1,623 matches
-
la Universitatea Santa Cecilia din Roma și președinta Asociației Dacia Românilor care încă din 1985 edita revista de istorie, cultură și civilizație "Columna". De peste 40 de ani stabilită la Roma, profesoara Ioana Ungureanu nu numai că vorbește impecabil românește, cu sonorități plăcute, inconfundabile care-i trădează profesia, și cu un ușor accent câștigat prin vorbirea limbii italiene, dar în domnia sa recunoaștem firea ospitalieră a românilor, este caldă, prietenoasă și primitoare. Am purtat dialoguri încântătoare în repetate rânduri și mi-a vorbit
EMINESCU POET NAȚIONAL ȘI UNIVERSAL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353365_a_354694]
-
profunde. Și cu trimiteri către zone și spații culturale. Unele directe, Cehov, Poe, preafericitul altele indirecte: „stentul din inimă”, „pianul [care] îți numără nota de plată” „chelnerul deghizat”, „piesele negre”, etc. Un astfel de poem nu se lecturează cu mijloacele sonorităților din coada poemelor de tip tradiționalist-canonic. Acestea își au spațiul lor, existența lor, adepții lor. Și nu se exclud unele pe altele. Adică textele tradiționale nu exclud textele moderniste sau invers. Este, în spațiul literar, o benefică și de neîngrădit
MODERNISM ŞI UBICUITATE POETICĂ ARTICOL DE ELENA STEFAN de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353042_a_354371]
-
și un teritoriu de autonomie formală, îngăduindu-mi să mă joc cu ele, la fel cum aranjam cubulețele colorate, în copilărie. Ba chiar îmi permit să inventez cuvinte sau încărcături gramaticale noi, care prin aportul lor semantic și eufonic, creează sonorități și sugestii noi, surprinzătoare, frumoase. Nu depind de anumite condiții pentru a scrie. Îmi place să ascult muzică, dar asta nu mă condiționează. E adevărat că prefer să fiu singur, dar mă stimulează la fel de bine prezenta alături de mine a cuiva
CÂND EXPERIENŢA VIEŢII IA FORMĂ DE POEZIE. INTERVIU CU POETUL CREŞTIN IONATAN PIROŞCA [Corola-blog/BlogPost/354307_a_355636]
-
în flori de rouă cu sclipire unduioasă dorul ce prin gânduri plouă cu arpegii de mătasă. Eu pornesc cu luna-n minte printre stele să colind, cu buchet de lăcrimioare printre gânduri licurind, Iar în bolta ce-i pictată cu sonorități de flaut doruri, ce mi-au fost odată, le tot caut și le caut Leonid IACOB. Referință Bibliografică: căutând / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1176, Anul IV, 21 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Leonid Iacob
CĂUTÂND de LEONID IACOB în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353860_a_355189]
-
tată dorul de copilăria ucisă într-un bazar de vorbe goale dezamăgirea deprimarea disperarea toate intră în acel buzunar pe care mama mi-a spus să mi-l cos printre zdrențe ploile cântă ploile mele fără discuri de soare încântătoare sonoritate pe acoperișul sau coviltirul căruței cu neghiobi toate cele ce mă descos încet sunt acolo plec acum la piața de umbre să aleg una mai înaltă să avem de unde coborî vertiginos panta fericirii contrafăcute în fond o pungă de speranță
REVĂRSARE ZILNICĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352579_a_353908]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > PE O COLOANĂ DE AER Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1152 din 25 februarie 2014 Toate Articolele Autorului De sonoritatea unei viori vechi sunt botezat în trei izvoare și urc pe o coloană de aer în care nu sunt păsări nici pești argintii care să-mi concentreze lumina într-n asterisc. Sunt un suflet cu palmele pe inima ta unde
PE O COLOANĂ DE AER de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353740_a_355069]
-
mă atrage spre un loc anume ... și dintr-o dată rămân într-o nemișcare totală. Cred că nici nu mai respir de fapt nu mai exist în clipa aceea. Devin sunet și lumină ... mii de culori vibrează în mine reverberând în sonorități care sunt un unic cântec. Disting fiecare notă, dar urmează alta și alta ... într-o derulare care nu mă amețește ci mă face să vibrez intrând într-o mare a culorilor și sunetelor. Nemișcarea mea ... nu este nemișcare pentru că sunt
FULGII de DOR DANAELA în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354560_a_355889]
-
portativul simțirii sale poetice, repede își Infiltrează unda prin fibrele făpturii , până la desfacerea într-un fascicul de vibrații, trezind o nouă sensibilitate-n sufletul atins de percuțiile sale. Secvența prestației muzicale a undei sonore e redată printr-o orchestră de sonorități urzite pe fundalul poemului, în care rolul solistic îi revine vibrantei consoane ,,z ,, ,susținându-și, precum o primadonă, proba de virtuozitate pe scena sufletului, devenit acum, regatul ei de rezonanță:” Vibrează, e o undă/ Pe tâmplă mă masează/ Se face
DE COSTINA SAVA de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347161_a_348490]
-
uscate Care foșnesc, aburii moi îi dilata nările Organista apasă tragic pedalele Un bocet profund se sparge în tavanul catedralei Harpa dublă strălucește sub degetele tandre Care par a mîngîia gîtul fragil al clepsidrei Ghitara mare își sărbătorește argintia ei sonoritate Plînge, geme, respira pentru ultima oară Susurul suav al flautului piccolo vine de niciunde Sparge trompeta cămașă ranitặ de fluturi a nopții Cazane de arama, linguri, capace de cratița Fundalul nocturn se risipește în cioburi Fetele au transpirat, isi simt
CRISTINA LILA de CRISTINA LILA în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357086_a_358415]
-
originar din Bistrița), trupa HÂRA și-a propus - și a reușit - să aducă un suflu nou și proaspăt în muzică românească. Trupa a fost remarcată imediat datorită creațiilor originale, inspirate, ce combină cu multă naturalețe elemente de rock alternativ, electro-pop, sonorități celtice și folclor românesc, dar și datorită versurilor inspirate, care ating sufletele ascultătorilor. Trupa a lansat trei LP-uri de succes, care le-au adus mai multe premii din partea instituțiilor media - cel mai bun single (2003, 2004); cea mai bună
DEBUT SPECTACULOS AL TRUPEI HARA LA CHICAGO de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357186_a_358515]
-
lui de rotație în jurul axei universale și, doamne ferește, ce s-ar mai fi putut întîmpla, pentru că ea nu se prea pricepea la lucrurile astea sfinte, adică astrologice sau astronomice, excela doar în tainele gastronomice și își dădea seama după sonoritate că, deși sunau la fel de înfundat toate aceste trei cuvinte, numai ultimul i se adresa ei cu familiaritate, dar timpul, gîndea Mancuse, care se arcuiește elastic asemenea unui sunet, este de fapt liniștea aia siderală care cade peste pămînt odată cu înserarea
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
la Universitatea Santa Cecilia din Roma și președinta Asociației Dacia Românilor care încă din 1985 edita revista de istorie, cultură și civilizație "Columna". De peste 40 de ani stabilită la Roma, profesoara Ioana Ungureanu nu numai că vorbește impecabil românește, cu sonorități plăcute, inconfundabile care-i trădează profesia, și cu un ușor accent câștigat prin vorbirea limbii italiene, dar în domnia sa recunoaștem firea ospitalieră a românilor, este caldă, prietenoasă și primitoare. Am purtat dialoguri încântătoare în repetate rânduri și mi-a vorbit
EMINESCU POET NAŢIONAL ŞI UNIVERSAL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357561_a_358890]
-
pe de alta la punctul lui primar de pornire - ideaticul funciar) și unde numai limbajul sui-generis al muzicii percepute ca un elevat poem fără de timp al sferelor astrale (excluzând aici cu tărie, bineînțeles, din perimetrul superior al artei componistice acele sonorități malefice și instinctualizante, acea zgomotărie anticulturală, să o denumim, care „bâjbâie în vecinătatea sensului”, conform celor publicate în cea de a doua jumătate a secolului trecut de către cunoscutul antropolog Claude Lévi-Strauss) ori semantica Logos-ului divin mai pot însemna cu
DIMENSIUNEA ABISULUI EXISTENŢIAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350671_a_352000]
-
Leoncavallo) a împrumutat definitiv și cu o grație infinită liricii universale o parte considerabilă din sufletul pământului românesc. „Muzica, după spusele lui George Enescu, revărsându-se în adâncurile sufletului, pătrunde, misterioasă, în cele mai tăcute taine ale simțirii.”. Specificitatea comunicării sonorităților marelui poem operistic al timpului avea să fie descifrată de Nicolae Herlea într-o cu totul și cu totul altă modalitate de exprimare artistică decât aceea percepută la nivel senzitiv. După cele 550 de interpretări distincte ale personajului central Figaro
DIMENSIUNEA ABISULUI EXISTENŢIAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350671_a_352000]
-
baronul Scarpia) ori din neuitatele constructe solistice Silvio (partitură care se confundă, practic, cu debutul artistic al lui Nicolae Herlea din data de 14 aprilie a anului 1950) și Tonio din “Paiațe”, emblematica operă a compozitorului italian Ruggiero Leoncavallo. Prin sonoritățile antagonice ale cântului său, ce îmbină unduirea blajină a unei forțe dramatice ieșite din comun cu larghețea bucuriei molipsitoare de a fi, asemenea unui erou romantic cu identitate sculptată în aburul misterios al propriei sale existențe, Nicolae Herlea a reușit
DIMENSIUNEA ABISULUI EXISTENŢIAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350671_a_352000]
-
Pe țărm, cu încrederi să vadă Înălțate aievea Castelele Armoniei Fără de hotare În ținutul păcii milenare! Nu deranjați somnul copiilor! Nu striviți minunile din jur Cu gândul vostru obscur Nu loviți copacii! Mulțumiți copiilor lumii Pentru glasurile lor Risipă de sonorități În curtea școlii Când râd Cu florile înrourate Platanii În baia genunii Clinchet și veselie Clopoței de argint Implicați În jocul luminii. Nu striviți puritatea Cu rostirile venale Faceți piepturile voastre Izvor de osanale Pentru pace! Referință Bibliografica: Apel / Elenă
APEL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359043_a_360372]
-
noastră românească aceste calități au fost remarcate în lucrările lui George Enescu. Pour le Piano - de fapt o altă suită franceză constituită din trei parți: Prélude, Sarabanda și Toccata -, s-a asemuit cu piesa lui Bach. Preludiul bogat în diferite sonorități și efectul de pedală a fost plin de ritm și armonie, Sarabanda - gravă, lentă și elegantă, Tocata constituind piesa de rezistență care a demonstrat performanța interpretării pianistei. Suita Bergamasque alcătuită din Prélude, Menuet, Clair de lune, Passepied, își are numele
BACH ŞI DEBUSSY ÎN INTERPRETAREA PIANISTEI ANGELA HEWITT de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359328_a_360657]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > ALDINE Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 353 din 19 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Aldine De întrebați cu gânduri tot senine Ce vis de înălțare mă străbate Prin zile multe necronometate: Înșir sonoritățile-n aldine. Scriu poezii pentru posteritate, Știu eu? Ori poate numai pentru mine, În versuri transparente cristaline, Când aripa visării-n geam îmi bate. Să le citim și să le dăm uitării, Să reluăm după un timp lectura, Cum valuri
ALDINE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359496_a_360825]
-
și care a turnat tot “plumbul” generozității și talentului lor în firavul și nestatornicul “hopa-mitică” în care “locuiam”, se pare cu îndărătnicie și cu toate hatârârurile plumbate, vrute sau nevrute care păreau să-l stabilizeze întrucâtva... “Gongul” este declanșat de sonorități de alamuri mlădiate în linii melodice duioase și bine ritmate, iar “oda bucuriei” betoweniene și mai târziu ale “marșului nupțial” pun în mișcare, cu temperanță și echilibru “alaiul” deschizătorilor de “pârtie” afluind în “șir indian” spre altar, discret și parcă
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (12) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359541_a_360870]
-
prezent), nu ca o sumă a universului răpanian, ci ca o suprapunere și simultaneitate a unui ritm circular, a relației Poetului cu opera sa. Limbajul metaforic, sintaxa poetică novatoare, intelectualismul expresiei, specificul prozodic, menționat încă din titluri, conferă poemelor o sonoritate aparte, de incantație magică. Din aceste motive, fie și numai pe baza argumentelor consemnate mai sus, Theodor Răpan este, în egală măsură și în același timp, un creator distinct al Poeziei Tăcerii și al inovației stilistice, prin conferirea caracterului sacru
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
zăpezi Cu sacra lumină te înmiresmezi Doar aici te întâlnești cu îngerii Atras de lumină, uiți Valea Plângerii! În văzduh, serafimii dansează lin Cu aripile ating eteric pădurile de pin În ritmul Simfoniei Rotirii, astrelor cerești Simfonia izbânzii Creației dumnezeiești. Sonorități purtănd pe aripi: Aliluia! Se fragmentează-n ramurile de tuia. Altele ajung la mine lin, desăvârșirea Îndumnezeiește Sfinte, toată firea! Lor li se adaugă un amplu cor divin Din glasurile îngerești care îmi vin Din Catedrala Cerului, din nevăzut Prin
ÎMPĂRTĂŞIRE ÎN LUMIN de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360667_a_361996]
-
zăpezi Cu sacra lumină te înmiresmezi Doar aici te întâlnești cu îngerii Atras de lumină, uiți Valea Plângerii! În văzduh, serafimii dansează lin Cu aripile ating eteric pădurile de pin În ritmul Simfoniei Rotirii, astrelor cerești Simfonia izbânzii Creației dumnezeiești. Sonorități purtănd pe aripi: Aliluia! Se fragmentează-n ramurile de tuia. Altele ajung la mine lin, desăvârșirea Îndumnezeiește Sfinte, toată firea! Lor li se adaugă un amplu cor divin Din glasurile îngerești care îmi vin Din Catedrala Cerului, din nevăzut Prin
ÎMPĂRTĂŞIRE ÎN LUMINĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360666_a_361995]
-
DESPRE REDESCOPERIREA DEMOCRAȚIEI (5) Autor: Corneliu Leu Publicat în: Ediția nr. 589 din 11 august 2012 Toate Articolele Autorului Mulțumindu-le celor care împărtășesc îngrijorarea exprimată în finalul articolului trecut, ca și durerea de a descoperi în reacțiile altor politicieni sonorități băsesciene, precizez din nou că eu scriu despre golănia adusă de acesta in politică încă de când era la primărie. Dar explicația agresivității acestei golănii în abordarea problemelor politice, conform incultelor metode dure din comunism, s-a configurat mai clar când
DESPRE REDESCOPERIREA DEMOCRAŢIEI (5) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360047_a_361376]
-
cât și adâncimea acestei poezii. Poeta decantează idealități rezultate dintr-o interpretare personală a lumii și apelând la simboluri coloristice și nu numai. Toate trebuie să întrețină sentimentul unei feminități neinhibate. Discurs fluid, luminos și curgător într-o albie de sonorități și armonii aproape edenice. Lucia Olaru Nenati pare constant antrenată într-un travaliu de recuperare dureroasă a sacrului, chiar și în lirica de dragoste. Peste tot, în registrul sentimental și descriptiv, acționează atâta cenzură cât să mențină un standard eticist
CARTE DE POEZIE – LUCIA OLARU NENATI: „SENTIMENTUL SPIRALEI” de VICTOR TEIŞANU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360027_a_361356]
-
Dante în Paradisul din Divina Comedie. Tirania lui Eros este cheia de boltă a unui univers poetic profund original, pasiunea trăirii fiind transpusă cu seninătate într-un câmp semantic iscusit metaforizat, într-o sintaxă poetică inedită ce conferă poemelor o sonoritate aparte, un grad sporit de inefabil. Spirit aflat sub spectrul erudiției unui autentic cărturar și ilustru șlefuitor de cuvinte, poetul știe să transforme starea de reverie în rostire rafinată, într-un spectacol de inteligență, reușind să țină clipa în loc, dilatând
IUBIREA CARE MIȘCĂ SORI ȘI STELE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359795_a_361124]