1,225 matches
-
decembrie 1947 C.C. al P.C.R. a pregătit foarte amănunțit modul abdicării regelui, pregătindu-i și discursul pe care-l citește la microfonul radioului în seara zilei de 30 decembrie, având înfipt în spate pistolul comunist, afară armara comunistă și cea sovietică. Prin abdicarea regelui, România devine republică pentru prima oară. Românul, moldoveanul, munteanul, ardeleanul n-au fost de când își cunosc moșii și strămoșii republicani, că au trăit bine-rău au avut în fruntea lor „domnul”, regele! La aflarea abdicării regelui mulți hlipicenari
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
a încercat o înțelegere cu Uniunea Sovietică prin diplomația primministrului Armand Călinescu, dar fără succes, din cauza lipsei de sinceritate a partenerilor cu care s-a stat de vorbă și încheierea Tratatului de neagresiune, cu anexe secrete, dintre Germania și Uniunea .. Sovietică, care ne-a lovit profund prin izolarea politică externă și ruperea de teritorii din trupul României din anul 1940, fapt ce duce la abdicarea regelui Carol al IIlea, lăsându-l pe tron pe fiul său Mihai, iar la conducerea țării
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
decembrie 1947 C.C. al P.C.R. a pregătit foarte amănunțit modul abdicării regelui, pregătindu-i și discursul pe care-l citește la microfonul radioului în seara zilei de 30 decembrie, având înfipt în spate pistolul comunist, afară armara comunistă și cea sovietică. Prin abdicarea regelui, România devine republică pentru prima oară. Românul, moldoveanul, munteanul, ardeleanul n-au fost de când își cunosc moșii și strămoșii republicani, că au trăit bine-rău au avut în fruntea lor „domnul”, regele! La aflarea abdicării regelui mulți hlipicenari
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
oameni încercau, pe bani grei, să găsească o trăsură care să-i ducă la gară, în nădejdea că acolo vor mai prinde un tren spre București sau măcar până la Suceava sau Dornești”. Așadar, România a fost nevoită să cedeze Uniunii Sovietice Basarabia și Nordul Bucovinei cu 6.262 de kilometri pătrați, ocupând-o, așa cum frumos a spus D. Covalciuc: „până la linia de marcație, trasată de Molotov pe o hartă de campanie cu un creion de tâmplărie”. Contextul socio-cultural În timpul dominației austriece
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
de țăran, iar soția sa aparținea unui mediu burghez înstărit și instruit, ceea ce a întărit ascendentul pe care Clotilda Mareșal Averescu l-a avut asupra consortului ei. 199 Italia a fost, după Germania, primul stat european care a recunoscut Rusia sovietică cu frontierele pe care aceasta le revendica. La aceasta s-a adăogat relația personală dintre Mussolini și Lenin. 200 Este vorba de Tratatul care servea drept statut Ligii Națiunilor. 201 Nepotul regelui Victor Emanuel al III-lea, care urma să
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
pe aici, furau de la români: vite, fân, orice, și erau din comune vecine, așa că știau unde să meargă... Și aici În Vad l-o Împușcat pe unu’ Feri din Vișeu, ăștia a lu’ Odoviciuc, garda lor, cu banderole d-astea sovietice, care erau d-aici, din Sighet. Și ei au venit până la apă și o discutat, și ăștia o tras de aici, da’ românii n-au tras, că cineva i-o lămurit să nu Înceapă. Că oricum Îi distrugea armata sovietică
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
te mai ajută să deslușești care-i adevărul despre Cernobîl! Vinovate sînt aparatele de propagandă, care fie exagerează, fie minimizează, deformînd, și într-un caz și în altul, datele. Mediile occidentale numesc ceea ce s-a întîmplat acolo „catastrofă nucleară”; cele sovietice - „accident”. În primele, norul radioactiv e numit „norul morții”. În replică, sovieticii spun (cum am auzit la Radio Moscova, în ziua de 4 mai) că acesta e doar „un nor de cerneală al propagandei occidentale răuvoitoare”. Occidentalii susțin că numărul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
suplimentare la Llosa, Borges, Cortázar și alți latinoamericani celebri). Rapsodia română prilejuiește un cald elogiu lui George Enescu („Emblema luminoasă” a României, p. 163). E celebrat Emil Palade, laureat al Premiului Nobel. O bucureșteană Seară cu violoncel schițează profilul violoncelistei sovietice Natalia Gutman. Filmele lui Wajda, Tarkovski, Kurosawa declanșează alte gânduri etc. Aria de cuprindere culturală e foarte vastă și vizează atât Împliniri spectaculoase, cât și evoluții promițătoare. O constantă a raportării la literatura română din ultimele decenii o constituie evidențierea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
emoție, căci apucasem deja să urmăresc și excelentele rubrici și texte „literare” ale lui Anatol Vieru, știam că am În față un adevărat om de litere, nu doar de partituri. Exista Între noi, deja, și „complicitatea” pe care concertul violoncelistei sovietice Natalia Gutman, dăruit publicului bucureștean Într-o joi, 21 iunie 1979, și ceea ce scrisesem despre acel eveniment În volumul Pe contur o intermediase. L-am revăzut pe muzician la Berlin, pe vremea când eram bursier DAAD. Am primit apoi, la
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
conducătoare ale statului, prin măsuri excepționale de supraveghere și înăbușire nemaiîntâlnite la noi până acum. într-adevăr nu mai e o taină pentru nimeni acest proces s-a desfășurat în condiții care amintesc procedeele justițiare ale vecinilor noștri din Rusia Sovietică: s-au călcat în picioare cele mai elementare reguli de legalitate, dreptate și omenie. Toate acestea cu scopul evident de a smulge o sentință monstruoasă, și mai ales pentru a convinge opinia publică de vinovăția lui Corneliu Codreanu, care a
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
se simtă izolat sau părăsit de societate, ci dimpotrivă. În 1968 când se produsese luarea de poziție a României, contra invadării Cehoslovaciei, prin discursul lui N. Ceaușescu, sub influența părții pro-americane a Securității, a produs reacția violentă a părții pro sovietice. Această reacție s-ar putea să fie cauza uciderii lui Nicolae Petrașcu, pentru că era o persoană cu foarte multă influență latentă, care într-un moment de criză politică a regimului, putea deveni activă de partea americanilor, ceea ce nu convenea comuniștilor
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
forma podișului amintit. Pentru că n-au întâlnit nici un dușman natural, unicornii și-au continuat traiul în acest ținut. Platoul dispunea de izvoare naturale, pământul era roditor, deci condițiile de trai păreau ideale. În august 1936, profesorul Petrov a prezentat Academiei Sovietice concluziile cercetărilor sale în lucrarea intitulată Forme de viață pe platoul Voltafil, care cuprindea treizeci și șase de specii de animale și plante - inclusiv unicorni - descoperite în acest ținut. — Probabil nu s-a bucurat de multă popularitate, m-am grăbit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Demetru Pan, Mircea Popovici, Al. Lungu, Adrian Rogoz, Mihail Crama, Ion Negru, Camil Baltazar. Proza este reprezentată de Cella Serghi, Adrian Rogoz, Hortensia Papadat-Bengescu (A fost odată), Monica Lovinescu (Marionete). Revista acordă importanță și traducerilor din alte literaturi decât cea sovietică (William Saroyan, H. Mann, Walt Whitman, Eugene O’Neill, Guillaume Apollinaire, Eugenio Montale, Paul Eluard, Ilya Ehrenburg, H.W. Longfellow, Paul Valéry, Georg Trakl, Carl Sandburg, Baudelaire ș.a.), ca și prezentării unor mari scriitori (Voltaire de Ion Biberi, R. Rolland
DEMOCRAŢIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286731_a_288060]
-
revista Viața românească. Capitolul intitulat „Epoca de redeșteptare națională în Principatele Române” tratează despre condițiile economice din 1821-1846, frământările sociale: comploturi, conjurații, răscoale și influența lor, precum și despre rolul jucat de Regulamentele Organice. în sfârșit, sunt prezentate și două contribuții sovietice lingvistice: vol. I din Enciclopedia lingvisticii slave: Limbile slave de vest (Moscova, 1941) de prof. A.M. Selișcev, și revista Izvestija Akademii Nauk S.S.S.R. Otdelenje literatury i jazyka, nr. 1, Moscova, 1941, în care se găsesc studii de slavistică, literatură și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
compromisuri istoriografice este Revista Istorică română, alături de Institutul de Istorie Națională din București. Directorul lor, prestigiosul istoric C.C. Giurescu, reîntors în țară, accentuează tendința de sincronizare a istoriografiei cu politica. Astfel, în 1946 sunt recenzate două volume despre relațiile româno-ruse (sovietice): Relațiile româno-ruse în cursul veacurilor, de T. Stoianovici și M. Magheru, și Relațiile economice româno-sovietice de V. Borcea. Ultima recenzie este realizată chiar de C.C. Giurescu, care contrazice afirmațiile autorului despre relațiile economice ruso-române din trecut, considerate „din cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
învățământul sovietizat, inclusiv prin epurarea corpului profesoral și a cursurilor. O singură altă publicație periodică a apărut în domeniul istoriei: Analele Româno-Sovietice (ca și în revista Studii, până în 1949 tematica acesteia cuprindea toate științele, dar cu referiri cvasiexclusive la cele sovietice), editată de ARLUS și Institutul de Studii Româno-Sovietice, sub redacția unui comitet condus de Ion Banu. Primul număr a fost tipărit în octombrie 1946. Majoritatea articolelor sunt traduceri sau note din literatura sovietică de specialitate, inclusiv istorică, existând bineînțeles și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
față în față două lagăre, cel socialist și cel capitalist”). Al. Grecu s-a afirmat și la Studii, unde s-a preocupat, cu o singură excepție, de relațiile ruso-române și istoriografia marxistă. Astfel, a publicat recenzia „Două reviste de istorie sovietice” și articolul „O scrisoare inedită - Mihai Viteazul și legăturile cu Rusia (iunie 1596)”, arătând importanța corespondenței respective pentru relațiile cu Polonia, care refuza în 1600 trecerea solilor munteni prin teritoriul ei spre Rusia. P.P. Panaitescu a recenzat, de asemenea, manualele
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în acest context, se impune o precizare: în această etapă, până la schimbarea intervenită în conducerea de la Kremlin în primăvara anului 1985, o dată cu alegerea în fruntea CC al PCUS a lui Mihail Gorbaciov, divergențele de opinii între conducerea română și cea sovietică vizau cu precădere diferite aspecte ale politicii externe, și mai puțin principiile, formele și metodele de construire a societății socialiste, care urmau, în linii generale, modelul sovietic. Contactele româno-sovietice din deceniul nouă debutează cu vizita întreprinsă la București, la invitația
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
o reuniune a reprezentanților organismelor responsabile de politica față de culte din lagărul comunist, a existat o unanimitate în privința faptului că Sfântul Scaun are o atitudine „ostilă” statelor de democrație populară. Ministrul de Externe al RPR, Corneliu Mănescu, rezuma astfel „sugestiile” sovietice în privința raporturilor cu Sfântul Scaun la sfârșitul anilor ’50 și la începutul deceniului șapte: „noi nu aveam voie din partea sovieticilor și a guvernanților noștri să întreținem legături cu Vaticanul. Din punctul de vedere al sovieticilor, reprezentanții Vaticanului erau diavolul pe
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a primit asistență sovietică importantă și, pe de altă parte, s-a străduit permanent să respingă și să reziste intervenției sovietice, voite sau nu, care se manifesta în dauna intereselor chineze. După negocieri bilaterale, URSS a transferat în 1954 acțiunile sovietice de la patru companii sino-sovietice către statul chinez. La 26 mai 1955, trupele sovietice staționate în China au fost în totalitate retrase. După 1954, Uniunea Sovietică a încercat în mai multe rânduri să convingă China să se alăture CAER, dar de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ultimă instanță, același obiectiv: desprinderea de hegemonia sovietică. Ceea ce a făcut diferența între ele a fost modalitatea aleasă pentru atingerea acestui obiectiv. Italienii, polonezii sau ungurii au optat pentru o cale deschisă, directă de a-și afirma opiniile contrare celor sovietice, contestând calitatea de lider a URSS și de centru al mișcării comuniste, calitatea PCUS de depozitar al dogmei marxist-leniniste și de unic tălmaci al prevederilor sale, valabilitatea generală a modelului sovietic de construcție a socialismului etc. Românii, chinezii sau albanezii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în momentul în care crizele din Polonia și, mai ales, Ungaria se vor acutiza, contestările vor căpăta un caracter mai concret: „ajutorul” oferit de sovietici tinerelor țări de democrație populară era în realitate un „jaf” al bogățiilor acestora; prezența armatelor sovietice pe teritoriul altor state, ca element de „sprijin” în fața unor agresiuni imperialiste, constituia, de fapt, o ocupație în toată regula. Atât în Polonia, cât și în Ungaria, acolo unde exprimarea liberă a devenit pentru un anumit timp posibilă, sentimentele profunde
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de un lider puternic, de încredere. Gomulka l-a convins de acest lucru, dar Imre Nagy nu. Anunțarea deciziei guvernului ungar de a părăsi lagărul socialist a fost elementul decisiv care l-a convins pe Hrușciov să ordone intervenția armatelor sovietice în Ungaria, pentru a opri cursul evenimentelor revoluționare și a instaura un guvern mai conservator și, în același timp, mai fidel, condus de János Kádár. După entuziasmul cu care se lansase în politica de destalinizare, evenimentele din toamna lui 1956
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
pentru apropierea Iugoslaviei, se duce o politică a avantajelor reciproce”. Urmărind consecințele întrevederii din 1-2 august, cercetătorul american de origine română Sergiu Verona a avansat o ipoteză îndrăzneață. Analizând greutatea „ofertei” iugoslave (alinierea, în mare măsură, la punctele de vedere sovietice asupra relațiilor internaționale, recunoașterea R.D. Germane, promisiunea participării la Consfătuirea din noiembrie etc.), Verona a ajuns la concluzia că partea sovietică trebuia să fi răspuns cu un gest de aceeași valoare, iar acesta ar fi putut consta în promisiunea retragerii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
anturajului său, pentru incapacitatea și refuzul de a trage învățăminte din hotărârile Congresului al XX-lea, se auzeau cereri de a duce până la capăt reabilitarea jertfelor represiunilor ilegale și de a redeschide cazul Rajk. Cum se menționa în rapoartele diplomatice sovietice din martie 1956, acest caz era foarte sensibil pentru mulți membri ai partidului: ei nu credeau nici măcar în vinovăția lui Gabor Peter și nici în neparticiparea la acțiuni condamnabile a altor conducători ai PMU. Foarte multe probleme în legătură cu Rajk au
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]