9,106 matches
-
prin spiritul caragialian: în trimiteri directe, în aluzii (o scrisoare e datată "8 august - ziua republicii de la Ploiești" - p. 41) sau în parafraze. Între mărcile distinctive ale stilului lui Steinhardt aș include și enumerarea, exasperarea seriilor de sinonime: "tremurînd de spaimă, nădușiți de groază, porniți în orice clipă să dea birul cu fugiții, neîndemînateci, stupizi, buimaci" (p. 102); "nebunul, dobitocul și caraghiosul de mine" (p. 111); "foc supărat, întristat, indignat, revoltat, amărît, cătrănit, mîhnit peste măsură, cu sufletul acrit și răscolit
Echilibru stilistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16843_a_18168]
-
iar până să mă dezmeticesc, să accept că eu, fără niciun preaviz, am devenit victima acestei agresivități interioare, un alt spasm, cerebral de astă dată, de o violență insuportabilă, s-a declanșat. Am țipat de durere, dar mai ales de spaimă și m-am sprijinit cu spinarea de perete, pentru că simțeam că leșin". Ce urmează este un lung proces dezaxator, antrenând alterarea tuturor funcțiunilor ființei biologice, căderea "din rău în mai rău", până la "epuizarea fără leac a forțelor vitale". Angoasările, senzația
Cronica unei nevroze by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16844_a_18169]
-
popoare, transformați (cu rare excepții) fie în delatori, fie în instrumente pasive și timorate, fie repetînd prostește ca niște automați consemnele primite de la partid și guvern, sau în epave umane, trăind veșnic în lipsuri și privațiuni, cu gîndirea atrofiată, cu spaima năpastelor care s-ar putea abate asupra lor. Dincolo de aceste deosebiri însă ambele sisteme au fost însă, în mod practic, mai presus de toate, instigatoare și generatoare de crime în proporții de masă (potrivit Cărții Negre a Comunismului și ultimelor
Ce morți trebuie plânși? by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16889_a_18214]
-
Lumea este văzută de jos în sus, din perspectiva eului narator, ale cărui reacții și trăiri sunt exprimate într-un discurs infantil, oscilînd între "gradul zero al scriiturii" și o exuberanță suprarealistă a imaginilor. Copil de circ, eroina cărții trăiește spaima permanentă că și-ar putea pierde mama, "femeia cu părul de oțel" al cărei număr de rezistență constă în executarea acrobațiilor sub cupola circului, atîrnată de păr. Pentru a-i risipi frica, sora mai mare îi povestește eroinei istoria copilului
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
ar fi fost acceptabilă o reeșalonare a datoriilor (și nicidecum o anulare a lor!), pentru că deficitul provine și din neachitarea sumelor datorate de alte instituții de stat (școli, spitale etc), în rest e vorba de o cedare lașă și de spaima de mișcări sociale. Clientela deja clasică formată de mamuții cu picioare de lut, "Roman" și "Tractorul" a fost avansată la excepțional, după ce, de ani buni, împiedică însănătoșirea economiei naționale. Finanțate gros, beneficiind de comenzi preferențiale și prostești, aceste producătoare de
Țara cantoanelor părăsite by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16905_a_18230]
-
în această dorință de organizare și de acoperite a suprafețelor mari, a spațiilor din tablou și de dincolo de ramele sale, o puternică tentație a posesiunii, a supunerii simbolice a realului, a codificării lumii vizibile în totalitatea ei, dar și o spaimă profundă de vid, un disconfort ontic în fața golului, a acelui gol prin care nu răzbate nimic în afara foșnetului mătăsos al aripilor morții. Intre convenție și viață, între privirea ludică și interogația gravă, între rigoare și libertate, între construcție și disoluție
Permanențe 2000 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16916_a_18241]
-
depărtare pentru că autorul nu se află niciodată în miezul evenimentelor, despre care știe doar din articole de ziar, comunicate de presă și reportaje televizate, dar apropiere fiindcă diaristul trăiește din plin viața unei metropole dintr-o țară în război, cu spaimele și pasiunule sale împărțite între slujbe religioase și demonstrații în masă. Cu un ochi spre Orientul Mijlociu și altul spre America, A. Sasu scrie pendulând între generalii din Tolstoi și Fabrice del Dongo, într-o încercare disperată de regăsire a logicii
Jurnal din anii postmoderni by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16926_a_18251]
-
pe de altă parte prin genul de reflecții ce se nasc de-a lungul celor aproape o sută de pagini. Spectrul prea binecunoscut al războiului aduce cu sine nu numai groaza bombardamentelor de undeva de peste mări și țări, ci și spaima dinaintea propriilor probleme nerezolvate, de la intoleranța față de bolnavii de SIDA la problema autonomiei Québec-ului și de la ecologie la implicarea americană peste hotare. Războiul în epoca modernă? Cea mai importantă meserie, citează A. Sasu, pentru că, se pare, doar războiul mai poate
Jurnal din anii postmoderni by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16926_a_18251]
-
din Sarichioi povestind despre greutățile pe care le are cu sătenii care o bănuiesc de necredință față de bărbatul mort: "ei cred că aici e Occident: abia ți-ai pierdut bărbatul și te și duci după altul" sau o bătrână pomenind spaima de vaccin ca fiind unul dintre motivele fugii strămoșilor din Rusia. În finalul filmului despre - să-i spunem așa - nenorocul "Noroc"-ului. imagini aproape voalate, virate în albastru și emoționante prin parțialitate, de pe câteva bobine păstrate în arhiva personală a
Ne-povești familiare by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/16934_a_18259]
-
lui Eminescu, nu poate fi invocată, cum s-a făcut, ca o dovadă a nestinsului amor căreia nu-i putea supraviețui. De n-ar fi fost și alte motive ale nefericirii ei, e probabil că s-a sinucis și din cauza spaimei de a nu fi fost influențată, și ea, luetic, toată lumea pe atunci știind că poetul a sfîrșit-o din cauza sifilisului. Sînt în această inestimabilă corespondență și destule mărturii despre traiul lui greu la Timpul, despre lehamitea nesfîrșită de meseria de gazetar
Un excepțional eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16929_a_18254]
-
de d-nii Victor Ciorbea, Radu Vasile și chiar Valeriu Tabără sau Viorel Lis ar putea intra într-un proces de fuzionare. În măsura în care această veste e adevărată, cam toate programele personale ale acestor partide se dovedesc lipsite de consistență inițială în raport cu spaima că ar putea să nu intre în Parlament în această legislatură. * Vă semnalăm un duel, care nu e tocmai duel, între EVENIMENTUL ZILEI și JURNALUL NAȚIONAL. Ziarul condus de Marius Tucă - show la Antena1 - se străduiește să-l declare pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16939_a_18264]
-
înaltă/ putere de conservare. sîntem un popor vesel/ de sinucigași travestiți în pietoni. sîntem/ douăzeci și trei de milioane de patroni/ ai aceleiași morți indecente, ai aceleiași/ vieți indecente. hei, vatman, du-ne spre/ alte continente, spre alte climate ale spaimei/ și bucuriei de moarte!// dimineața: ca un cuțit vesel și însetat" (conserve cu carne de tun șimnul de stat, în varianta paul viniciusț). E oarecum firesc ca o asemenea dezinvoltură să ducă la plinătatea conștiinței de sine, la o anume
Sociabilitate și solitudine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16980_a_18305]
-
lucru obișnuit umil// însă azi mergem la întîmplare/ prin iarba umezită de ploaie// pipăim pămîntul cu nuiele subțiri// nenumărate sînt viziunile soarelui/ și noi așteptăm să se ivească niciodată/ în același loc cu mereu alte culori/ în părul electrizat de spaimă// două globuri de carne/ albindu-se în fața ochilor noștri" (adevărul este o cîrtiță albă). Efectele unui asemenea mod de-a fi sînt multiple. Mai întîi apare consemnarea minuțios-detașată a fenomenelor mărunte, îngroșată uneori cu trăsături fantaste (singurătatea acută e predispusă
Sociabilitate și solitudine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16980_a_18305]
-
lume încărcată de superstiții și mistere, de temeri și exaltări, singurătate și frenezii comunitare (în planul religios ambele), e strălucită, fiindcă ea funcționează ca un debușeu pentru o filozofie care e de fapt acut contemporană. "Demonul iubirii" este năluca și spaima veacului nostru, chiar dacă personajele lui Marquez se descoperă chinuite și stăpînite de el cu secole în urmă. Titlul romanului este doar aparent transparent, pentru că deși anunță dintru bun început o viziune aparte asupra dragostei, el lansează totodată întrebarea evidentă: care
Demonii vremii noastre by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17010_a_18335]
-
-l orbitor, sonorizându-l excesiv și... antrenându-ne în entuziasmul sau! El subliniază cu insistență intensitatea "materială" a frisonului gotic la autorul cu pricina: "Prologul, deschizând poemul asupra unui miez de noapte în munți, are sonorități cavernoase și horcăituri de spaimă". Nada groazei - cu formule pregnante - e folosită de istoricul literar încă o dată (pe aceeasi pagina 236): "totul într-o procesiune hohotitoare". La pagina 238, Călinescu găsește într-un distih de întinsă posteritate didactica: Un orologiu bate noaptea jumătate/ La castel
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
iar nenumărate din excesele sale strigătoare la cer urmau să fie confirmate de evoluția generală, re-latinizantă. "Și șase legioane/ De diavoli blestemați/ Treceau că turbilioane/ De flăcări infernale,/ Calări toți pe cavale/ Cu perii vulvoiați.// Și mii și mii de spaime/ Veneau din iad râzând/ Pe Mihnea să-l defaime." Urmează trei versuri explicative, care confirmă interdicția postuma a răzbunării, data de vindicativa babă încă de la prima apariție: "fiu-meu în ultima-i stare/ Opri orice mâna a da răzbunare". Deci
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
Mircea Mihăieș Cel mai recent sondaj "Metro Media Transilvania", finanțat de "Fundația pentru o Societate Deschisă" ar trebui, dac-am mai avea resurse de normalitate, să ne bage spaima-n oase rău de tot. Nu pentru că populația pare să fi făcut o obsesie din revenirea lui Iliescu și a stângii la putere. Ci pentru imaginea dată de sondaj asupra tipului de om care domină azi în România. Citind cu
Xenofobia militans by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17015_a_18340]
-
români se recrutează din rândul acestora, ajungem la concluzia stupefiantă că românii sunt mai bine suportați de populațiile minoritare, decât îi suportă aceștia pe minoritari! O concluzie, orice s-ar spune, îngrijorătoare pentru sănătatea noastră morală, de populație măcinată de spaima minorităților etnice! Homosexualii continuă să fie o mare obsesie a românilor: 67 la sută dintre cei chestionați nu și i-ar dori drept vecini, în schimb, cei bolnavi de SIDA sunt respinși doar de 52 la sută! Oricât m-aș
Xenofobia militans by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17015_a_18340]
-
liric al Ecaterianei Popa, stilistica individuală este foarte diversă și bine susținută în detaliu. Cei doi graficieni, Petti Velici și Tudor Popescu, deși radical diferiți ca temperament, se completează aproape organic. Primul, mai aproape de zona decorativului și cu o evidentă spaimă de gol, este completat de cel de-al doilea, mai pregnant în descripții și cu o la fel de evidentă spaimă ontică sau, mai exact, cu o reală deschidere spre metafizic. Prin toate datele sale, pornind de la cele formale și terminînd cu
Artiști plastici vâlceni by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17026_a_18351]
-
și Tudor Popescu, deși radical diferiți ca temperament, se completează aproape organic. Primul, mai aproape de zona decorativului și cu o evidentă spaimă de gol, este completat de cel de-al doilea, mai pregnant în descripții și cu o la fel de evidentă spaimă ontică sau, mai exact, cu o reală deschidere spre metafizic. Prin toate datele sale, pornind de la cele formale și terminînd cu cele de ordin valoric, expoziția artiștilor vâlceni nu trădează nici un complex, nici măcar unul de superioritate, și se înscrie perfect
Artiști plastici vâlceni by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17026_a_18351]
-
cum ar arăta o existență fără durere. Deși nu o realizează, eroina romanului este o abulică într-un univers al nefericirii voluptoase. O dovedesc mai clar decît orice altceva visele care o bîntuie, dictîndu-i tristețile și ajutînd-o să-și înțeleagă spaimele și nefericirea. Tot visele acestea sînt probabil dovada cea mai solidă a virtuozității de romancieră a autoarei, pentru că a le transcrie, astăzi, după ce a apărut (și apus) o literatură a onirismului nu e ușor. Pleijel notează aceste coșmaruri, în ceea ce
Într-un oraș acoperit de ninsoare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17046_a_18371]
-
special aceea a începutului de secol care cuprinde cubismul, expresionismul, pe Fernard Leger, pe Chagal, pe Braque și, evident, de data aceasta, pe Picasso cel adevărat doar cînd a ajuns mare. O energie lăuntrică, o foame de spațiu și o spaimă de vid, o bucurie a enunțului și o năzuință certă spre performanță există în această convulsie cromatică și în instictul arhitectural angajat în imagine, dar totul coboară în bizarerie și în insolit, departe de orice coerență a limbajului și a
Amurgul unui răsărit: Alexandra Nechita by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17059_a_18384]
-
mergem până-n pânzele albe. în cazul lui Iliescu și Meleșcanu e limpede de ce. La fel de limpede e, din păcate, și în cazul d-lui Constantinescu: el se va abține de la orice măsură fermă, pentru că dinții au început să-i clănțăne de spaima că vor apărea noi și noi puncte în care slăbiciunea sa umană a devenit sursa unei potențiale tragedii politice. Paradoxul trist al acestei țări amărâte este că pentru a se salva pe sine, dl. Constantinescu (admit: un ins mai curat
O răsturnare á la roumaine by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17067_a_18392]
-
cînd era spurcată de alcooluri, înfășată în haine sărace și umilită de neajunsuri, carnea mea era religioasă. poate nu arată atât de tânără ca acum, când pielea s-a întins pe ea atât de bine, dar am cunoscut cu ea spaime pe care alții nu le vor cunoaște și fericiri nepermise la care alții nici nu pot visa. [...] pentru că eu de fapt nu vreau să am deloc ceva, nici să înaintez dacă pornesc, ci doar să aud cum îmi clănțăne dinții
Pantelimon Ioan Es. Pop by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17089_a_18414]
-
instrumente optice stranii cu care analizează atent cadavrele decapitate. Încăpățânându-se să vadă cu propriii lui ochi pentru a crede, Ichabod Crane se lasă împroșcat cu sângele victimelor cărora le face autopsia și e gata să-și dea sufletul de spaimă după prima întâlnire cu Călărețul fără cap. Pas cu pas, Tim Burton își construiește filmul raportându-se constant la ideea că nimic nu e ceea ce pare a fi. Aparența și esența, realitatea și imaginația se confundă, însă regizorul are grijă
Cum să-ți pierzi capul după Tim Burton by Ioana Comanac () [Corola-journal/Journalistic/17096_a_18421]