1,120 matches
-
unor filosofi - trei ale lui Epicur, dar și ale lui Democrit, Pitagora, Empedocle, Zenon din Cition... -, ale unor poeți - Homer, Sappho - și retori - Isocrate, Demostene -, de statui și statuete diverse - un Mercur, o Dansatoare, apoi emblema epicurienilor, un purcel. Decorațiunea somptuoasă a vilei comportă de asemenea picturi, obiecte prețioase și semnalează un comanditar important. Mai exact, este vorba de Lucius Calpurnius Piso, consul în anul 58, socrul lui Cezar însuși. Nu se cunoaște numele arhitectului, dar locul exprimă o prietenie dintre
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
problemă existențială, practică și vizibilă în toate sectoarele realității. Casa hedonistă - și comunitatea care o locuiește - merită crearea unui concept sau elaborarea unui personaj conceptual: de altfel, ea este personaj conceptual... Vila lui Piso trece drept una dintre cele mai somptuoase din întreaga lume latină. Structurile arhitecturale grandioase, decorațiunile magnifice, picturile prețioase, bibelourile de valoare, operele de artă de mare calitate, ieșite din cele mai pricepute mâini, semnifică un nou mod de a trăi epicurismul. Spiritul Grădinii, dar probabil nu și
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
oprește; oraș; pachet; palat; pantaloni; paradox; perseverență; plasă; plecat; plimbare; atît poate el; pomană; poșta; povață; prinde; profesie; pune; a putea; pungă; punte; rabdă; rafinament; răul; regal; respect; rezistent; ridica; a ridica; sacoșă; sărat; scaune; scăpa; sceptru; sclav; șef; serviciu; somptuos; spate; stăpîn; statut; steagul; strugure; suport; a suporta; teatru; la tine; a tîrî; tîrîie; tot; traistă; treabă; trecut; umbla; undeva; venit; viața; viață; vino; vînt; vîntul (1); 749/260/89/171/1 dulce: ciocolată (109); amar (80); miere (67); zahăr
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ce durere dulce ne duce/ Gânduri de purpură peste uluce". "Leonid Dimov este un pictor căruia i s-au substituit uneltele. El strivește cuvintele și transformă lexicul într-o masă de pastă grea, în râuri bogate de uleiuri, în bizarul somptuos, și un fel de onirism flamand caracterizează visele acestui volum ("Cartea cu vise") pline de fast ca ale unui împărat asiat"1. Vocația plastică o semnalează și Al. Piru; așa au fost posibile cele două cărți spectacol: "Eleusis" (1970) și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Românească, 1970; "Julien Ospitalierul", Editura Cartea Românească, 1974. Prin Emil Brumaru, renaște lumea de imagini a lui Ilarie Voronca, pe drumul deschis de Dimov. Tehnica suprarealistă, exotismul, amestecul de candoare, frumusețe, puritate și frivolitate intens carnală sunt decantate în imagini somptuoase, germinate de câteva motive care apar obsesiv lenea, covorul, mătasea, piperul, pisica, șarpele, cuprinse într-o anume interferare de regnuri: furnici, melci, pisici, ciuperci, căpșuni, cerbi ("Pastel creștin"). Femeia este voluptoasă, senzuală, cu sânii mari, așezată într-un univers de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
adune tristețea cu alta,/ Vezi crescând deodată/ cu trunchiul impunător, deznădejdea sinteza și încununarea". Cu timpul, Nina Cassian va cânta tot mai frecvent toamna ca simbol al sfârșitului unei vârste. Toamnele ei, cu sunete, parcă, de orgă, sunt senine și somptuoase "ca decadența unui imperiu". Face portretul lui Bach, dar și al minerului, al unei prietene, creează profiluri spirituale cu linii precise ca ale lui Dűrrer, dar și cu misterul penumbrei lui Rembrandt. De fapt, ceea ce dă organicitate poeziei este lunga
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
actualitatea lui Caragiale), apt să veștejească "puterea aceea parșivă", alienantă și corupătoare a vieții ca moft, "viață prin ziar" funciar falsificată sub incidența iradiațiilor tembelizante ale discursului public (...)", este mesajul de fond al eseului foșnind de alerte, șfichiuitoare aluzii și somptuoase ironii pe un foarte serios fondal de citate și Note, însuflețite de aceeași plăcere a textului. Suprasensul eseului este nesuferința autorului față de trecutul, prezentul și viitorul politicianism, ca și intenția de a supralicita polemica antiliberală a ziaristului Caragiale, revoltat mai
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
ce scrisese: "Toată viața mea / nu a fost / decăt boală și artă / ceea ce am câștigat / nu va a fost decăt sentimentul morții" (petrecute în 1998), surprins totuși în jurnal într-o fază avansată, jenantă, de euforie bahică. Să exemplificăm felul somptuos, învăluitor și totuși algebric, marea simplitate aforistică a dicțiunii la care a ajuns diagnoza critică a lui Gabriel Dimisianu: "Cotidianul, contingentul, lumescul, sunt marcate în viziunea sa (a lui D.L., n.n.) de un semn negativ, delimitează un ținut al răului
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
departe de lume, departe de amintirea micilor și marilor compromisuri care i-au asigurat, totuși, supraviețuirea. Azi uitat, marele boier Vornic care vorbea la perfecție cinci limbi și care și-a petrecut viața în cazinouri, restaurante de lux și-n somptuoase vile de agrement, omul care și-a risipit averea, talentul, spiritul, afecțiunea rămîne într-un colț uitat de istorie (literară) ca biet autor al unor cărți și piese nepublicabile (și, vai!, nejucabile). Jurnalul dulce-amar Pe Candid Stoica îl cunosc de
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Walter, mai întîi ca pacientă; căsătoria și mutarea Elenei în casa Drăgănescu, alungarea de acasă a Mikăi-Lé și ca o consecuție absurdă a lui Doru Hallipa: "Lenora în sanatoriul ei! Mika-Lé prin dedalurile traiului ei. Elena Drăgănescu în locuința ei somptuoasă, dar prea nouă. Hallipa, cel care lucrase pămîntul și purtase cizme trainice de lut, acum cernut prin sita orașului, cutreiera cu picioare de argilă în căutarea casei de închiriat." Casa apare explicit ca topos în această viziune conclusivă, "corală", a
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
tentația stăpînirii locului, Cocăi-Aimée îi revine, după moștenirea "rușinoasă" a lui Walter, o moștenire consensuală marcată de stadiul cvasiincestual, ducînd la ultimele consecințe căile urmate de "moștenitori". Plantîndu-și fiecare vlăstarul în teritoriul dorit, în palatul Barodin sau în casa nouă, somptuoasă, a Rimilor, Lenora și Lică Trubadurul nu au aceleași sorți de reușită. Rămîne însă constantă configurația tematică. Atît ursuza Sia (născută dintr-o "fecioară despletită" și un consangvin, vărul Lică), cît și strălucitoarea Coca-Aimée perpetuează o vocație incestuoasă. Schema înfățișează
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
naratorului. Virulența observațiilor din fragmentul citat are și o altă conotație. Distanța între emblema fictivă ("Dama cu camelii") și cea care pozează, aici, readuce în planul discursului o chestiune esențială pentru definirea personajului feminin, la Camil Petrescu. Cocota de pe stradă, somptuos instalată în trăsura ei, poate oricînd să înșele, cu aerul de fragilitate și inocență. Tiparul este, de aceea, mai ales actrița / cocotă, fără ca naratorii să se ferească de cuvînt. Problema nu se află însă aici, ca dovadă rapida "descifrare" a
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
un secol, și față de apăsările la care erau supuși românii sub regimul dualist. Un val de simpatie ne-a înconjurat atunci pe continent, iar istoricul V.A. Urechia a ținut să-l fixeze, în ceea ce avea mai semnificativ, într-un somptuos album de autografe și texte filoromâne. Situația reală, scoasă din registrul afectiv, a prezentat-o aproape concomitent, mai ales pentru lumea savantă, A.D. Xenopol. Protestul contra persecuțiilor naționale din Transilvania se unea, la el, cu istoria conflictelor româno-maghiare. Sunt cunoscute
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
al limbajului este deja aici. Mister al animalului, păstrat, potențat de muțenia sa. Ce știm noi despre ce are animalul în cap, cine poate spune ce fel de gânduri i se învârt în spatele privirii? Imagini, mai degrabă decât gânduri. Imagini somptuoase, imprevizibile, care poartă în sine scânteieri, amintiri sau presimțiri de o clipă. Heidegger susține că animalele nu ne văd cu adevărat. Dar ce știe el, la urma urmelor? Culcat într-un colț al camerei, ultimul meu câine asemeni tuturor celorlalți
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
rostiri cotidiene, părăsim tărîmul inefabil al logosului interior, menindu-ne unui "loc" și unui "timp" covîrșit de suferință și deznădejde. În cercul strîmt al babiloniei pămîntești, "bunătățile" noastre sunt în fapt deșertăciuni cu care ne mîndrim fără a folosi nimănui. "Somptuoasele și strălucitoarele edificii alcătuite din școli, autori, sisteme, doctrine nu sunt nimic altceva decît plămădiri himerice, iluzorii ale ficțiunii filosofice profane, translații de o clipă ale vălului Mayei, ce ecranează, obstaculează accesul spre esența unică a adevărului"14. Secolul al
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
cel în care dorisem să ajung, fusesem însă descurajat de profa din liceu. Îmi va rămâne multă vreme străin, până când, prin mesagerii lui traduși, mă va atrage spre mrejele unei științe fantasmatice. *** Herthmania rămânea doar o pată de culoare, o somptuoasă prezență pe holuri și la ședința de partid lunară, care a lăsat urme și-n notulele Deconstructorului Pizzolin(te voi lăsa, Cititorule, să le cauți singur, acum sunt prea ocupat)100. În timp aveam să întâlnesc frecvent un student din
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
tip arheologic. Mici ticuri verbale în limba franceză sunt puse în conversația personajelor pentru a întări senzația de oralitate tipic franțuzească. Talentul romancierei este deplin în numirea detaliilor de epocă, fie că descrie ierarhii sociale stricte, fie veșminte, climate, interioare somptuoase sau taverne, mânăstiri și catedrale, ateliere artizanale, războaie de țesut sau grădini. Un univers narativ limpede, un decupaj istoric perfect recognoscibil imaginației cititorului de azi; cele șapte personaje ale romanului se autonarează prin relaționare, dar și în propria oglindă, purtând
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
care este femeia. Dintr-un neostoit erotism se ajunge, decent întru totul, la misticism". Iată și o mostră, pe deplin edificatoare, a faptului că, într-adevăr, bărbatul poate îmbrăca inclusiv momentele de un erotism apăsător alunecând înspre lubric în straiele somptuoase ale unui act de venerare a femeii aproape sacrosanct: "Iubito, raiul tău cel strâmt/ Și-adânc și laic dintre fese,/ Îmi ceri, mișcând genele-ți dese,/ În versuri proaspete să-ți cânt./ Ci eu, nemernicul ce sunt,/ Storc din căpșuni
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
din Pariziana însăși un obiect de valoare. Îmbogățindu-se, Saccard hotărăște să se căsătorească cu o femeie care ar purta amprenta și ar fi o excelentă publicitate a situației și a vanității sale121. Pariziana, subiect superb și foarte decorativ cu somptuoase podoabe, are statutul femeii-obiect de valoare; bijuteriile sunt atributele ei obligatorii 122. Corpul este, se sugerează, mai mult un pretext pentru a fi împodobit decât pentru a fi iubit: "Leur corps ainsi n'était plus qu'un prétexte à parures
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
189]. Pentru a produce impresie, deghizarea este parte a întâlnirilor. Clotilde de Marelle este încântată de această comedie 346. Similitudinea s p a ț i i l o r este relativă. Căsuțele din suburbiile Parisului reproduc în miniatură planurile locuințelor somptuoase. Tradiția aristocrata a saloanele este reluată de burghezi. Ambianța aristocratica a doamnei Dambreuse din L'Education senimentale poate fi regăsita, cu un accent intim, la doamna Arnoux și, cu un accent de prost gust, la Rosanette. Spațiul parizian devine un
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
exterior, Pariziana este un tot armonizat, reușind de fiecare dată să se constituie într-o descoperire 379. Decorul pe care și-l alege Pariziana pentru evoluare este de factură teatrală, constituindu-se în organizare plastică a universului proxim, cu interioare somptuoase și exterioare pitorești. S. de Gramont notează: "La France a un sens presque oriental de décorum" [p.310]. Femeia modernă știe să-și construiască cadrul în care se produce, alegându-l pe cel care o favorizează: "Elle avait mis près
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
laud,/ Știu să mor cum puțini oameni știu -/ Mă învelesc întâi în tăcere,/ Apoi în pustiu/ Și pornesc astfel încet, un pas,/ Încă un pas, și încă un pas,/ Până nu se mai vede din mine/ Decât un glas/ Așezat somptuos/ În al cărții sicriu. / Nu mă laud,/ Credeți-mă, știu să mor/ Și știu, mai ales, să înviu,/ Dar asta e, bineînțeles, Mult mai ușor.// Încă un pas) Întreg volumul Ochiul de greier este o metaforă subversivă a ideologiei vremii
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
laud,/ Știu să mor cum puțini oameni știu -/ Mă învelesc întâi în tăcere,/ Apoi în pustiu/ Și pornesc astfel încet, un pas,/ Încă un pas, și încă un pas,/ Până nu se mai vede din mine/ Decât un glas/ Așezat somptuos/ În al cărții sicriu./ Nu mă laud,/ Credeți-mă, știu să mor/ Și știu, mai ales, să înviu,/ Dar asta e, bineînțeles,/ Mult mai ușor." La un moment dat, autoarea afirmă că, în etapa poetică a demetaforizării, avem absența ritmicității
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
închipuite sonor, ca "spectacol simultan citit-văzut-auzit". Mă refer în special la focalizările unor modele pentru elocința sacră: panegiricul de remarcabilă valoare poetică al lui Ilie Miniat: Cine e aceasta care se ivește ca zorile?", sau "predica lui Varlaam rostită în somptuoasa biserică a Trei Ierarhilor", ori verva predicatorului Antim, cel "cu voce tunătoare", pentru că "el și nu altcineva răspunde de enoriași", așa cum afirmă, "că de gâtul meu spânzură sufletele voastre". Fiind extrase textuale remodelate sonor prin rostire, aș observa că dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
și morfina cerebrală Acum mai bine de 20 de ani rula în Franța emisiunea „Ushuaïa” prezentată de Nicolas Hulot, prima emisiune dedicată mediului pe scena televizuală. Urmărită de milioane de telespectatori, ea îi făcea pe aceștia să călătorească prin peisaje somptuoase, relata reportaje realizate în mediul natural, filma periplul animalelor mari, cu tehnici moderne. Succesul naturii și animalelor pe micul ecran a continuat să crească. TV, Animaux, Escales sunt tot atâtea canale TV care captivează atenția pasionaților de natură, adesea copii
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]