774 matches
-
jumătate de ceas, zăreau dughenele de lemn și șoproanele acoperite cu rogojini, sub care erau adăpostiți cantalupii. Copiii se amestecau în zarva pieței, trăgeau cu ochiul la țăranii veniți de la Turnu. Aceștia păzeau grămezile de boșari. Buni de gură, negustorii spintecau bostanii cu cuțitele și-și lăudau marfa: - Ia pepenii, pepenii ca mura! Nu e dulce, nu-l plătești! Cincizeci de bani bucata, marfa Iu tata! Târguiau lucrătorii pe capete, lăsau banii în palmele lacome ale țăranilor. Ceata ocolea camioanele și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
dacă doarme la tine? - Îl mint eu și nu mai vine. Stăpânul își simți mâinile amorțite și reci. Își dădu seama că era bătrân. Paraschiv -lar fi omorât acolo dacă -lar fi băgat de seamă. Altădată cum -lar mai fi spintecat cu suriul lui, cum i-ar fi luat mațele-n cuțit, dar acum era moale ca o cârpă, ostenit și scârbit, neputincios. Îl cuprinse o mâhnire ca înaintea morții. Totdeauna fi fusese frică de clipa asta, când or să-l
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
nu mai are loc. Se proptise de un perete. Celălalt era aproape. Ridică cuțitul și el văzu lama ascuțită deasupra capului, se plecă, dar de data asta nu mai scăpă. O fierbințeală u aprinse șira spinării. Șișul lui Bozoncea îi spintecase spatele de la ceafă până la noadă. Dacă nu s-ar fi lăsat pe vine, era mort. Sângele zbucni afară prin cămașa tăiată. Paraschiv mai avu timp 306 I să se dea într-o parte și să-l arunce pe staroste la
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
nu mai asculta de nimeni. Numai pentru asta ar fi trebuit să-l omoare Bozoncea. Cel tânăr se aruncă înaintea trăsurilor. Numai Nicu-Piele s-a azvârlit jos și s-a repezit la Paraschiv. Până să-l apuce bine, 1-a spintecat pungașul râzând. Când i-a văzut sângele curgând în noroi, a chiuit o dată la ceilalți. Venea lumea puhoi. Nu mai era timp de pierdut. A strigat la Gheorghe: - Ia-o, Treanță, pe mireasă, că eu am o răfuială cu Stăpînul
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
spărgea câte o ceapă cu pumnul lui mare și negru, răsufla adânc, își privea cu dragoste băieții cei mici, întreba de Ene, apoi se apuca să înfulece. Alături, Goșnete lăsa calapoadele, își tăia o roșie cu cuțitul ascuțit cu care spinteca tălpile și mușca dintr-un codru de pune. Marița îl chema pe Oprică. Golanul de copil nu răspundea. Aștepta câteva clipe să-l audă alergând cu picioarele lui desculțe peste maidan, apoi se așeza și ea la masă. Din vecini
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
pe mulți îi adusese înapoi la rostul lor. 324 Ba, câte o muiere înșelată, mai câinoasă, dacă nu-i ajutau acatistele date la biserică pentru îndepărtarea spinului de la inima bărbatului, la ea venea, c-o puică albă. Coana Marița o spinteca la miezul nopții și-i scotea mațele afară. Se zicea că orbește țiitoarele, le sluțește cu vrăjile ei, Doamne ferește de asemenea lucruri! De Anul nou învăța codanele să se despoaie în fața oglinzilor când cântau cocoșii a doua oară, să-și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
cu bustul gol, cu mâinile întinse în față, legate cu o funie de care trăgea un om călare. Cineva citea o proclamație care spunea că omul, un servitor acuzat că fura turbane din suk în timpul nopții, era condamnat să fie spintecat pe la mijloc. Supliciul ăsta, știam, era în general rezervat ucigașilor, însă în zilele precedente fuseseră înregistrate o serie de furturi, iar comercianții pretindeau o pedeapsă exemplară. Nefericitul nu striga, mulțumindu-se să geamă surd și să dea din cap, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
urcați amândoi într-o camionetă roșie, între mai mulți marinari și conduși la Arsenal. Uriașul Granjo, figură populară, e primit cu strigăte și amenințări de moarte. Zadarnic încearcă mai mulți ofițeri să-l apere. În aceeași noapte este ucis și spintecat cu baionetele de marinarii care voiau să-și răzbune camarazii deportați, sub un guvern anterior, în insulele atlantice. Un marinar își arată baioneta înroșită: "Veniți să vedeți sânge de porc!" " Camioneta fantomă", cum i s-a spus mai târziu, pornește
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
capriciosul său căpitan Îi schimbase numele inițial de Jack sau de John În absurda poreclă de „roșcovanul Oberlus“. Crescuse fără grabă, cu picioarele strîmbe, scheletic și cocoșat, aproape fără să cunoască mirosul pămîntului sau sunetul unui glas prietenos și Îl spintecase cu cuțitul pe primul său dușman Într-o crîșmă din Panamá, fapt pentru care fusese nevoit să se alăture, ca un fugar ce era, unei mici corăbii de pirați bețivi ce eșuase, Într-o noapte fără lună, la intrarea În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
cafea pe care i-o oferea ospătarul. O salvă de tun În chip de salut, ca să stea liniștit, porunci el, Întorcîndu-se spre secund. Poate că e englez... Ecoul exploziei Îl trezi pe Oberlus. Vela mare fusese strînsă; prora nu mai spinteca apa, ci numai se Înfigea blînd În ea, cu elanul tăiat, iar oamenii se grăbeau să arunce ancora și să coboare bărcile la apă, cînd, deodată, un gabier ridică brațul, alarmat: — Acolo! Acolo! Bărbatul de pe stîncă striga acum, părea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Am mult mai puțin respect decît față de cei vii, admise el. În orice caz, pînă la urmă peștii oricum l-ar mînca.. Dă-mi undițele. SÎnt În cutia asta de lemn... Se aplecă deasupra mortului și, cu absolută naturalețe, Îl spintecă de sus În jos, scoțînd la iveală măruntaiele, calde Încă. Scotoci, fără silă, dînd la o parte mațele, și extrase ficatul, pe care-l smulse din două mișcări de cuțit. - Asta le place cel mai mult să mănînce, lămuri el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
aici plouă și sînt mulți pești, putem să supraviețuim luni Întregi - arătă spre locul unde trupul portughezului dispăruse sub apă. Ce contează că peștii Îl mănîncă cu totul sau Încep cu ficatul? - Ești un monstru! - Frumoase vești! Cu mișcări abile spintecă un pește mare, Îi tăie capul, Îi scoase mațele și i-l oferi imitînd gestul amabil al unui ospătar: - Mănîncă! Îi porunci. Mestecă Încet și Înghite zeama, dacă deocamdată nu poți Înghiți carnea... Recupereză-ți forțele, pentru că singurul lucru de care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Făcu un gest spre prora. Chiar dacă deviezi și nu-ți vine să crezi, acolo, În față, spre răsărit, fie că vrei sau nu, se află continentul, și chiar dacă ar trebui să vîslesc singur, tot am de gînd să ajung acolo. Spintecase burta altui pește și, luînd o bucată mare de carne albă, tare și palpitîndă, o băgă În gură și Începu să mestece cu concentrarea și interesul celui care nutrește absoluta convingere că Împlinește un ritual de care depinde Însăși viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
maximum 15 secunde, oftă: ― Îmi dau seama. Deci, când traduceți din dialectul tembo-habe, vă scapă tot ce se petrece în imediata dumneavoastră apropiere. ― Bineînțeles. Fiecare frază te cucerește. Își repezi din nou ochii în tavan: ― " Voi trimite fulgerul care trece spintecând cerul / Voi trimite tunetul care trece frământând totul / Voi trimite vântul furtunii care trece smulgând bananierii / Voi trimite uraganul care cade din nori și mătură totul înaintea lui..." ― Vă mulțumesc, doamnă, făcu maiorul râzând. Sânt complet edificat. Mi-ați dat
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
abă Să le fie de treabă, Sau și de lână Să le fie pe mână. 7. Să îmble iute din picioare, Să le fie vorbele schimbătoare 8. Să iee haine purtate Pe trup bine-așezate, Fără brăcinariu legate, Cămeșile fără chiotori Spintecate până subsuori. 9. Caii voștri cei buni să fie Alții părăsiți De voi să fie primiți, De voi lăudați, Prin târguri jucați. 10. Să nu fie de voi orașe și sate Neîmblate. Aceste învățături vă dau. Să vă fie numele
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
verde un fluier de doine și altul de hore, și, când era soarele de două sulițe pe cer, a plecat în lumea largă și-n toiul lui de voinic. Pe drum horea și doinea, iar buzduganul și-l arunca să spintece nourii, de cădea departe tot cale de-o zi. Văile și munții se uimeau auzindu-i cântecele, apele-și ridicau valurile mai sus ca să-l asculte, izvoarele își turburau adâncul, ca să-și asvîrle afară undele lor, pentru ca fiecare din unde
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
incizii încep să zvâcnească. Tânărul von Humboldt numește „forță vitală“ „acțiunea conjugată a unor substanțe“ care produc electricitate. Anul 1797. Schiller se năpustește năprasnic asupra savantului care ignora filozofia idealistă germană: „judecată goală de măcelar care vrea cu nerușinare să spintece și să măsoare natura (...), fără dulcea participare a inimii...“ Von Humboldt răspunde: Schiller, cu „simțămintele lui de gelatină“, „împopoțonează într-o grandilocvență plictisitoare idei împrumutate de la alții“. Față de spiritul faustic al savanților iluminiști, pretențiile pecuniare, înfumurarea, neputința specializată a „savanților
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
spre religie. Pentru artă, ideologia înseamnă bețe în roate, nu cârje. Poeții - acești profesioniști ai visului. Arta se străduiește să ne curețe sentimentele de steril. Prin cărțile altora descoperim în noi teritorii nebănuite. Uneori, arta este spovedanie. Alteori - taină. Cultura spintecă bezna cu fulgerări de laser Arta ne poate condimenta identitatea. Fără artă, ne simțim mai liberi. Aproape ca în Sahara. Unele capodopere au alonjă de evanghelie. Nu ne mai interesează cărțile. Prea ne - am stricat ochii citind printre rânduri. Criticul
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
artei contemporane cu tradiția au devenit atât de subtile, încât nu mai pot fi sesizate. Prăbușirea culturală a unei țări este urmată de o vulnerabilitate cvasigenerală. Marea poezie este o negociere cu cosmosul. La Târgu Jiu, un stâlp de pridvor spintecă infinitul. Fiorii metafizici pot fi îmblânziți prin artă. Arta ne - ar putea ajuta să ne simțim ca în prima zi a creației. Din furtul de artă și hoții ies probabil ceva mai înnobilați. Arta de consum - acest salam cu soia
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
literari agresivi își afurisesc confrații prin enciclicele și excomunicările lor săptămânale. În lumea artiștilor, sindromul Salieri a câștigat enorm în subtilitate. În spatele oricărui vis, arta plantează câte o speranță. Arta trebuie adusă în calea oamenilor. De mii de ani, poezia spintecă întunericul din noi. Și poeții devin cenușă. Dar incandescentă. „ Eliberați ” de artă parcă suntem la ora zero după potop. Schimbarea cailor nu se face nici în artă fără convulsii. Scriu pentru că intră întrebările în mine ca niște țepușe. Talentul farmecă
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
tind să-l acopere, dar nu reușesc decât pentru scurt timp. În zori Soarele se va arăta din nou în toată splendoarea și măreția sa pentru a lumina cu și mai multă vigoare. Deși toți ascultau șuieratul continuu al aerului spintecat fără milă de vagoanele ce se deplasau în viteză, o liniște solemnă și imaterială se instală în compartiment. În acest timp doamna Marga, participând fără să intervină la toate discuțiile la care a fost antrenat soțul ei, precum și la explozia
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
și o mângâie pe păr, șoptindu-i... - Să trăiești și să fii sănătoasă... acu‟ lasă, Axinia. Lăcrimile îi curgeau șiroaie pe obraz. Cine ar fi recunoscut în omul codrilor, puternic, cu nervii tari, stăpâniți, care cu o lovitură de cuțit spinteca un mistreț, fără ca un nerv din făptura lui să tresară, ori, fără să clipească, ucidea un cerb... Cine ar fi crezut că în inima lui ascunde o floare atât de fragilă... atât de gingașă...! Clopotele de la Schitul din deal se
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
iar tunetul după o clipă, începu să răsune în lungul văii pe sub poala Plevnei, cu zguduiri tot mai puternice. Fulgerele din ce în ce mai dese, sfâșiau bolta... și, dintr-o dată perdeaua de ploaie năvăli pe vale, umplând-o de ropote. Fulger după fulger spintecă tăria cerului, și tunetele, întâlnindu-se, umpleau depărtările. Ploaia răpăitoare cădea nestăvilită și vijelioasă, iar zidurile Griviței stăteau ca îmbrobodite în ceață. La lumina fulgerului meterezele fortăreței păreau vedenii înfricoșătoare pe cer. Turcii, pe lângă avantajul de a fi în apărare
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
mai tot timpul în zare, și în spatele cărora părea că se află mereu gânduri adânci și tulburi. Avea linia de contur a nasului hotărâtă, în stil grec, care, împreună cu bărbia pronunțată, ofereau vigoare întregului său chip, lăsând parcă impresia că spintecă văzduhul. Iar buzele sale, aprinse și bine conturate, erau suficient de cărnoase și de ispititoare, încât știau să sădească, în oricare femeie, dorința de a-i fura măcar un sărut... Din întreg tezaurul de femei ce îi trecuseră, până la vârsta
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
care arde necontenit. Iar, pe măsură ce vremea trece, flăcările încep amenințător să se înalțe, mistuindu-mă în văpaia lor, până când voi dispărea de tot. Și nu am puterea să strig la nimeni, fiindcă vocea mea în zadar s-ar strădui să spintece nepăsarea celorlalți, intimidantă prin dimensiuni, limpezidu-i la interior și determinâdu-i să-mi sosească în ajutor. Într-o cameră antifonată, nici răgetul celei mai îngrozitoare fiare sălbatice nu înseamnă altceva, decât tot nimic! La sfârșit, rămâne doar cruda resemnare, cu care
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]