6,897 matches
-
comun. - Disciplina religie propune, nu impune, valori spirituale și morale ce stau la baza culturii europene și naționale, valori la care elevii trebuie să aibă acces în mod liber și care au un rol formativ deosebit, demonstrat și de studiile sociologice în domeniu. Prin urmare, am senzația tot mai pregnantă că spiritul cel autentic cu toate ale sale, incomodează și deranjează pe unii deoarece constituie o realitate existențială, puternică și cât se poate de compactă, conținând niște precepte moral-creștine foarte clare
ORA DE RELIGIE DIN ŞCOLILE ROMÂNEŞTI – FACTOR AL DISCRIMINĂRII SAU MIJLOC ŞI OPERĂ CULTURALĂ A SPIRITUALITĂŢII?!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384619_a_385948]
-
au o înțelegere bisericească, eclesială, a credinței, deci obiectivă, ca realizare și plenitudine a Lui Iisus Hristos. De aceea, denominațiunile creștine, ereziile istorice înțeleg individualist credința. Se uită, sau nu se înțelege că Biserica poate fi contestată nu numai secularistic (sociologic, ideologic ateist) ci din interiorul ei, de natură creștină. Biserica și Iisus Hristos sunt o unitate indisolubilă. Istoria misiunii se identifică cu istoria Bisericii. Istoria ei este relația Lui Dumnezeu cu semenii și invers. Neavând o istorie a misiunii, nu
EMILIAN LOVIŞTEANUL – EPISCOP VICAR, ÎNFĂPTUIREA MISIUNII BISERICEȘTI ÎN PAROHIE ȘI MĂNĂSTIRE, EDITURA “MITROPOLIA OLTENIEI”, CRAIOVA, 2015… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384012_a_385341]
-
desfășoare munca de documentare și elaborare a lucrării în cauză. Reușim să descifrăm din paginile lucrării pe care o analizăm, spiritul școlii de sociologie a lui Dimitrie Gusti din anii 1930, școală cunoscută prin lucrările Sociologia Militans și Teoria Monografiei Sociologice a elevului lui Dimitrie Gusti, Henri H. Stahl. De fapt, autorii relevă pregnant modul în care evenimentele istorice petrecute la nivel macroistoric național se răsfrâng la nivelul unei comunități locale. Altfel spus, distinșii autori pun în practică ideea regretatului academician
PATRIA DE PĂMÂNT ŞI DE PIATRĂ de CONSTANTIN DOBRESCU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383389_a_384718]
-
proprietății, poate fi justificată sau nu, poate fi reală sau simbolică, spontană sau graduală”. Studiile arată că orele petrecute în fața micului ecran influențează într-un mod determinant comportamentul multor indivizi care ajung să încalce legea. O teorie susținută de cercetări sociologice demonstrează că personajele și mesajele violente conduc la întărirea sau augmentarea pulsiunilor și tendințelor agresive pe care indivizii le dețin în funcție de modul în care au primit o anumită educație și socializare în familie și în mediul în care trăiesc. De
VIOLENȚA ÎN MASS MEDIA ȘI CRIMINALITATEA CA FENOMEN SOCIAL [Corola-blog/BlogPost/92353_a_93645]
-
Aflate într-un con de umbră de ani buni încoace, casele regale din întreaga lume regizează tot felul de scandalului în jurul lor, menite să le readucă în atenție. Iar unii oameni nu găsesc altceva mai bun de făcut (e demonstrat sociologic) decît să caște gura la nunțile, botezurile și morțile lor de lux, să caște gura cum nasc, cum preacurvesc, cum se îmbracă, cum mor și trăiesc leneșii încoronați! Cînd ex-regele primea cadou automobile la modă și avioane, românii luptau pe
Fostul rege încă mai crede în steaua lui Lenin, „Победа” lui Stalin şi decoraţia lui Putin [Corola-blog/BlogPost/92496_a_93788]
-
7%, iar printre criteriile principale în alegerea universității se regăsesc dotările campusului și bursele de studiu. Studiul a fost realizat în perioada aprilie - mai 2016 și este reprezentativ la nivel național pentru orașe cu peste 50.000 de locuitori. Ancheta sociologică a fost efectuată telefonic pe 675 de persoane, tineri 16-23 ani (50%) și părinți cu copii între 16-23 ani (50%).
Educație universitară: Se remarcă o nevoie acută de specializare a studenților Cum răspund universitățile acestei cerințe [Corola-blog/BlogPost/92784_a_94076]
-
MOȚ este, de fapt, o caldă pledoarie pentru ceea ce autoarea însăși numește filosofia Olimpismului. Adică o filosofie a vieții, de vreme ce sportul, ca bun al tuturor, propune un limbaj universal și are un uriaș rol social. Mai mult, Olimpismul ca „forță sociologică mondială”, prin valorile sale, ar putea impune un stil de viață, stabilind o necesară „punte între generații”. Dacă sportivul este o „sculptură vie”, cum spunea Pierre de Coubertin (de numele căruia se leagă renașterea Olimpismului), dezvoltarea armonioasă, îngemănând corpul, voința
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93495_a_94787]
-
Biserica Romano-catolică au o înțelegere bisericească, eclesială, a credinței, deci obiectivă, ca realizare și plenitudine a Domnului Iisus Hristos. Denominațiunile creștine, ereziile istorice înțeleg individualist credința. Se uită, sau nu se înțelege că Biserica poate fi contestată nu numai secularistic (sociologic, ideologii ateiste) ci din interiorul ei, de natură creștină. Biserica și Iisus Hristos sunt o unitate indisolubilă. Istoria misiunii se identifică cu istoria Bisericii. Istoria ei este relația Lui Dumnezeu cu semenii și invers. Neavând o istorie a misiunii, nu
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383114_a_384443]
-
disprețuitoare, ceea ce duce la concluzia că subiectul în cauză este autorul real al romanului: nu ar fi admis pentru nimic în lume să-și ascundă paternitatea; un maniac al scrisului. Din această categorie intelectuală, tarată, se ridică, uneori, mari dictatori. Sociologic: ... Interesul prezentat de romanul Stațiunea este doar unul literar. Și, poate, medical. Studiul societății prezentate de către autor duce la o singură concluzie: este vorba de un tip de comunitate inventat; analiza pe ordinator nu a stabilit nici un precedent, ci doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
conștiința colectivă, care ar fi putut servi ca model de conduită pentru urmași. De aici până la ideea de a alcătui o lucrare cu caracter monografic n-a mai fost decât un pas: cei mai vechi au fost însuflețiți de Școala sociologică a lui Dimitrie Gusti, cei mai noi de avântul și posibilitățile de exprimare de după evenimentele din 1989. Chiar din capul locului trebuie să amintim că „Fabrica de învățători” a lui Gheorghe Postoi, a fost fermentul pentru apariția unor încercări, bazate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
temeinice. Ele nu au avut numai caracterul patriotico-tradițional menționat, ci s-au bazat pe niște evidențe ale culturii celor două state românești, pe implicarea și pe statutul pe care-l are scriitorul în fiecare dintre ele, pe un atent studiu sociologic al acestui statut care, paradoxal, arată că la confrații de dincolo de Prut el este mult mai bine consolidat și pus în valoare, că importanța scriitorului și comunicarea lui cu populația este mai mare, cărostul său social este și mai bine
PROGRAM DE CANDIDATURĂ LA CONDUCEREA UNIUNII SCRIITORILOR de CORNELIU LEU în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364380_a_365709]
-
Editura „Junimea”, Iași, 1984, 322 p. 29. Spiritul creator și valorile naționale (sub redacția și coordonarea), Editura „Junimea”, Iași, 1985, 250 p. 30. Națiunea și conștiința națională în lumea contemporană, Editura „Junimea”, Iași, 1986, 303 p. 31. Dimensiuni și valențe sociologice ale medicinii (în colaborare cu Prof. univ. Dr. R. Duda), Editura IMF, Iași, 1988, 280 p. 32. Integrarea socio-profesională a tinerilor medici și farmaciști (Sub redacția și coordonarea), Editura „Junimea” Iași, 1980, 370 p. 33. Problematica omului și medicina contemporană
PERSONALITATE A VIEŢII ŞTIINŢIFICE ROMÂNEŞTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364357_a_365686]
-
face nimic. O prognoză a pieții imobiliare și o analiză pertinenta o descoperim în Sfârșitul ciclului incoerent ce face parte din România în anul 2010.O prognoză de piață imobiliară. În această lucrare autorul abordează prezentul din punct de vedere sociologic, fiind obsesiv și cenușiu ce întuneca orice gând ce tangențiază cu filosofia.Iar a gandi pentru un mâine al speranței este o atitudine excentrică și păgubitor.Pesimismul lui Artur Silveștri își are rădăcina în realitatea unui azi căzut în păcatul
ARTUR SILVESTRI-PSIHOLOG AL SOCIALULUI ŞI FILOSOF AL ISTORIEI ÎN DERULARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364575_a_365904]
-
Biserica Romano-catolică au o înțelegere bisericească, eclesială, a credinței, deci obiectivă, ca realizare și plenitudine a Lui Iisus Hristos. Denominațiunile creștine, ereziile istorice înțeleg individualist credința. Se uită, sau nu se înțelege că Biserica poate fi contestată nu numai secularistic (sociologic, ideologii ateiste) ci din interiorul ei, de natură creștină. Așadar, Biserica și Iisus Hristos sunt o unitate indisolubilă. Istoria misiunii se identifică cu istoria Bisericii. Istoria ei este relația Lui Dumnezeu cu semenii și invers. Neavând o istorie a misiunii
DESPRE BISERICĂ, ISTORIE ŞI INTELECTUALII DE ASTĂZI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361398_a_362727]
-
Biserica Romano-catolică au o înțelegere bisericească, eclesială, a credinței, deci obiectivă, ca realizare și plenitudine a Lui Iisus Hristos. Denominațiunile creștine, ereziile istorice înțeleg individualist credința. Se uită, sau nu se înțelege că Biserica poate fi contestată nu numai secularistic (sociologic, ideologii ateiste) ci din interiorul ei, de natură creștină. Așadar, Biserica și Iisus Hristos sunt o unitate indisolubilă. Istoria misiunii se identifică cu istoria Bisericii. Istoria ei e relația Lui Dumnezeu cu semenii și invers. Neavând o istorie a misiunii
DESPRE BISERICĂ ŞI MISIUNEA EI ÎN ISTORIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361427_a_362756]
-
și pe mine la această acțiune, cu gândul de a mă prezenta autorităților comunei în vederea angajării conceperii și elaborării monografiei comunei lor, din care mai făceau parte satele Conțești și Voroveni (în afara celui de centru). Monografia satului meu natal (“Monografia sociologică a comunei Rucăr”) apăruse cu un an înainte. Ajuns acolo, un moment al protocolului l-a constituit dăruirea de către mine a unui exemplar din această lucrare, odată cu salutul ce-l aduceam locuitorilor din Davidești unde, în timpul războiului din 1916-1918, mulți
O ISTORIOARĂ CU SCHEPSIS DESPRE MONOGRAFIA UNOR SATE DIN ARGEŞ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361527_a_362856]
-
vadă dolofanul de suflet ,îndărătul dungilor sale.Te văd, să știi, si acumcum mustești așteptând.http://artelesistiintelevietii.wordpress.com/2014/04/24/povârniș/... IV. DETALII NESEMNIFICATIVE, de Dalelina John, publicat în Ediția nr. 1203 din 17 aprilie 2014. În raiduri sociologice de interviuri telecomandate mă plimb pe ulițe lungi și netede că oglindă. N-apuc să văd îndestularea căci neistovita, pasărea sărăciei, în cântările ei neoficiale, se stabilește la gură cârciumei din sat. Un copil cu maleta albastră trasă peste urechi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
în conținutul ei o descriere a mediului minier, a fost romanul scriitorului francez Emile ZOLA ( 1840-1902 ),, Germinal’’ , în conținutul cărții e o descriere destul de amplă despre viața amară a minerilor. În fapt opera lui Zola fiind în majoritate o epopee sociologică bazată pe o documentare științifică și obiectivitate. Un alt roman în care se vorbește despre minerit este cel a scriitorului Irwing STONE ,,Bucuria vieții’’ despre viața marelui pictor olandez Vincent van GOGH, în care minerii sunt numiți fețe negre (gueules
MINERII, SAU ,,FEŢELE\ NEGRE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360776_a_362105]
-
și a decoperit că în registrul de evidență a unor asemenea acte caritabile, era trecută ,o sumă cât pentru o întreagă uniformă școlară, completă carevasăzică și acordată pe numele meu. Cineva încasase restul, așa după cum, după apariția cărții mele “Rucăr-monografie sociologică”, apărută la începutul anilor '70, primarul de atunci Gheorghe MIloș, încheiase un proces verbal în care scria că, după vânzarea celor o mie de exemplare, îmi va acorda zece mii de lei ca drept de autor ... Îți e greu ca la
AMINTIRI CU GHEORGHE PÂRNUŢĂ ! (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360903_a_362232]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > DETALII NESEMNIFICATIVE Autor: Dalelina John Publicat în: Ediția nr. 1203 din 17 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului În raiduri sociologice de interviuri telecomandate mă plimb pe ulițe lungi și netede ca oglinda. N-apuc să văd îndestularea căci neistovită, pasărea sărăciei, în cântările ei neoficiale, se stabilește la gura cârciumei din sat. Un copil cu maleta albastră trasă peste urechi
DETALII NESEMNIFICATIVE de DALELINA JOHN în ediţia nr. 1203 din 17 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360997_a_362326]
-
unei crime, dificil de încadrat într-o tipologie. După Hirsch (1969), această ucidere s-ar putea explica „și ca efect al unei slăbiri a supravegherilor primare”, cu referire la familie sau școală, grădiniță etc. [7] Din păcate, multe dintre teoriile sociologice „iau în considerare în practică doar o parte din comportamentele capabile să determine o pedeapsă (în general, furturile și violențele)”, iar „o teorie generală a deviației nu este suficientă pentru explicarea specificității crimei în calitate de comportament sesizat de drept. În ultima
CÂND TURIŞTII TRĂIESC ÎNTR-O LUME PARALELĂ: CAPE TOWN ŞI CRIMINALITATEA TRANSFRONTALIERĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368466_a_369795]
-
puteri malefice, criminale. Dacă iau „în lucru” un organism și un psihic slabe, predispuse la dominare, narcoticele au șanse de izbândă în proporție de 100%, iar în fața transformării omului din ființă rațională în brută și alter-ego al diavolului toate teoriile sociologice nu fac nici cât o ceapă degerată. Pentru degradarea umană uneori există o speranță, calea de mântuire prin Credință, însă de foarte multe ori (și cazul nostru se confruntă cu această situație) nu mai există nimic de făcut. Comentariul lui
CÂND TURIŞTII TRĂIESC ÎNTR-O LUME PARALELĂ: CAPE TOWN ŞI CRIMINALITATEA TRANSFRONTALIERĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368466_a_369795]
-
limitele ei; Despre autonomie în general; Conținutul autonomiei; În loc de concluzii; Raportul Stat - Biserică în România după anul 1989. Al doilea studiu, intitulat „Scurtă privire asupra Regimului Cultelor din România în perspectiva integrării europene” cuprinde următoarele titluri: Scurte considerații introductive; Date sociologice; Scurtă privire istorică; Regimul actual al Cultelor în România; Principii fundamentale ale relației stat - culte în România; Personalitatea juridică a cultelor; Sursele de finanțare a cultelor; Biserica și domeniul învățământului; Asistența religioasă în instituțiile publice; Statutul juridic al clerului și
PARINTELE IONUT CORDUNEANU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367328_a_368657]
-
desfășoare munca de documentare și elaborare a lucrării în cauză. Reușim să descifrăm din paginile lucrării pe care o analizăm, spiritul școlii de sociologie a lui Dimitrie Gusti din anii 1930, școală cunoscută prin lucrările Sociologia Militans și Teoria Monografiei Sociologice a elevului lui Dimitrie Gusti, Henri H. Stahl. De fapt, autorii relevă pregnant modul în care evenimentele istorice petrecute la nivel macroistoric național se răsfrâng la nivelul unei comunități locale. Altfel spus, distinșii autori pun în practică ideea regretatului academician
ULMENI MARAMUREŞ – STUDIU MONOGRAFIC de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2143 din 12 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367480_a_368809]
-
pe motive evident politice, de noua putere comunistă de la București. Membru al Academiei Române (1948), devine director al Institutului de Psihologie al Academiei și șeful Catedrei de psihologie la Universitatea din București. Ralea debutează în revista „Convorbiri literare"cu studiul Importanța sociologică a lui G. Tarde (1916), apoi publică în „Studii filosofice", în același an, Relațiunile dintre imagine și gândire. Scrie la „Viața românească", la care trimite regulat Scrisori din Paris, în perioada studiilor sale în capitala Franței. A mai colaborat la
MIHAIL RALEA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366858_a_368187]