1,301 matches
-
tipuri de lucrări practice (inclusiv experimentale, lucrări de atelier, activități de fabricație, activități creative, studiu de caz, elaborare de proiecte ș.a.), până ajung la instruirea prin muncă, la metode de participare personală, la diferitele forme ale muncii productive și activități socioculturale, adică la metode participative care vor situa elevii în mod nemijlocit în realitatea economică, socială și religioasă de la care vor avea atât de multe lucruri de învățat în modul cel mai direct. 2. Metode de acțiune simulată sau fictivă (metode
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
influențare și modelare a atitudinilor, opiniilor, convingerilor, sentimentelor, calităților morale 1.3. Sistemul metodelor de instruire I. Cerghit (2006) clasifică metodele didactice după principalul izvor al învățării, rezultând patru mari categorii de metode: - metode de comunicare și dobândire a valorilor socioculturale: - metode de comunicare orală - metode expozitive (afirmative) - explicația, povestirea, metoda descrierii, prelegerea, expunerea cu oponent, prelegerea-dezbatere, instructajul; - metode interactive (de dialog) - conversația, metoda dezbaterii, problematizarea, controversa academică etc.; - metode de comunicare scrisă (învățarea prin lectură) - lectura activă, metoda studiului individual
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
etc. 6) CONTEXTUL vizează ansamblul circumstanțelor în care se realizează comuni carea. Factorii care concură la producerea sensului și la eficiența comunicării lui sunt: a. contextul social - identitatea, statutul social al interlocutorilor, relațiile dintre aceștia, scopurile comunicării, reprezentările și codurile socioculturale etc.; cadrul fizic al comunicării: locul și momentul enunțării; b. contextul psihologic - supozițiile, intențiile, opiniile, orizontul de așteptare al inter locutorilor; c. contextul lingvistic - referentul/realitatea la care se referă mesajul. Fiecare dintre aceste elemente ale situației de comunicare activează
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
denotația reprezintă nivelul prim, necodificat, actualizând sensurile proprii ale cuvântului. - Sensul conotativ vizează semnificația secundară, activată în contextul lingvistic/con textul stilistic al comunicării; conotația se referă la sensurile figurate, potențiale, specifice nivelului codificat al limbii, nivel impregnat cu semnificații socioculturale. Enunțul, formă de bază a comunicării verbale, este o îmbinare semnificativă de cuvinte, „o realizare particulară, o combinație inedită care nu face parte, ca atare, din inventarul de unități constituind sistemul limbii date“ (Gramatica limbii române, vol. II, Enunțul). Structurarea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Stilul (lat. stylus - condei, compoziție) reprezintă modul în care emițătorul utilizează mijloacele lingvistice pentru ași adecva mesajul la contextul situației de comunicare. 3.1. Stilurile supraindividuale Stilurile supraindividuale sau de grup sunt variante funcționale ale limbii naționale, condiționate de factori socioculturali și de situația de comunicare (oficială/fami liară/artistică). Limba literară se definește ca varianta cea mai îngrijită a limbii naționale, care se conformează tuturor normelor gramaticale fixate oficial. Caracterizează exprimarea orală și scrisă a oamenilor instruiți. Limbajul standard este
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
manifestă concomitent pe cele două axe ale limbii, prin posibilitatea selectării anumitor termeni din serii sinonimice multiple și prin posibilitatea combinării cuvintelor în sintagme, enunțuri, structuri textuale personalizate. Stilul individual al fiecărui scriitor se definește prin mărci ale identității auctoriale (socioculturale, estetice, spirituale etc.), dar, în același timp, este modelat de funcția poetică a limbajului și de finalitatea creativității estetice. 3.4. Calitățile particulare ale stilului Printre calitățile particulare ale stilului se numără: oralitatea, concizia, cursivitatea, varia ția stilis tică, simetria
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
puncte) Importanța adevărului în existența noastră Dintotdeauna umanitatea a căutat adevărul absolut, considerând că acesta poate revela sensul vieții. Eu consider că adevărul are o importanță majoră în existența noastră, fiind nu numai o valoare individuală, ci și una colectivă, socioculturală. Pornind de la premisa că adevărul, binele, frumosul alcătuiesc esența ființei noastre originare, este evident rolul capital pe care îl au aceste valori în existența noastră. Se concretizează astfel un prim argument, vizând faptul că adevărul ne dăruiește echilibrul interior și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
prin exercitarea unui rol social. De aceea, prin limbă funcțională se poate înțelege o formă abstractă a limbii pe baza căreia se realizează vorbirea la un moment dat, fără a avea în vedere diferențele de spațiu, de nivel (între straturile socioculturale ale comunității) sau de stil (între realizările expresive din actele de vorbire concre-te)49. Pentru vorbire, această limbă abstractă este un model de raportare, iar nu un moment de realizare. Limba funcțională are în vedere toate dialectele, toate stilurile funcționale
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
folosită de toți vorbitorii unui spațiu lingvistic sau măcar este cunoscută de toți, atunci cînd unii dintre ei folosesc aspectul cult. Limba literară cunoaște însă structuri alternative sociolectale, fiindcă în interiorul ei se produc diviziuni legate de straturile sau de păturile socioculturale ale comunității. Pe lîngă faptul că este comună, limba literară este și relativ stabilă în raport cu cea populară, deoarece nu cunoaște același ritm și același sens al transformărilor ca aceasta 154. Mai mult, arată Eugen Coșeriu 155, într-o limbă literară
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
a numeroase denunțuri. Deși de natură esențialmente fordiană, ordinea economică își adaptează parțial funcționarea după principiile seducției, ale efemerului, ale diferențierii piețelor: marketingului de masă, tipic pentru faza I, îi succedă strategii de segmentare centrate pe vârstă și pe factorii socioculturali. Asistăm, de fapt, la momentele inaugurale ale unui ciclu intermediar și hibrid, care combină logica fordiană și logica-modă. O nouă șansătc "O nouă șansă" În cursul acestei faze, „societatea de consum de masă” se instaurează la modul propriu ca proiect
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
analoagă celei din textul de față, dar interpretată într-o cu totul altă lumină. După părerea lui, capitalismul s-a angajat pe calea segmentării și o nouă abordare a pieței, ce ține cont de criteriile de vârstă și de factorii socioculturali, și-a făcut apariția încă din anii 1950. Începând de atunci, marile mărci nu s-au mai străduit să seducă toate segmentele sociale, ci, tot mai mult, categorii particulare de consumatori: marketingului de masă în vigoare din anii 1880 îi
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
aculturație. Studiul lui Ralstonxe "Ralston, H." (1996) privind experiențele trăite de femeile din Asia de Sud în Canadaxe "Canada" Atlantică a descoperit o ambiguitate similară în rolul aculturației, și mai ales al duratei șederii, în adaptarea subiecților săi. Activitatea în principalele organizații socioculturale și politice americane a fost, de asemenea, folosită ca un indicator de aculturație. O singură respondentă, analistul clinic N, s-a declarat membră a unui partid politic (Partidul Democrat). Restul femeilor sunt membre numai în organizații etnoculturale, considerate o trăsătură
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
că femeile din clasa de mijloc și clasa dominantă ar trebui să aibă cariere. Obiectivul central al vieții unei fete este mai degrabă căsătoria decât cariera” (1960, p. 61). Cu aproape două decenii mai târziu, un alt cercetător al scenei socioculturale din Asia de Sud, Smockxe "Smock, A." (1977), a concluzionat că majoritatea femeilor din Asia de Sud își aleg domenii de studiu care să le permită să fie soții foarte cultivate, care să poată spori statutul social al soților lor. Ambiguitățile au fost resimțite
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
la începutul anilor ’90, perioadă în care erau studente; (2) a unei piețe a forței de muncă mai deschise și mai netradiționale din punctul de vedere al genului, ce încorpora tot mai multe femei profesioniste și (3) a unui mediu sociocultural receptiv la exporturile culturale americane, ce se răspândeau mult în lume în acea perioadă. Numai una dintre cele opt femei din acest grup a fost implicată într-un domeniu educațional tradițional de gen (arte liberale) în India. Interesant este faptul
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
mame casnice. Numai trei au avut mame care fuseseră angajate. Având în vedere beneficiile social-psihologice pe care o slujbă cu oarecare importanță le poate aduce unei femei (Lindseyxe "Lindsey, L.", 1994; Kellyxe "Kelly, Rita Mae", Stambaugh, 1997), imigrația și mediul sociocultural mai puțin tradițional din punctul de vedere al genului din Statele Unitexe "Statele Unite" au fost cu certitudine forțe de capacitare în viețile acestor femei, așa cum sugerează teoriile tradiționale ale migrației (Friedman-Kasabaxe "Friedman-Kasaba, K.", 1996; Gronemanxe "Groneman, C.", 1978; Pleckxe "Pleck
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
Cealaltă trebuie să pună accentul pe insuficiența unei introduceri oficiale a valorilor exogene în viața publică a statului și să insiste asupra necesității de a realiza un proces de democratizare a vieții private a comunității pe baza unui nou discurs sociocultural endogen. Combinația dintre cele două discursuri contrazice legea clasei de mijloc excluse, care a ajutat la crearea tuturor dihotomiilor moderne (public/privat, universal/particular, juridic/moral și așa mai departe). Această dihotomie a susținut discursul cu dublu standard ce face
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
definească antropologia culturală ca „studiu participativ și comparativ al interrelației structură socială-cultură-personalitate, la scara variabilă a unităților existențial-umane în care omul se întruchipează concret”. Lucrarea profesorului Geană este importantă și pentru evaluarea „experienței antropologice românești”, îndeobște la nivelul afirmării paradigmei socioculturale a disciplinei (de sorginte anglo-americană) într-un context bio-antropologic (acesta fiind o dominantă a antropologiei continental-europene până în a doua jumătate a secolului XX). Nașterea antropologiei culturale în România este, de asemenea, pusă în relație cu tradiția importantă de cercetare etno-folcloristică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
etno-folcloristică și sociologică din țara noastră. Numele și activitatea lui Vasile V. Caramelea sunt aici evocate în ceea ce privește instituționalizarea disciplinei la Centrul Rainer (1964) și cu problematica rural-urbană a antropologiei românești (abordată de o manieră „integralist-dinamică”, în contextul „ecologic, idiosincratic, și sociocultural” al județului Argeș). Cele două „stații-pilot” de la Berevoiești și Câmpulung-Muscel intră într-o rezonanță nativă cu metodologia etnografică a antropologiei culturale, așa cum studiul orientărilor de valoare din România în raport cu datele adunate de Eugene P. Banks (pentru Iugoslavia) și Zdenek Salzamann
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
grupul celor care au o percepție negativă asupra familiei și se simt adesea singuri (38% au avut deja o tentativă de suicid); grupul celor care au o percepție pozitivă (2% doar au avut o tentativă de suicid). În schimb, nivelul sociocultural al familiei, doar acesta, nu constituie un element discriminant. În sfârșit, adolescenții cu tentativă de suicid, în ansamblul lor, manifestă o mai mare sensibilitate la evenimentele de viață și o mai mare frecvență a acestor evenimente în antecedente. Regăsim astfel
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
pas al autoevaluării corecte și obiective; 6. deschiderea evaluării spre mai multe perspective ale spațiului școlar (competențele relaționale, comunicarea profesor-elev, disponibilitățile de integrare socială); 7. personalizarea actului evaluativ prin contextualizarea instrumentelor, a criteriilor și aprecierii la subiecții examinați, la contextul sociocultural, la liniile de evoluție ale lumii actuale; 8. realizarea în cadrul programelor de formare continuă a unor exerciții de construire și interpretare a unor instrumente de evaluare adaptate contextului socioșcolar prezent; 9. necesitatea întăririi și sancționării rezultatelor evaluării într-un mod
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
școlare să fie în concordanță cu rezultatele reale și să ofere părinților și elevilor informații cu privire la nivelul de pregătire al elevilor. Evaluarea externă este o evaluare decontextualizată (nu se ține cont de condițiile concrete de învățare ale elevilor, de mediul sociocultural, de posibilitățile și resursele specifice). De aceea, acest mod de evaluare trebuie aplicat atunci când e cazul și se cere a fi corelat și cu alte tipuri de evaluare, rezultatele sale neputând fi luate drept absolute. Mai mult, acest mod de
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
întâi de toate prin ceea ce el anunță!). Totuși, lumea noastră a acreditat așa ceva din nevoia de a asigura o formalizare în ceea ce privește repartizarea statutelor și a meritelor fiecăruia. Diploma a distrus și a înlocuit vechile privilegii moștenite ereditar sau prin cutume socioculturale. Principiul meritocrației, susținut de diplome, s-a generalizat în perioada modernă. Nu ne mai miră deloc faptul că, astăzi, cine are carte are parte! Dacă în ceea ce privește competențele domestice subzistă o sumedenie de criterii și de sisteme de referințe (când este
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
beneficiat de titluri sau de alte statute revendicate de vremuri. Ceea ce rămâne o problemă este convertibilitatea criteriilor și decantarea unor proceduri prin care să se realizeze diferitele echivalări dintre competențe generate de anumite cadraje procesuale foarte diferite prin amploare, statut sociocultural, finalități, funcționalitate, dinamică. Aici este o problemă nu numai de pedagogie, ci și de ideologie sau sociologie, fiecare comunitate structurându-și o legislație și norme aferente de recunoaștere a unor rute de formare în funcție de constrângerile economice, demografice și politice corespunzătoare
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
pe baza căruia se dimensionează aceste instrumente. Nu-i mai puțin adevărat că trebuie multă precauție în legătură cu transferabilitatea lor dintr-un spațiu cultural în altul (și, de aici, caducitatea comparării unor rezultate), știut fiind faptul că pot fi determinate etnoși sociocultural. Trebuie ținut cont și de eventualele efecte perturbatoare în momentul aplicării lor unei populații nefamiliarizate, sensibile sau stresate de supunerea ei la niște probe atipice. Testul este un construct configurat în raport cu obiectul ce trebuie măsurat. Este un produs al unei
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
care comportamentele și în consecință și intervențiile psihoterapeutice și medicale sunt în mod esențial definite politic și cultural. În manieră similară s-a postulat recent că variațiile funcționării orgasmului feminin pot fi rezultatul influențelor genetice mai degrabă decât a celor socioculturale (Dunn, Cherkas și Spector, 2005Ă. Rezultatele au arătat existența unei influențe genetice semnificative cu o ereditate estimată de 34% pentru dificultățile de a atinge orgasmul în timpul contactului sexual și de 45% pentru orgasmul din timpul masturbării. Phillips și Frederick (1995Ă
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]