764 matches
-
lui Hideyoshi amplasați pe Muntele Higashino, armata lui Katsuie își desfășură acum, cu mândrie, flamurile și porni înainte. Cerul nopții începea, încet, să se lumineze, anunțând zorile. Era a douăzecea zi din Luna a Patra a calendarului lunar - foarte aproape de solstițiul de vară - iar nopțile erau scurte. Tot atunci, generalii din avangardă începură să se adune pe malul alb al Lacului Yogo. Imediat după avangarda de patru mii de oameni, o a doua unitate veni repede în urma lor. Era forța care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
fire, La enigmele din cari ne simțim a fi compuși? Nu!... Tu măsuri intervalul de la leagăn pân-la groapă, În ăst spaț-nu-i adevărul. Orologiu ești ce sapă... Tu nedând v-o deslegare, duci l-a deslegărei uși. Ș-astăzi punctul de solstițiu a sosit în omenire. Din mărire la cădere, din cădere la mărire Astfel vezi roata istoriei întorcînd schițele ei; În zădar palizi, siniștri, o privesc cugetătorii Și vor cursul să-l abată... Combinații iluzorii - E apus de Zeitate, ș-asfințire
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
a lunii sfinte a ramadanului, sau mai curând, ar trebui să spun, de Sfântul Ion, în a douăzeci și patra zi din iunie, deoarece sărbătoarea de Mihrajan nu se ținea după anul musulman, ci după calendarul creștin. Ziua asta indică solstițiul de vară, care marchează ciclul soarelui, și nu-și are așadar locul în anul nostru lunar. La Granada, ca de altfel și la Fès, au fost întotdeauna urmate ambele calendare în același timp. Dacă te ocupi de cultivarea pământului, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
suficiente. Vom încerca apoi să integrăm toate aceste aspecte diferite ale aceluiași sistem de simboluri și vom vedea mai limpede cât sânt de coerente aceste concepții tradiționale despre Lume. Capitala Suveranului chinez desăvârșit se află în Centrul Lumii: în ziua solstițiului de vară, la amiază, gnomonul nu trebuie să facă umbră.9 Același simbolism se întîlnește la templul din Ierusalim: stânca pe care fusese înălțat era "buricul Pămîntului". Pelerinul islandez Nicolaus de Therva, care a călătorit la Ierusalim în secolul al
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
se întîlnește la templul din Ierusalim: stânca pe care fusese înălțat era "buricul Pămîntului". Pelerinul islandez Nicolaus de Therva, care a călătorit la Ierusalim în secolul al XII-lea, scria de la Sfântul Mormînt: "Aici este mijlocul Lumii; aici, în ziua solstițiului de vară, lumina Soarelui cade drept din Cer."10 Aceeași concepție o aflăm în Iran: țara Iranului (Airyanam Vaejah) este centrul și inima Lumii. Tot așa cum inima se găsește în centrul corpului, "țara Iranului este mai prețioasă decât toate celelalte
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
noastre lecturi din Eliade și Dumezil. Inventam mitologii și scheme astrale, prevesteam În funcție de poziția unor stele inexistente, a unei a zecea planete, necunoscută și cea mai apropiată de Soare, vizibilă doar cu ajutorul celui de-al treilea ochi, și numai la solstiții, printre coloanele de la Stonehenge. În căutarea aparenței de autenticitate, ofeream traduceri ale unor texte sacre recent descoperite, emiteam etimologii al căror șir se sfârșea de obicei cu un cuvânt românesc, de cele mai multe ori cu un nume propriu, recomandam zile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
împreună o familie. Și nici ea nu a făcut măcar o aluzie la o eventuală „finalizare” a „poveștii” lor. Constat că P.H.L. încă nu a hotărât să analizeze această posibilitate din viața eroilor săi. 20 iunie 2006 Mâine va fi solstițiul de vară „ ziua cea mai lungă”. Soarele aflat la zenit va fi cel mai fierbinte din tot anul. Oare omul când ajunge la „solstițiu”? P.H.L. își vede eroul ca pe un bărbat aflat pe treapta superioară a echilibrului dintre rațiune
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
a hotărât să analizeze această posibilitate din viața eroilor săi. 20 iunie 2006 Mâine va fi solstițiul de vară „ ziua cea mai lungă”. Soarele aflat la zenit va fi cel mai fierbinte din tot anul. Oare omul când ajunge la „solstițiu”? P.H.L. își vede eroul ca pe un bărbat aflat pe treapta superioară a echilibrului dintre rațiune și sentiment. (Binomul clasicist „funcționează” și la P.H.L.!) Profesorul a atins vârsta favorabilă unui control rațional al „instinctelor fundamentale”. Părerea scriitorului... După unele indicii
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
Cele mai importante orașe corespundeau actualelor Avellino și Benevento. Sarmați: populație ce trăia în ținuturile danubiene. Saturnalia: una dintre cele mai importante sărbători religioase ale romanității. Are o semnificație religioasă foarte veche, legată de ritualurile de înnoire celebrate cu ocazia solstițiului de iarnă. Pe teritoriul Imperiului se celebra între 14 și 24 decembrie. Soarele bătrân murea, ca să se poată naște Soarele copil. Saturnus proteja nașterea lui Sol Invictus, zeu creator și dătător de viață. În Saturnalii se împletesc mituri ce datează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
nevoia, să fi fost vineri? Oricum, trebuie c-a fost ziua următoare unei revelații În sunet de clopoței și lumină revărsată de undeva de sus, sau a unui traumatism cerebral minor și plin de consecințe. Ziua cea mai lungă, roman. Solstițiul de iarnă. Moartea părinților cuiva. A vecinilor. A unui bun prieten. O dezamăgire În dragoste. O indigestie. O eclipsă. Un film despre viața plină de bucurii a unui scriitor. Un documentar cu vampiri. Prima beție, senzația de plutire și senzația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
nume (Săgetătorul zodiacal este reprezentat ca Centaur ținând un arc; i se mai spune Arcitenens), fugind după Capricorn, care-l precede imediat, tot așa de evanescent ca și păsărelele din basm, Capricornul, portar al Pragurilor cerești, al Porții Cerului din solstițiul de iarnă, Săgetătorul, Veghetor fără somn al Polului, Cheia de boltă a tuturor lumilor, fixator de volatile, când le săgetează, dar și dizolvant al lor, când le mistuie, deci maestru suveran al lui Coagula și al lui Solve. De asemenea
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
librete de operă (Norma de Bellini, Orfeu în infern de Gluck, Pescuitorii de perle de Bizet ș.a.). Traduce din literaturile germană, franceză, italiană, rusă, cehă și slovacă. Debutează cu poezie în „Junimea literară” (1931) și editorial, cu volumul de versuri Solstiții (1936). Poetul se menține pe linia autohtonismului. Lumea de vis e în perfectă consubstanțialitate cu lumea reală. Trecutul voievodal al nordurilor moldave țese drumuri imaginare între două lumi istorice. Înrudit temperamental și, uneori, stilistic cu Eugen Jebeleanu al începuturilor, D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286885_a_288214]
-
prozodia clasică, dar nu-i rămâne permanent vasal, căci, depășind-o, dovedește disponibilități poetice multiple. Remarcat de G. Călinescu în anii de început, poetul bucovinean se relevă ca un îndrăgostit de natură, cu o certă vocație a simplității stilistice. SCRIERI: Solstiții, Cernăuți, 1936; Suflete în azur, București, 1940; Vatra cu stele, Cernăuți, 1942; Însemnele anilor, pref. George Muntean, Timișoara, 1973; Neodihna cuvintelor, Timișoara, 1986. Repere bibliografice: Călinescu, Ist. lit. (1982), 907; Mircea Streinul, Poeți tineri bucovineni, București, 1938, 46-57; Olimpia Berca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286885_a_288214]
-
de poeme în care Zamolxe este soare, lună și humă; procedeul cel mai des întâlnit este exclamația retorică: "O, coamele lui Osiris!/ O, tăcerea mărilor de apă!". Ochiul lui ZamoIxe se confundă cu era primară, cu începuturile efervescente din vremea solstițiilor. Privirea lui Zamolxe se plimbă peste ostroave și cetăți și ele se pleacă supuse ca în fața zeului Pan: "Puieții sunetelor se aplecau/ la trecerea Ochiului, la trecerea/ lui prin ostroave." Deși ciclul care dă titlul volumului ("Ochiul lui Zamolxe") încheagă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Pașcani (1986-1990). Asistent universitar (din 1993), apoi lector la Catedra de limbă și literatură engleză de la Facultatea de Litere din Iași. Debutează cu versuri în revista "Convorbiri literare" (1977), iar editorial cu un poem în proză publicat în volumul colectiv Solstiții (1985). Colaborează cu poeme și articole la reviste din țară ("Convorbiri literare", "România literară", "Luceafărul", "Cronica", "Poesis", "Contrafort", "Timpul", "Interval", "Dacia literară", "Art Panorama", "Dilema", "Echinox", "Hyperion", "Amphytrion", "Fracturi") și din străinătate ("Cider Press Review", "Exquisite Corpse/Cyber Corpse", "Hunger
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
dispărea, firește, decât cu timpul, în cadrul unui proces de asanare ce nu trebuie să ignore elementele unei continuități relevante. Dialog, XXI, 136 (ian. 1990), 1 (ed. sp. 3) TABUURI DESUETE În efortul său de a se legitima, regimul dinaintea trecutului solstițiu a pus nu o dată la lucru o strategie diversionistă, cea a pericolului extern, în raport cu care el devenea un factor de putere indispensabil, sau măcar a invocat, tacit, presiunile diplomatice pentru a impune măsuri preventive pe tărâm intern. Cultura, ca și
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
în spațiul istoriei vii, ale cărei trasee diacronice trebuie să le degajeze din mulțimea informă a faptelor. Poate nici un eveniment nu e atât de semnificativ din acest punct de vedere ca acela pe care îl trăim, ca națiune, de la trecutul solstițiu încoace. El ne obligă nu numai la asumarea unei atitudini, dar și la o înțelegere mai adâncă a istoriei. Participarea la un asemenea eveniment, de proporții mult mai restrânse, l-a făcut pe Bălcescu să scrie Mersul revoluției în istoria
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
între părți, buna judecată se întunecă. Cum să nu te gândești la terifianta imagine din tabloul lui Goya? Opinia, II (26 martie 1990) p. 1, 2 PRO MEMORIA Ne-a fost dat să regăsim ritmul lumii la un ceas de solstițiu, care era totodată și unul crepuscular, de inevitabilă scadență a regimului adus cu forța și menținut, decenii în șir, prin teroare. Impresia de miracol era aproape unanimă, deși atâtea semne prevestiseră o iminentă schimbare. Se va ști, în timp, că
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
ne părăsesc; între ei și noi se așează nu numai moartea ci și viața. Să nu-i lăsăm prin urmare să ne părăsească! Să nu lăsăm morții noștri să moară! Cei mai puri și mai generoși sunt morții tragicului nostru solstițiu, "decembriștii" acestui veac care, iată, apune fără glorie. Să nu-i osândim, prin uitare, la o nouă moarte! "Chipurile, vorbele, gândurile morților trăiesc în noi, iar pământ e numai lutul", spunea N. Iorga, preocupat de aceeași idee a continuității de
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
fenomen stăruia și la cei mai lucizi analiști. E atât de straniu acest lucru? Decenii în șir, un neam oprimat, umilit, redus la condiția de sclav fără nădejde, a strâns în el obida. Și obida a răbufnit spectaculos la trecutul solstițiu hibernal, în forme ce au surprins oarecum lumea. Se părea însă că odată cu lichidarea vârfului dictaturii, simbolizând ce era mai aberant în vechiul regim, viața îți va relua cursul, purificată, ca după un ritual expiator. Numai că acel vârf era
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
confuzia se instalează, atotputernică, etichete absurde vin să prezinte realitățile altfel decât sunt. S-a vorbit, de exemplu, de "rebeliunea legionară", fără a se numi la modul serios un vinovat, fără a se indica dovezi, legionarii fiind, la acest nou solstițiu intempestiv, niște figuri încă mai puțin consistente documentar decât teroriștii din decembrie. Socotind, probabil, pe seama unei lungi tradiții paternaliste, că poporul e încă prea infantil, i se administrează știrile, explicațiile, "istoriile" fără prea multe precauții. De ce s-ar osteni? Românul
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
de mică excentricitate și anume 0,0167. Întrucât axa polilor face cu planul elipticii un unghi de 66 o 33’5’’ are ca efect succesiunea anotimpurilor și inegalitatea zilelor și a nopților. Începutul anotimpurilor este marcat de fenomene astronomice numite solstiții: solstițiul de primăvara: 20 sau 21 martie; solstițiul de vară: 21 sau 22 iunie; solstițiul de toamnă: 22 sau 23 septembrie; solstițiul de iarnă: 21 sau 22 decembrie. Prin mișcarea de precesie, a cărei perioadă este de cca. 26 mii
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
mică excentricitate și anume 0,0167. Întrucât axa polilor face cu planul elipticii un unghi de 66 o 33’5’’ are ca efect succesiunea anotimpurilor și inegalitatea zilelor și a nopților. Începutul anotimpurilor este marcat de fenomene astronomice numite solstiții: solstițiul de primăvara: 20 sau 21 martie; solstițiul de vară: 21 sau 22 iunie; solstițiul de toamnă: 22 sau 23 septembrie; solstițiul de iarnă: 21 sau 22 decembrie. Prin mișcarea de precesie, a cărei perioadă este de cca. 26 mii ani
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
axa polilor face cu planul elipticii un unghi de 66 o 33’5’’ are ca efect succesiunea anotimpurilor și inegalitatea zilelor și a nopților. Începutul anotimpurilor este marcat de fenomene astronomice numite solstiții: solstițiul de primăvara: 20 sau 21 martie; solstițiul de vară: 21 sau 22 iunie; solstițiul de toamnă: 22 sau 23 septembrie; solstițiul de iarnă: 21 sau 22 decembrie. Prin mișcarea de precesie, a cărei perioadă este de cca. 26 mii ani, axa polilor terștri descrie, sub influența combinată
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
unghi de 66 o 33’5’’ are ca efect succesiunea anotimpurilor și inegalitatea zilelor și a nopților. Începutul anotimpurilor este marcat de fenomene astronomice numite solstiții: solstițiul de primăvara: 20 sau 21 martie; solstițiul de vară: 21 sau 22 iunie; solstițiul de toamnă: 22 sau 23 septembrie; solstițiul de iarnă: 21 sau 22 decembrie. Prin mișcarea de precesie, a cărei perioadă este de cca. 26 mii ani, axa polilor terștri descrie, sub influența combinată a Soarelui și Lunii, un con cu
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]