2,458 matches
-
cu divinitatea. În această sferă, universul liric este populat de Dumnezeu, îngeri, draci, oameni, păsări, animale: Luase foc grădina de la stele/ Și de la ea luase drumul foc;/ Dezlănțuit din gândurile mele,/ Am început să chiui și să joc.// Un înger spânzurat de cornul lunii/ Mi se părea c-avea țigara-n gură/ Și că în scrumul ei ardeau lăstunii/ Și că un drac de Dumnezeu înjură.// Mi-am descălțat opincile-ntr-o doară/ Și-am dat cu ele-n cer, cu
MAI ŢIN DE VORBĂ CLIPA de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354792_a_356121]
-
fericită și eu privesc de pe zid urme pe zăpadă. Salvare Trebuie să uiți singur obligă-te s-o faci, nimeni nu-ți spune cum și de ce. Viața din obiecte-i iluzie perfida, te agăți de o creangă uscată ca un spânzurat de norocul divin. Poate reușești pe altă cale ieșirea din cadavrul în care ai intrat, cu clipele răsucite de singurătate și depresie. Ești o masinarie uzata, aruncată pe maidan, până se gaseste cineva care-i vede rostul, o meșterește cu
RECENZIE DE BORIS MEHR de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354873_a_356202]
-
orice creatură. behăia printre silabe și mergea în patru labe, băuse o cramă de consoane, și striga după mie: golaneee! îi era foame de tauri, de ghindă, de piscuri, de râuri, trăgea clopotul lunii în cer, să audă orice temnicer, spânzura păsările de vânt, și le-nșira pe-o sfoară de cuvânt. visa să fugă în hiperboreia, cu cărți în cuneiforme, îmbrăcat în uniforme de jandarm provincial, în ținutul glacial. visa coloane de pulpe din femei în piei de vulpe și
LA CINĂ CU NICHITA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 583 din 05 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/354959_a_356288]
-
pași prin jur. Deodată la masa noastră s-a oprit un domn înalt, nițel grizonat (La păr și la minte...), în costum alb, cu papion corai și batistă de aceeași culoare, urmat de un violonist și un colorat cu țambalul spânzurat de gât. - Ahaa! Aici ai dispărut coniță Sofia! Credeai că scapi de mine? Au zis că vă cunosc toate melodiile și vă acompaniază. Am aici plicul, plătesc. Trei melodii numai pentru mine! Sunt și eu bucovinean adus de copil în
UN MĂRŢIŞOR PENTRU MAMELE NOASTRE IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354953_a_356282]
-
și sufletul în vise îmi e punte când căprioare trec prin fața porții să se adape-n lacrimă de munte. În somn, îngână luna o cântare trăgând pe ochi zăbranice de nori, e lumea-ntreagă semn de întrebare ca un crepuscul spânzurat de zori. Se tânguiesc iar nopțile în mine și sufletul în vise îmi e punte; sunt semnul de-ntrebare în ruine îngenuncheat în lacrimă de munte Leonid IACOB Referință Bibliografică: tristeți / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 607
TRISTEŢI de LEONID IACOB în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355305_a_356634]
-
proza Melaniei Cuc este amestecul de gravitate cu umorul ori cu autoironia, astfel încât, aproape că nu-ți dai seama când tonul e glumeț ori serios. Fragmentul din Duminică fără Iisus în care autoarea relatează despre un tânăr care s-a spânzurat de un brad falnic, chiar în fereastra liceului de fete, iar acestea i-au confecționat o jerbă din flori albe de hârtie creponată, este un fel de migdală dulce-amăruie. Ultimul capitol, Iisus de la Dunăre ilustrează un episod tulburător cu o
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
față de lumea aceasta. Pilat își spală mâinile, în căutarea păcii pierdute, dar Petru plânge cu amar și se căiește. Petru primește iertare. Pilat, în schimb, rămâne cu "surogatul"sau cu "praful în ochii lumii". Tradiția spune că Pilat s-a spânzurat. Nu și-a mai regăsit niciodată pacea. Pentru că nu și-a recunoscut vinovăția, n-a primit iertarea. Pedeapsă și-a administrat-o singur. ........................................ Dumnezeu vrea să comunice cu TINE, PERSONAL. Isus Cristos este numit "Cuvântul", sau "vorbirea lui Dumnezeu" către
PEDEAPSA CARE NE DA PACEA de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356597_a_357926]
-
de ciprioți greci acuzați de conspirație cu rebeliunea greacă în preajma războiului de independență din Grecia (iulie 1821), sub administrația otomană condusă de guvernatorul Mehmet Kuçuk, printre care și patru înalți prelați - episcopi ciprioți greci; tot atunci, arhiepiscopul Ciprian a fost spânzurat de un dud, în această piață. Britanicii au reconstruit coloana din centrul pieței în 1915, înlocuind leul Sfântului Marcu cu o sfera din bronz. Istoria capitalei cipriote este concentrată în centrul istoric, este foarte adevărat, între zidurile pătratului ce-l
NICOSIA DE DINCOACE DE „LINIA VERDE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355036_a_356365]
-
câine: na, la tata,na! până a tăcut...și așa mi-am pus în gând să-l termin, să-i bag ace cu ghemotoace de câlți în mămăligă să se ducă dracului... -Tu ești nebun! Te prinde ăsta și te spânzură de limbă... -Îl bag în aia mă-sii! Până n-oi pune mâna pe Prințesă nu mă las, ori eu cu Prințesa în brațe, ori el, mort! -Și cum faci? -Păi asta e, că nu știu cum să fac! Fură tu cheia
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]
-
auzi? Și pentru că biata fată nu răspundea cu vorba sau cu trupul, a mai lovit‑o de câteva ori pe unde a nimerit și, într‑un târziu, a scos cureaua lată de la pantalonii ei și a amenințat‑o că o spânzură. Degeaba. Iuliana stătea inertă, cu gura încleștată și cu ochii închiși. Reușise să‑și potolească și plânsul și doar respirația grea, întreruptă de scâncete reținute, i se mai auzea. După ce a obosit ori nu a mai fost în stare să
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
au vrut să ia asupră-și apărarea Banatului - regele maghiar arată într-o scrisoare că în sfârșit comitele Laurențiu, „primește demnitatea de Ban al Severinului, biruie pe bulgari, le ia spoliile și prăzile cu care i-a găsit încărcați mai spânzură din ei la malul Dunării și așa potolindu-le cutezanța redă Banatului poziția sa de odinioară și cu virtutea lui neasemuită îl redă majestării noastre”27. Se observă cu ușurință sentimentul de mulțumire și recunoștință manifestat de rege, conștient că
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
și Castor, Claudiu, Zoe, Nicostrat... Chinuiți în multe chipuri, împreună cu Castul Să fie-n Cer în Veșnicie și-au dat aici, sufletul ! Tranchilin cel Preoțit, în chinuri fost-a lapidat Iar fii Marcelin și Marcu, cu capu-n jos, la spânzurat... Apoi cu lăncile străpunși...dup' asta, Sebastian Mărturisindu-și ferm Credință, căzu sub Dioclețian... Care porunci să fie, de-a să oștire săgetat Trupul bătut cu toiege și în multe părți tăiat... Sebastian cu toți ceilalți, prin moarte Mucenicească Sunt
SF. MC. SEBASTIAN de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/346116_a_347445]
-
orice cântec aș cânta - mi-e greu să trec de nota do de sus - un crai ce-și bate joc de mine și de rai... ...în van eu mântuirea prin tarot o cat: mahmur scot - făr' să vreau - doar cartea... “Spânzurat”! N-AM CUI SĂ SPUN - ÎN MIEZUL ZILEI - “RĂMAS BUN” n-am cui să spun - în miezul zilei - “rămas bun” când onoranta moarte mă zorește hulubi cântă patetic - parcă se răzbun' - mușcata mea din geam se vestejește... nu-i timpul
SUMBRE ZIDIRI (STIHURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/356091_a_357420]
-
Ediția nr. 263 din 20 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Vrajă, vrajă, dor de glajă Cocostârc noaptea de strajă Ca să prinzi luna pe plajă! ---------------------------------- Planturoase salcii dorm Răsfrângându-și chipu-n lac Agonii cu flori de mac Și tristețile diform Spânzură zefiru-n ramuri Și adoarme luna-n cer Noaptea cântul de năier În hlamida lui de flamuri Numai tu ca o nălucă Mă străbați și te întorci cu fuior de tors. Și torci Doruri fragede de ducă. Referință Bibliografică: Doruri fragede
DORURI FRAGEDE DE DUCĂ. de ION UNTARU în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356274_a_357603]
-
pentru cei mai mulți nu avea bilet de întoarcere povestea cum în opririle lor prin gări prizonierii erau folosiți pe post de călăi. Cei cu stea rosie-n frunte îi cobora din vagoanele în care stăteau claie peste grămadă punându-i să spânzure preoți în sutane care erau hăituiți, adunați și legați mai rău decât animalele. Prizonierii erau obligați să-i atârne în ștreang iar scaunul de sub picioare era împins de ciuma de culoarea sângelui care începea să se extindă tot mai tare
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE II de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370818_a_372147]
-
aspecte: La recensământul din anul 1947 la Bacău, populația românească era de numai 12 000 de locuitori, iar cea evreiască număra 18 000. La Botoșani populația românească număra 6 000 de locuitori, iar cea evreiască 28 000. Evreii tăiau și spânzurau peste tot. Ei conduceau poliție, economie și antrenau țara la anarhie, incitând prostimea credulă împotriva trecutului nostru național și creștin. Marea prigoană națională împotriva Ortodoxiei a început cu marea arestare a celor 14 000 de tineri creștini naționaliști, la 15
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
robie; s-a sfârșit în ziua de 5 mai 1426, într-o zi de marți, la ora 9 dimineața, când Sfantul Efrem cel Nou și-a dat sufletul în mâinile Domnului, în urma chinurilor cumplite la care fusese supus (a fost spânzurat cu capul în jos, în pantece i-au înfipt un tăciune aprins și i-au sfâșiat carnea). În toată această perioadă de 8 luni de robie, turcii l-au chinuit zi de zi pe Sfântul Mare Mucenic Efrem cel Nou
MATERIAL DESPRE VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, FAPTELE MINUNATE, SFÂRŞITUL MUCENICESC ŞI DESCOPERIREA MOAŞTELOR, PRECUM ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC EFREM CEL NOU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/370896_a_372225]
-
Mănăstire Bunavestire din Nea Makri, Grecia. Măicuța a văzut cum un câine din mănăstirea din acele vremuri, alb cu pete negre, care trăise în vremea Sfântului, se ținea pe aproape de copacul scorburos (este vorba despre dudul de care a fost spânzurat Sfântul Efrem cel Nou, dud care există și astăzi, în jurul căruia s-a construit în zilele noastre un paraclis). Câinele era foarte nefericit și lacrimile îi curgeau din ochi. Atunci, trei țărani intrară în mănăstire; pe dată câinele începu un
MATERIAL DESPRE VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, FAPTELE MINUNATE, SFÂRŞITUL MUCENICESC ŞI DESCOPERIREA MOAŞTELOR, PRECUM ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC EFREM CEL NOU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/370896_a_372225]
-
ci chiar între conducător și condus. La răsărit de Carpați șleahta de 588 se opune categoric descentralizării deoarece altfel „ar muri de foame” Și totuși Estul și Sudul țării este plin de „Republici baronale autonome” în care șefii taie și spânzură ignorând în totalitate legile făcute de cei 588. În aceste condiții să mai respectăm caloriile stindardului? Să mai murim pentru „injusta” patrie și steagul ei? Oare Statul și simbolurile naționale nu sunt respectate deoarece elevii nu cântă „la începutul fiecărei
IMNUL ŞI CULORILE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371007_a_372336]
-
Pentru învățământ, dacă aveai filiera pentru dat șpagă, erau tocmai bune! Nu interesa pe nimeni, dacă diplomele sunt recunoscute sau nu. Ajunsese astfel și profesor de “Limba română“ iar cu pilele lui ajungea să fie el cel care tăia și spânzura la Comisiile de Bacalaureat din întreg județul, Așa că banii dați pe diplomă avea să-i recupereze imediat. Chiverniseală a candidat în anul următor chiar ca deputat, la alegeri. Fără succes, bineânțeles! Dar și să fii candidat este ceva, că nu
“CURBA DESTINELOR” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369801_a_371130]
-
drumul tău și lasă, La cei mari ce au pe masă Mult prea multă bogăție... Lasă-n drumul tău hoinar Pușcării mari dacă poți Unde mari conrupți și hoți Vor parca în mod plenar... Adunnă-i azi pe toți cei Taie, spânzură și fură Profitând de conjuctură Și du-i în groapa cu lei... Moș Crăciun cu alb în plete Și doar plin de bunătate, Să ne-aduci azi în cetate Fericirea să ne-nbete... Referință Bibliografică: SCRISOARE CĂTRE MOȘ CRĂCIUN / Constantin Enescu
SCRISOARE CĂTRE MOŞ CRĂCIUN de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370115_a_371444]
-
ori, de trei ori și în bani și în natură și pe deasupra. • Le-am dat pădure boierilor care ne-au trădat Domnii și Voievozii deseori și preadeseori. Le-am dat pădure nemeșilor să-și facă palate, castele, conace, ca să ne spânzure vitejii nației de porțile lor, ca să facă temnițe și juguri pentru țăranii noștri prefăcuți în iobagi, să-i tragă pe roată, să-i agațe-n furci ori să-i ardă pe tron înroșit. • Le-am dat pădure-țepi turcilor, ca să-și
RĂSPLATĂ PENTRU TRĂDARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370452_a_371781]
-
XXIV. MĂTASE CHINEZEASCĂ, de Luminița Cristina Petcu , publicat în Ediția nr. 1044 din 09 noiembrie 2013. Mai sigur sîntem departe de noi înșine, ascunși și distorsionați de agitație în cea din urmă zi a singurătății, cum și florile acestea albe spînzurate pe garduri nu contestă pămîntul care le hrănește oricît de bine mi-aș justifica nevoia de dragoste îmi aud bătăile inimii ca o corabie înfiptă în nisip cînd se retrage marea, apoi urmele tale o înserare curgînd spre imensitate plină
LUMINIŢA CRISTINA PETCU [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
Nu împrumuta de la ziua de mîine ceea ce n-ai în ziua de azi, spune ... Citește mai mult Mai sigur sîntem departe de noi înșine,ascunși și distorsionați de agitațieîn cea din urmă zi a singurătății,cum și florile acestea albe spînzurate pe gardurinu contestă pămîntul care le hrăneșteoricît de bine mi-aș justifica nevoia de dragosteîmi aud bătăile inimiica o corabie înfiptă în nisip cînd se retrage marea,apoi urmele taleo înserare curgînd spre imensitateplină de parfumuri sălbaticeși corbii care-și
LUMINIŢA CRISTINA PETCU [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
Articolele Autorului Mă-mbrac în cea mai fecundă ninsoare, în brațe mi-atârn felinare din stele, iluzii reci își înfing așteptările în pumnale, într-o cameră bej, branule de ger mi se-agață de sânge, înecându-se pe sub piele! Îmi spânzur umbra de tavanul unei zile de joi, cuvintele m-au părăsit la camera de gardă, îmi țin în palme un bandaj din câteva ploi, să-mi stingă dorul ăsta tăcut,care-ncepe să ardă! Referință Bibliografică: DELICT / Doina Bezea : Confluențe
DELICT de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369322_a_370651]