2,985 matches
-
a Deceniului s-a desfășurat în prezența partenerilor internaționali care fac parte, alături de delegațiile celor nouă state participante, din Comitetul Internațional Director al Deceniului (International Steering Committee - ISC). Scopul Deceniului este de a reduce semnificativ, pe parcursul a zece ani, decalajele socioeconomice care despart populația romă de restul cetățenilor. Domenii de acțiune: educație, sănătate, locuri de muncă și locuire traversate de conceptul de combatere a sărăciei, discriminării și inegalității între sexe (gender). Agenția de Implementare a Deceniului este Guvernul României, Agenția Națională
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
instituțională a Agenției Naționale pentru Romi s-a aflat în centrul criticilor rapoartelor Comisiei Europene privind progresele înregistrate de România în procesul de aderare. JIM preia ideea întăririi capacității instituționale propunând un model, respectiv participarea activă a romilor la viața socioeconomică, prin întărirea parteneriatelor între instituțiile publice și grupurile reprezentative ale romilor. Prin urmare, prioritățile Deceniului de includere a tinerilor romi în structurile administrației publice, centrale și locale, sunt mai mult decât complementare cu prevederile Strategiei Guvernului și JIM privind întărirea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
crizele din ultimele decenii. Acesta este un obiectiv al JIM. Prin urmare, finanțările Comisiei Europene și de la bugetul de stat ale programelor și politicilor viitoare ar putea să se concentreze pe aceleași domenii, abordate insuficient pentru a reduce semnificativ decalajele socioeconomice care despart populația romă de restul cetățenilor. Acesta este un obiectiv al Deceniului. La fel de importantă este investiția în capacitatea administrativă a autorităților naționale, regionale și locale, cu scopul de a putea aborda problemele majore, de exemplu, dezvoltarea de oportunități economice
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
comportamentului nonverbal - voce, mimică, gestică etc., punându-se accent pe spontaneitatea, autenticitatea discursului. Fiecare intervievată relatează ceva unic, de profunzime, o povestire personală. Însă povestirile deținutelor seamănă între ele. În timp ce ele se diferențiază ca vârstă, nivel de educație, cultură, statut socioeconomic etc., experiențele de viață și efectele actului lor sugerează diferențe minore. Prin cele spuse, femeile intervievate exprimă teme comune și descriu modele de viață și comportament comune. Se observă variate tipuri de abuz, coexistând, în general, în aceeași relație: abuz
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
care au început să frecventeze grupurile de sprijin, între 19 și 25% au renunțat să mai participe după a patra sesiune (Baekeland, Lundwall, Kissin, apud Gibbins, 1975). Mai mult, rata abandonului este mai ridicată în rândul persoanelor cu o situație socioeconomică precară, astfel încât doar 5% apelează la programele de sprijin în vederea reintegrării sociale (Chafetz, Blane, 1963, pp. 12, 862). Totuși, chiar dacă situația pare descurajantă, alcoolicii săraci preferă tratamentul oferit în grup în defavoarea celui individual (Gazda, 1984, p. 185). O formă specială
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
din ultimii ani au relevat faptul că, în general, tinerii sunt conștienți de existența HIV și de faptul că se transmite pe cale sexuală, existând totuși diferențe în nivelul de cunoștințe în funcție de caracteristici individuale precum educația, mediul de proveniență, vârsta, nivelul socioeconomic (Studiul Sănătății Reproducerii, 1999). În ceea ce privește copiii străzii, vulnerabilitatea lor la HIV/SIDA și la infecții cu transmitere sexuală, în general, este dată de anumiți factori de risc. Viața în stradă presupune expunerea la abuzuri de orice fel. De multe ori
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
fizice, practicarea sexului neprotejat, nepurtarea centurii de siguranță etc. Stresul și adaptarea la stres sunt factori comportamentali importanți atât în menținerea stării de sănătate, cât și în combaterea bolilor și a cauzelor acestora. Alți factori psihosociali sunt reprezentați de statusul socioeconomic (ocupație, instruire, venit), rețeaua socială și suportul social (familia, prietenii, colegii etc.), factorii ocupaționali de risc, inegalitățile sociale, sistemele de servicii de sănătate - medicale și/sau sociale. Suportul social - factor psihosocial cu impact asupra sănătății Suportul social reprezintă principala resursă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
promovează ceea ce se poate numi integrare socială; - sistemul familiei și comunității care promovează integrarea interpersonală” (Berghman, 1996). Excluziunea socială se referă cu precădere la o situație de eșec privind realizarea deplină a drepturilor cetățenești, datorită unor cauze structurale de natură socioeconomică, dar și unor cauze de natură individuală. Noua perspectivă de abordare a marginalizării sociale se concentrează pe procesul de excluziune/incluziune, spre deosebire de perspectiva sărăciei care este preponderent statică și se concentrează pe rezultatul unor procese economice greu modificabile. Pentru a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
privind accesul la educație al copiilor din familii sărace Studiu de caz Drd. Gabriela Neagu Institutul de Cercetare a Calității Vieții Drd. Laura Stoica Institutul de Cercetare a Calității Vieții Mediul de rezidență, nivelul de dezvoltare economică a localității, situația socioeconomică a gospodăriei, mărimea gospodăriei, nivelul de instruire a părinților constituie factori care influențează în mod direct traseul educațional și profesional al copiilor, precum și mobilitatea educațională și socioprofesională a acestora. În vederea identificării problemelor și factorilor de risc privind accesul la educație
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
didactice). La interviurile de grup organizate în cele trei localități din județul Bacău au luat parte peste 30 de elevi din clasele a VIII-a și 15 părinți ai acestora. În cadrul discuțiilor cu elevii s-au abordat următoarele teme: - situația socioeconomică a familiei de proveniență și influența acesteia asupra performanțelor școlare ale elevilor; - situația școlară, problemele pe care le întâmpină elevii la școală (situația notelor, a rezultatelor la simularea pentru examenul de capacitate, situația corigențelor, abandonul școlar); - dotarea școlii, participarea la
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Bacău, Școala de Arte și Meserii înființată în cadrul școlii cu un an în urmă, cu specializare în industria ușoară. În cazul elevilor cu rezultate foarte slabe, chiar și această opțiune este incertă, din cauza nivelului lor de pregătire, precum și a situației socioeconomice a familiilor acestora (mulți dintre elevii școlilor din mediul rural nu numai că își ajută părinții la muncă în gospodărie, ci, de multe ori după terminarea orelor de școală, muncesc ca zilieri). Elevii cu rezultate bune de la această școală își
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
VIII-a din școlile incluse în studiu, au fost evidențiate mai multe probleme cu care aceștia se confruntă și care constituie, în viziunea părinților, obstacole în educația copiilor lor. Astfel, principalele teme de discuție abordate pe parcursul interviului au fost: - situația socioeconomică a familiei de proveniență; - problemele cu care se confruntă părinții în asigurarea educației copiilor; - situația școlară a copiilor și șansele lor școlare și profesionale după finalizarea clasei a VIII-a; - relația familie-școală; - probleme specifice mediului de proveniență: calitatea învățământului, aspecte
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
aceste exemple, copiii nu mai văd utilitatea continuării studiilor și valorizează foarte scăzut școala și rolul ei în asigurarea unui loc de muncă corespunzător pregătirii școlare și profesionale. Alături de motivația foarte scăzută a elevilor față de școală, părinții consideră că situația socioeconomică a familiilor influențează direct șansele școlare și profesionale ale elevilor provenind din familii sărace. Părinții nu pot acoperi costurile legate atât de manuale, rechizite sau culegeri, cât și de îmbrăcăminte sau încălțăminte adecvate pentru școală, mai ales în cazul în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
rural, care să cuprindă investiții pentru construcția unor noi școli, modernizarea și repararea clădirilor școlare existente, dotarea școlilor cu echipamente didactice adecvate, asigurarea unui personal didactic calificat”; - situația familiei în contextul problemelor sociale generate de comportamentele demografice, precum și de starea socioeconomică și educațională a societății; din această perspectivă, sunt propuse o serie de măsuri și intervenții în ceea ce privește populația și familia: controlul comportamentelor demografice, reglementarea comportamentelor demografice și familiale, măsuri privind comportamentele sexuale deviante, măsuri economice și sociale, asistență socială prin servicii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
nu ne asigură că incidente de acest fel nu vor mai avea loc. Erupția periodică de comportamente aberante sau chiar criminale în rândul elevilor s-ar putea să devină un fapt în viitorul previzibil al școlii. Având în vedere profilul socioeconomic al zonei pe care o acoperim, doar un nebun și-ar imagina că va fi altfel. — Ei bine, a zis Pabblem când am ridicat ochii. Asta înseamnă o contribuție utilă? — Eu cred că ar putea fi, am zis. Mi-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
publicitate pe afișe care-ți spun că dincolo de gardurile pline de verdeață și de porțile bine lucrate, se află locuințe deosebite și persoane care cu siguranță nu numără cu grijă fiecare cent. Mă întreb în ce măsură revoluția franceză și reformele socioeconomice din această țară au egalizat populația. Cum spuneam, am văzut multe domenii private, ceea ce-mi indică faptul că Franța are mulți oameni care au o stare economică mai bogată, comparativ cu cei mulți ce locuiesc la sate sau orașe
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
din școlile evreiești la cea a rabinilor, de la mașini de cusut la cântare pentru comerț. Este, poate, Încă un prilej de a constata adânca penurie a lumii evreiești din România, de a realiza pe deplin ce a Însemnat pe plan socioeconomic Holocaustul În România. Demnă de semnalat este „echidistanța” de care a dat dovadă, În activitatea sa, organizația Joint. Din bugetele sale, reiese că organizațixe "Antonescu"a a venit În sprijinul celor mai diferite centre de viață evreiască: de la ultraortodocșii de la
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
confrunte populația evreiască cu o serie de probleme grave. În Întreaga perioadă, rapoartele redau succint cauzele plecărilor. O notă informativă a Jandarmeriei xe "Cluj"Cluj din 1948 vorbește de antisemitism și frică de război 4. Este clar că noile realități socioeconomice din România produc tot mai multă Îngrijorare: „Pe plan intern se observă o rezervă În legătură cu naționalizarea industriei și trecerea comerțului en-gros În mâinile statului”1. În același timp, se Înregistra și o anume emoție legată de evenimentele din xe "Israel
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
elemente chiaburești de la unguri ș.a.m.d. Aceste organisme, ca și minoritățile pe care le reprezentau, oricât doreau să se „alinieze” „sub steagul” Partidului, rămâneau insule de alteritate. Căci minoritățile au Întotdeauna o Încărcătură de probleme specifice, și anume structuri socioeconomice proprii, sensibilități culturale și istorice proprii, greu de nivelat. Iar regimul totalitar este ostil alterității de orice fel. Într-un sistem În care controlul e permanent și absolut, nu poate exista simpatie pentru zonele de „diferență”, ce creează impresia unor
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
frontiere (măsura A) și transnațională (măsura B) pentru stimularea dezvoltării economice regionale și încurajarea planificării regionale echilibrate. O a treia măsură (C) cofinanțează, de asemenea, cooperarea interregională între partenerii regionali, care nu au o graniță comună, dar care au caracteristici socioeconomice similare și sunt interesați de schimburile de experiență. Proiectele trebuiau să corespundă cu obiectivele fondurilor structurale și să fie corelate cu instrumentele de sprijin extern ale Uniunii, cum ar fi programele Meda, Tacis și PHARE; • Urban II, finanțat din Fondul
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
ianuarie 2007, politica națională pentru crearea de facilități este din ce în ce mai strâns racordată la politicile, principiile, obiectivele și reglementările comunitare în domeniu, Planul Național de Dezvoltare (PND), fiind instrumentul fundamental prin care România va încerca să recupereze rapid disparitățile de dezvoltare socioeconomică față de Uniunea Europeană. Ca urmare a încadrării în condițiile celor trei obiective ale Uniunii Europene, România, poate primi în perioada de alocare 2007-2013 din mai exact 19,668 miliarde de euro<footnote http://www.fonduri-ue.ro/csnr-172 footnote>, din care 12
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
documentul de planificare strategică și programare financiară multianuală, care are ca scop orientarea și stimularea dezvoltării economice și sociale a țării pentru atingerea obiectivului de realizare a coeziunii economice și sociale. El are la bază o analiză atentă a situației socioeconomice a țării și include domeniile prioritare de investiții pe termen mediu, precum și sursele financiare pentru sprijinirea acestor investiții. Strategia PND 2007-2013 este structurată pe șase priorități naționale de dezvoltare: • creșterea competitivității economice și dezvoltarea economiei bazate pe cunoaștere; • dezvoltarea și
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
toate regiunile, incluzând orașe culturale, SPA, turism itinerant sporturi de iarnă și extreme în toate regiunile; • puncte slabe: − grad ridicat de dependență de agricultură în toate regiunile, în special în Nord-Est, Sud și Sud-Vest; − semnale clare de creștere a disparităților socioeconomice în zone tradițional subdezvoltate ale țării; − infrastructura publică socială deteriorată sau nemodernizată (sănătate, infrastructura serviciilor sociale, educație); − accesibilitate redusă la rețeaua națională/europeană de transport pentru majoritatea regiunilor, din cauza lipsei de întreținere a drumurilor județene; − lipsa infrastructurii urbane moderne (apă
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
cap3.2.html footnote>, cifra indicând creșterea netă a numărului mediu de angajați în economia generală, ca rezultat al diferențelor dintre locurile de muncă nou-create și reducerile de personal. La baza elaborării acestui obiectiv s-a aflat o atentă analiză socioeconomică, prin care s-au evidențiat, la nivelul țării, următoarele fenomene: • nivelul scăzut de calificare a forței de muncă, din cauza ratelor scăzute de participare la educație și formare profesională, în special în mediul rural; • incapacitatea instituțiilor responsabile cu educația și ocuparea
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
și cooperare; • ajutorul acordat s-a concentrat pe restructurarea internă, având un impact slab asupra furnizării de servicii. Drept urmare, obiectivul general al PO-DCA este acela de a contribui la crearea unei administrații publice mai eficiente și mai eficace în beneficiul socioeconomic al societății românești<footnote http://www.fonduriadministratie.ro/Documente/Manua l de implementare footnote>. Obiectivele specifice constau în: • obținerea unor îmbunătățiri structurale și de proces ale managementului ciclului de politici publice; • îmbunătățirea calității și eficienței furnizării serviciilor publice, cu accentul pus pe
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]