28,122 matches
-
întâlnirea cu pasiunea vieții mele! Mama provine dintr-o familie de muzicanți. Toți frații ei erau interpreți. Tata s-a aflat și el tot timpul în mijlocul cântăreților. Era casier la corul bisericii... Așa am crescut împreună cu ceilalți doi frați (o soră și un frate, eu fiind mezinul), cu dragoste de folclor. Mi-a plăcut de mic muzica populară. Mi-a plăcut să cânt și să dansez. Vioara a fost, însă, pentru mine partener de nădejde. Am găsit instrumentul la care visam
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
El era un tânăr spre consacrare, eu, un tânăr în formare. El era instrumentist, eu dansator, mai apoi coregraf de dansuri populare. Eram bucuroși că participăm la spectacole alături de monștri sacri ai folclorului bănățean. Vanu Odrobot a fost și profesorul surorii și nevestei mele la instrumente. Amândouă au cuvinte de laudă despre pedagogul Odrobot, ca mulți alți foști elevi și studenți. Pentru că a lăsat mulți discipoli (în primul rând, pe actualul conf. dr. Ovidiu Papană, pe care l-a «crescut» și
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
cununia dacă nu vede certificatul de căsătorie, chiar dacă în buletinele tinerilor figura același nume de familie, Grapini. În cele din urmă, totul s-a terminat cu bine și căsnicia s-a dovedit trainică, în ciuda babelor care tot proroceau altceva... Numai sora bunicii Mariei a rămas cu o nedumerire. Când s-a interesat ce știu să facă tinerii, a aflat că fata e ingineră, adică ceva cu fiarele, iar băiatul - muzicant. „Cum o s-o duceți voi, tu cu fierăraiele, el - lăutar?! Au
Agenda2004-49-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283116_a_284445]
-
drepturile omului, tehnologie, sănătate și grupuri speciale de interes (surdocecitate, religie și altele). MONICA DIANA PAVEL Continuarea unei tradiții l Grădinița Notre-Dame, din nou în Timișoara În Timișoara va funcționa, începând din toamna acestui an, o grădiniță catolică din inițiativa surorilor din Ordinul Notre-Dame și a Parohiei romano-catolice din Iosefin. Acest proiect reprezintă continuarea tradiției emblematicului institut pentru partea de vest a țării, care a funcționat între 1863-1948. Piatra de temelie a grădiniței a fost sfințită în urmă cu doi ani
Agenda2003-14-03-9 () [Corola-journal/Journalistic/280866_a_282195]
-
de noapte pentru persoane fără adăpost din Timișoara, cantine sociale pentru copii, staționar de zi pentru copii cu handicap. Alături de asociațiile „Caritas“, în activități sociale, dar și educative sau pedagogice, sunt prezente 11 ordine de călugărițe (cele mai cunoscute sunt Surorile Notre Dame și Franciscane) și patru de călugări. De remarcat că implicarea socială și caritativă diecezană nu ține cont de etnie sau de religie, proiectele derulate fiind deschise tuturor celor aflați în nevoie. Federația „Caritas“ a Episcopiei romano-catolice de Timișoara
Agenda2003-14-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280878_a_282207]
-
împărți copiilor. PETRU DOBIȘTEAN Este căsătorit, are 49 de ani și este tatăl a doi băieți. De profesie este lăcătuș, dar lucrează ca taximetrist. Familia sa este norocoasă: tatăl lui a câștigat, în 1982, o mașină Dacia la C.E.C. , iar sora sa și nepotul au mai dobândit diverse obiecte la concursurile „Agendei“. Soția sa a adunat taloanele, dar în ultimul moment, la sugestia unei vecine, a trecut numele soțului și acum nu-i pare rău. Din premiul primit își vor cumpăra
Agenda2003-13-03-supliment () [Corola-journal/Journalistic/280857_a_282186]
-
Pillat însă cultură devenise o bucurie și desfătare în sine, o demonstrație fascinantă și edificatoare a evoluției spiritului și sufletului omenesc de-a lungul veacurilor. Când bunicul său Ion C. Brătianu era copil, el primise învățătură laolaltă cu frații și surorile sale de la dascăli greci și francezi, aduși în casa de tatăl său, Dincă Brătianu, care continuă astfel tradiția de învățătură a marilor familii de altădată a Basarabilor, Cantacuzinilor și Brâncovenilor. Vechi fotografii arată cele două biblioteci din casă pe care
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
generalul Cihoski, Madgearu, Romulus Boilă și parțial Mihai Popovici. Regele, care controla mersul anchetei, nu voia că vinovat să apară numai un reprezentant al oștirii. Pînă la urmă, vinovați au fost găsiți, totuși, generalul Cihoski și Romulus Boilă, nepotul de sora al lui Maniu. Deci fruntașul politic ardelean apărea într-o lumină bănuielnica. Au scăpat, cu acordul regelui, si Madgearu și M. Popovici, chiar fără verificarea controlului averilor. Pop aglomerează jurnalul sau cu tot felul de laude ce i se aduc
Memorialistica lui Valeriu Pop by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17714_a_19039]
-
tablou în care vrea să se picteze pe sine-copil și pe mama lui. O parabolă a memoriei, evident, a unei recuperări a sinelui pe baza ipostazelor sale anterioare. Eșuînd în această primă varianta, încearcă să se picteze pe șine alături de sora lui, proiect sortit la fel de puțin succesului. Pînă la urmă va ajunge să pe înfățișeze pe șine, cel din prezent, alături de prostituată care îi servea de model, si de care nu îl leagă absolut nici un fel de sentiment, cu toate că ea îl
Autoportret de unul singur by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17703_a_19028]
-
interacțiunii și al creativității". Între intelectualii / scriitorii români de astăzi, cei care i-au atras atenția (și simpatia) teoreticianului literar Virgil Nemoianu sînt: Mircea Cărtărescu, Corin Braga, Ioan Mihai Cochinescu, Magda Cârneci, Ioana Ieronim, Ion Mureșan, Ștefan Aug. Doinaș, Mihai Sora, Alexandru Paleologu, Andrei Marga, Sorin Antohi, Horia-Roman Patapievici, Mihai Zamfir, Dan C. Mihăilescu, Ion Ică jr., iar între reviste Apostrof, Jurnalul literar, Vatra și România literară. * Interviul se încheie pe un ton neașteptat de optimist, cu aprecieri măgulitoare la adresa comparatisticii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17721_a_19046]
-
precare, incomplete, va funcționa drept cadru universitar, uitînd și de "indispensabilii" lui Stalin, si de broșa bicefala de aur curat, bun și la treburi murdare. Printre colegii de redacție se află și o mai vîrstnica "tovarășa", pasămite ilegalista, căci era sora unui "erou al clasei muncitoare", omorît în timpul anchetei (defenestrat sau sinucigaș?). Persoană scunda, firava, se căsătorise cu un universitar arivist care, în fapt, juca rolul de "comisar politic" pe lîngă un reputat șef de catedră ("sociolog, psiholog, estetician, eseist, critic
Selectia inversă by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17759_a_19084]
-
copilărie ale prințesei. Ileana este fiica cea mai mică a Regelui Ferdinand și a Reginei Maria, căsătorită cu Arhiducele Anton de Austria, împreună cu care a avut șase copii: pe Ștefan, Maria-Ileana, Alexandra, Dominic, Maria-Magdalena și Elisabeta. În timpul războiului a fost sora medicală, a îngrijit răniții români din spitale austriece, a lucrat pentru Crucea Roșie, a înființat propriul ei spital lîngă Bran, s-a ocupat de refugiați și de copiii rămași orfani. În 1947, odată cu abdicarea lui Mihai I, Domnită Ileana a
O printesă adevărată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17754_a_19079]
-
un tablou ce se vrea terific, dar care se revarsă într-o sapienta blagiana; "Bătrînă secera în mijlocul lanului. Spicele/ par cranii umane în miniatură... Alături,/ altă femeie, tînăra, zvelta, alăptînd./ Are sînii că delta danubiana,/ multiplu irigați -/ moartea și viața, surorile eterne" (Alte desene rupestre). Mistuit de o nostalgie, căreia îi pune, din delicatețe, o stavila glumeața, poetul percepe, la un moment dat, lumea printr-o scindare antinomica: "- Privește lumea cît e de cinica!/ am exclamat./ - Privește lumea cît e de
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
nimănui nu îi este indiferent: unii îl detesta și i-ar dori moartea, alții îl adoră și îi sînt devotați trup și suflet. Nimeni, însă, nu îl poate atinge, decît, în chip absurd, cei doi frați porniți să răscumpere onoarea sorei lor. Tocmai ei sînt, de fapt, singurii care nu au nimic de-a face cu Nasar. Santiago semnifică însuși un spirit al locului, care moare treptat, fără ca nimeni să poată preveni dispariția lui. Lumea pe care o recompune Marquez în
O dragoste din crimă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17806_a_19131]
-
poate mai degrabă simpli studenți ai timpului lor. Atmosferă încinsă, în California anului 1969. Imaginea se află pe la începutul filmului Zabriskie Point al lui Michelangelo Antonioni și ea mi-a răsărit spontan în minte atunci când am deschis cartea lui Mihai Sora intitulată Firul ierbii. Căci cartea îmi pare una care, mai degrabă decât răspunsuri, oferă întrebări. Or, astăzi, când toată lumea deține propriile soluții la toate nelămuririle și incertitudinile care ne chinuie, cănd răspunsuri-botnită curma uimirile încă înainte ca acestea să-și
Febra întrebărilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17828_a_19153]
-
a dreptul impertinenta, frizează necumintenia filosofului care nu-și găsește locul în cetate - având parcă rolul de a neliniști, după ce alții vor fi liniștit prea îndeajuns (ca să parafrazez o spusă de altădată a lui André Gide). Mintea critică a domnului Sora, pe care erudiția nu a astupat-o, cum de atâtea ori se întâmplă, ci a predispus-o la o plimbare printr-un crâng de paralelisme de unde ieșirea se face mai întotdeauna către actualitatea românească, aceasta minte critică abordează cele mai
Febra întrebărilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17828_a_19153]
-
de fiecare dată spune altceva. Și chiar coperta volumului (inspirată, după părerea mea) ni-l arată pe autor în multiple ipostaze, toate meditative, alcătuind filmul mobilității sale mentale. Desigur, poți să nu fii de acord cu tot ce spune Mihai Sora - și chiar e recomandabil să nu fii de acord, altfel riști să pierzi un interlocutor cu care nu te întâlnești în fiecare zi. E preferabil totodată că atunci când îl citești să începi a auzi că din senin voci care dezbat
Febra întrebărilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17828_a_19153]
-
îl citești să începi a auzi că din senin voci care dezbat între ele și cu care poți dezbate la rându-ti, dacă dorești această. Și să te îmbolnăvești senin de boală dialogului, singura schizofrenie sănătoasă. Nu chiar întâmplător, Mihai Sora afirmă într-unul dintre interviuri (Filosofia și cetatea, I) că s-a implicat uneori poate prea... total, fără a păstra distanță necesară unei mai accentuate limpeziri a faptelor. Regretă totodată că în aceleași situații nu a mers "până la capăt". Contradicție
Febra întrebărilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17828_a_19153]
-
până la urmă, răzbate de sub vitregia iernii, aducând, firește, cu sine, nu doar primăvară energiei aplicate la obiect (și totodată direct răspunzătoare de soarta acestuia), ci și promisiunea toamnei încărcate de binecuvântarea unui rod în sfârșit pe bună dreptate meritat." (Mihai Sora, Firul ierbii, Ed. Scrisul românesc, Craiova, 1998; 522 pag., preț nemenționat.)
Febra întrebărilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17828_a_19153]
-
după Revoluție, spectacol care a bătut cinci continente și care, paradoxal, i-a adus regizorului decizia de a părăsi Comedia, punînd capăt unor tensiuni, si de a pleca la Bulandra. Acolo au urmat Mephisto, Poveste de iarnă, Iulius Caesar, Trei surori, 1794. Să nu uităm de invitațiile numeroase de a lucra afară. Și la Freiburg, si la Tokio, de exemplu, oamenii pe care i-am întîlnit, intersectîndu-mă cu urmele lui, se luminau la fața, pur și simplu, cînd îi pomeneam numele
Aripa lui Strehler by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17816_a_19141]
-
plecarea silită din țară a lui Lazăr Săineanu, complotînd în parlament să nu i se acorde cetățenia română, deci neputînd fi profesor universitar) a avut soții - trei la număr - numai străine, concepînd un copil natural cu o a patra femeie, sora celei de a treia soții. Dl. Rădulescu ne previne că "povestea familiilor lui V.A. Urechia ar putea constitui subiectul unui român". Are dreptate. Dar nu știu dacă acest personaj cu totul odios (a fost și adversarul implacabil al Junimii
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
are în rolul principal pe fiul lui Gérard Depardieu, care nu e lipsit de talent; are și o secvență de amor incestuos, de "sex pe bune" (cum titra un critic, a doua zi după lansare), între un frate și o soră; o mai are și pe Catherine Deneuve goală, în cadă, sub privirile fiului (o relație ușor incestuoasa, și ea, dar, în fine, platonica)! La un moment dat, în film, auzi cum două personaje refugiate din Estul sălbatic (pe care comentatorii
Selectia franceză by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17835_a_19160]
-
niște roboți insensibili odată ce, sultanizati, devin victimele cohortelor de cadâne-secretare și eunuci pripășiți prin birourile parlamentare, gata să le citească în jocul sprâncenelor cea mai neînsemnata dorința. Firește, n-am naivitatea să-i cer politicianului să fie milos că o soră de caritate. Dar nici ipostază această de Bulă travestit în Macho-man nu mă prea încântă. Prinși în mecanismul puterii, ei își pierd însușirile umane, dobândindu-le - aproape fără excepție - pe cele mai murdare și degradante ale antecesorilor. Revoltă cvasiunanima a
Buftea politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17857_a_19182]
-
românească interbelică, privită cu o explicită simpatie. Expoziția jubiliara ca simbol al României europenizate în timp record, cursele de cai ce adună o splendida protipendada, vacanțele la mare, vizitele în saloanele marilor familii, pensionul Notre-Dame de Sion unde învăța Adriana, sora naratorului, sunt toate elemente ale unei lumi interzise cândva și idealizate astăzi. Alexandru George, Oameni și umbre, Editura Albatros, București, 1996, 516 pag., 8000 lei.
Romanul prozatorului la tinerete by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17861_a_19186]
-
Franța, cu românul Xenofon Eraclide și pe care l-a urmat la Iași. În cei opt ani de căsătorie li s-au nascut trei fete și un băiat. Una din fiicele băiatului s-a căsătorit cu Alexandru Rallet, a cărui sora a fost soția lui Alexandru Rosetti, profesorul meu de la Universitate din anii '50. Dacă ne întoarcem acum în susul arborelui, dăm și de un frate al lui Xenofon, pe nume Leon Eraclide, care este străbunicul (cred că am numărat bine ramurile
Genealogie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17885_a_19210]