37,791 matches
-
dor, armonie și sfânt, din simbioza cărora rezultă un altul - „luceafărul, care constituie leitmotivul definitoriu În lirica eminesciană”. Identificat În toate etapele creației sale, Într-un paralelism sugestiv cu celelalte cuvinte menționate, el apare totuși ca o culme a stării spirituale, Înnobilând astfel realitatea și conferindu-i prin artă valoare transcendentă. Pe de altă parte, Eminescu Înregistrează apropierea dramatică dintre sacru și teluric, deoarece Luceafărul și marea tind să devină o singură entitate, chiar dacă nu se pot uni definitiv. Atent la
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
1978) ca esență, sublimat al sinelui cel mai adânc, aflați mereu În stare de veghe Însă dovedindu-și prezența când ne Îndepărtăm de propria noastră unicitate (depistabilă la nivel individual sau chiar național). Așa Încât George Popa poate afirma că „identitatea spirituală, prototipul lăuntric al lui Eminescu a fost luceafărul, spiritul hyperionic”. Eseul pe care Îl analizăm se bazează pe cele mai valoroase idei pe care George Popa le-a descoperit de-a lungul timpului consacrat operei eminesciene. Ele se relevă cu
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
transcendentul și contingentul două realități care nici măcar nu se pot interfera. Dar George Popa propune o interpretare cu totul personală, În care „făptura Cătălinei se Întrupează din luminozități care nu sunt de natură simplu fizică, ci mai ales de esență spirituală”. Astfel Încât ” Ea este un arhetip, o idee primordială a frumosului: și este o frumusețe de model stelar”. Cum și „luceafărul este prin natura sa lumină”, concluzia firească este că În cazul celor două personaje lirice comunicarea poate avea loc. Lumile
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
condiției umane: patima și suferința”. Dacă admitem că profanul și sacrul, imanentul și transcendentul caracterizează lumi diferite, atunci o idee ca aceasta este extrem de valoroasă : „Hyperion vrea să insereze În sfera lucrurilor nemuritoare o nouă valoare, un nou spațiu: spațiul spiritual al iubirii pentru o ființă omenească”. Din păcate, această năzuință este Înțeleasă de Cătălina ca atentat la starea ei ontologică, iar interpretarea lui George Popa merge În direcția recunoașterii faptului că fata de Împărat și Luceafărul sunt meniți să rămână
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
află Frica? Ieșind din rezerva 275 mă gândesc la fostul meu prieten, Jean M., comunistul condamnat la moarte într-un lagăr nazist și salvat, ca prin minune, în ceasul al 12-lea. Poate că tot o frică, frica de moartea spirituală, l-a împiedicat, până în ultima clipă a vieții, să vadă adevărul și să se desprindă de iluzia în care trăise. Comparația e șubredă, dar simt că o anume asemănare există între aceste mecanisme, aceste procese atât de complicate, de profunde
Din Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9731_a_11056]
-
deforma. Așadar, de a conferi o identitate în anomie, proprie ființelor cu o individualitate vulnerabilă, condamnate la o singurătate colectivă. Personajele, concepute pentru o suficientă acoperire a umanului biologic, a ipostazelor existențiale și a unor tipuri de relație afectivă și spirituală, sunt stereotipuri bine reliefate, memorabile, legitimate literar prin lexicul și sintaxa care le locuiesc într-un fel stăruitor și, prin aceasta, semnificativ. Oamenii viețuiesc solitari sau în cupluri care "comunică" rareori direct și de cele mai multe ori la distanță, plini de
Proza lui Aurel Dragoș Munteanu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/9724_a_11049]
-
și a personajelor, prin care este prezentată. Personajele, aflate pe patul de boală și de moarte al existenței, sunt configurate revelator, ca resorturi conceptuale, cu aceeași grijă, din primul roman, pentru reprezentativitatea biologică, a vârstelor, de la bătrânețe la copilărie, și spirituală, ca experiență religioasă, creștină, a asumării morții pentru pregătirea vieții eterne, sau de inițiere budistă, în cazul scriitorului Georges Fotiade (probabil o replică ficțională la biografia intelectuală, eseistică și literară, a lui M. Eliade), ori ca experiență etică a depășirii
Proza lui Aurel Dragoș Munteanu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/9724_a_11049]
-
muzicale, identificându-se, astfel, cu una din esențele perene ale melosului românesc de sorginte folclorică. Ce alt omagiu mai frumos ar fi putut să aducă Ligeti plaiului mioritic în care a fost zămislit, dar și lui Béla Bartók, părintele său spiritual, coborâtor din același mirific spațiu?
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
anturajul, și cu precădere massmedia (televiziunea, radio-ul, internetul ș.a.m.d). Avem colectivități placide, descumpănite, lipsite de atașamente și păreri, supuse continuu unui bombardament de senzații, de impresii adresate precumpănitor dominantei instinctive, emoționale, niciodată celei superioare, mentale, nicidecum celei spirituale. Am zăbovit asupra acestor caracteristici ale neomodernismului, întrucât ele definesc și conturează elocvent spațiul contemporan. Reflectă totodată cu acuratețe deruta, nonfundamentarea, apatia artiștilor, interpreților, receptorilor, organizatorilor de spectacole, producătorilor, difuzorilor, cu toții implicați în același joc, în același sistem inter corelat
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
mondial, în calitate de consilier al lui de Saint-Aulaire, ministrul Franței la București, se prinde în aventurosul joc diplomatic desfășurat pe axa Iași-Paris. Ulterior este unul din cei care transpun în practică planul Quai d'Orsay-ului de transformare a României în bază spirituală pentru Europa Orientală. Printre altele izbutește să facă obligatorie limba franceză în școlile românești, aducând pentru instruire un contingent de profesori din Hexagon, detașați pe întreg teritoriul nostru; unii din ei au rămas definitiv aici. Pentru merite dovedite în ale
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
ca titlurile operelor scrise de autor în românește să nu mai fie indicate în... traducere franceză. Toate aceste carențe au fost menținute în textul tipărit în 2005 în Dicționarul General a Literaturii Române. Li s-au adăugat alte inexactități: Itinerar spiritual (pentru Itinerariu spiritual - de două ori, p. 22) și Revista Sânziana (pentru Sânzana). Reproduc un singur paragraf din articolul meu apărut în Observatorul cultural în decembrie 2005: Citirea în grabă poate provoca gafe de proporții. Parafrazând cele opt puncte ale
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
scrise de autor în românește să nu mai fie indicate în... traducere franceză. Toate aceste carențe au fost menținute în textul tipărit în 2005 în Dicționarul General a Literaturii Române. Li s-au adăugat alte inexactități: Itinerar spiritual (pentru Itinerariu spiritual - de două ori, p. 22) și Revista Sânziana (pentru Sânzana). Reproduc un singur paragraf din articolul meu apărut în Observatorul cultural în decembrie 2005: Citirea în grabă poate provoca gafe de proporții. Parafrazând cele opt puncte ale programului de viață
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
2002: Opisul emigrației politice de Mihai Pelin. Destine în 1222 de fișe alcătuite pe baza dosarelor din arhivele Securității. Fiind autor și editor al câtorva cărți de Eliade al corespondenței și documentelor, am pretenția că sunt familiarizat cu biografia lui spirituală. Am descoperit cu surprindere mai multe date incorecte și aproximative. Am găsit peste zece erori la "capitolul" Mircea Eliade (ani, date, reviste, cărți, deplasări, călătorii). Iată câteva afirmații năucitoare: "în 1924 scrie foiletoane la Cuvântul..."; "Fost atașat al României la
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
de Istoria Religiilor de la Universitatea din Chicago purtându-i numele. Mircea Eliade este un caz fără precedent în cultura română. Nu s-a sfiit să pornească de unul singur o revoluție. Prin sacralizarea lumii, Eliade a deschis calea marii revoluții spirituale." (Evenimentul zilei, nr. 4505, 9 iulie 2006, Primii zece "Mari Români"). A doua zi, în același ziar se reiau ditirambii iresponsabili. Apare însă o frază despre legionarim. Autorul anonim al portretului, părând că-i acordă eroului său circumstanțe atenuante, comite
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
Orice sistem spiritual extrem de sec, ermetic și bazat pe reguli stricte adică, a fost supus presiunii maselor pentru a-și simplifica practicile, a ușura calea spre libertate și cunoaștere de sine. Același lucru s-a Întâmplat și cu yoga. Practicile au fost integrate
Yoga. In: Editura Destine Literare by Dan Vulpe () [Corola-journal/Science/76_a_333]
-
respectivă, acea persoană mi-a spus că a fost cea mai bună investiție din viața ei. Practica include devoțiunea față de guru (Învățător), recitarea de imnuri de o lungime considerabilă (Guru Gita), sesiuni de informare, activități comune. Am asociat această mișcare spirituală cu Vedanta datorită diversificării practicilor, imnurilor, devoțiunii față de o entitate spirituală realizată, etc. Desigur, poate fi argumentat că devoțiunea nu are de-a face cu analiza. În meditație aceste aspecte se Întâlnesc. Sediul nord american este În South Falsburg, NY
Yoga. In: Editura Destine Literare by Dan Vulpe () [Corola-journal/Science/76_a_333]
-
bună investiție din viața ei. Practica include devoțiunea față de guru (Învățător), recitarea de imnuri de o lungime considerabilă (Guru Gita), sesiuni de informare, activități comune. Am asociat această mișcare spirituală cu Vedanta datorită diversificării practicilor, imnurilor, devoțiunii față de o entitate spirituală realizată, etc. Desigur, poate fi argumentat că devoțiunea nu are de-a face cu analiza. În meditație aceste aspecte se Întâlnesc. Sediul nord american este În South Falsburg, NY, cam la 6 ore de Montreal, dar există organizații În foarte
Yoga. In: Editura Destine Literare by Dan Vulpe () [Corola-journal/Science/76_a_333]
-
omul de orice frică, a fost reprimată brutal. Am fost martorul unei astfel de represiuni când profesori universitari au fost degradați și Înfierați. Odată ajuns În Canada, am căutat să Înțeleg unde era problema. Mișcarea e fondată de un maestru spiritual faimos, Maharishi Mahesh Yogi. Extrem de comercial, M. Yogi impune tarife ridicate. Pentru o mantra și un support après vente de câteva luni se cerea 500$. Motivația e că dacă preiei ceva valoros gratis nu apreciezi și nu te folosești de
Yoga. In: Editura Destine Literare by Dan Vulpe () [Corola-journal/Science/76_a_333]
-
în regiunea capadociană în ultima parte a secolului al IV-lea. La moștenirea siriană a Sfântului Macarie trebuie adăugată utilizarea unică pe care o conferă limbajului și teologiei care relevă o îndatorare față de elenism, neuitând de gândirea originală și înțelepciunea spirituală izbitoare care l-au impus atenției<footnote Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 321-324. footnote>. Au existat multe discuții privind relația dintre Sfântul Grigorie de Nyssa și Sfântul Macarie, iar această relație este evidentă în aceea că
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
continuă din limitările lumii acesteia și o pătrundere continuă în întunericul lui Dumnezeu cel Nepătruns<footnote Lars Thunberg, Antropologia teologică a Sfântului Maxim Mărturisitorul. Microcosmos și Mediator, trad. Anca Popescu, București, Editura Sofia, 2005, p. 260-261. footnote>. El numește viața spirituală „extaz către cele dumnezeiești”<footnote Cf. Jean Daniélou, Platonisme ..., p. 273. footnote>. Când singura plăcere a sufletului rezidă, așa cum susține Sfântul Grigorie, în „contemplarea a ceea ce este” (τῇ θεωρία τοῦ ὄντος), simțurile sale sunt adormite și primește „arătarea lui Dumnezeu
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
o părăsire a condiției ontologice, ci este o tensiune spre divin, tensiune a sufletului ce se exprimă prin cuvintele miresei din Cântarea Cântărilor. Tensiunea este resimțită dureros, carnal am spune spre a fi mai plastici, căci sub condiția erosului «simțurile spirituale» sunt mereu chinuite de așteptarea celui iubit, de nedeplinătatea specifică iubirii”<footnote Pr. Dr. Ștefan Florea, Spiritualitate și desăvârșire la Sfântul Grigorie de Nyssa, București, Editura Asa, 2004, p. 316. footnote>. Dar, „prin «ieșirea din sine» Sfântul Grigorie revine la
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
cu dl. Alexandru Danielopol, aflat la venerabila vârstă de aproape 90 de ani. ...Paris, 26 octombrie 2005, după-amiaza. Scriitorul Jean-Yves Conrad, bun cunoscător al Capitalei Luminii și prieten de suflet al lui Alexandru Danielopol, pe care Îl consideră conștiința sa spirituală, ne este ghid printr-un labirint de străzi din Arondismentul 15, prin care se circulă infernal, mașină lângă mașină. Căutăm Place Violet. La numărul 9: „Maison Anthelme-Payen” (Casa de Primire a Persoanelor În vârstă). În garsoniera 404, ne așteaptă un
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
de la istoricul zbor al lui Vuia de la Montesson, din Franța. Când am sosit eu la Paris, nicio revistă de aeronautică, nicio publicație nu pomeneau nimic despre Vuia al nostru. A doua: prioritatea inițiativei - tot În domeniul aeronautic - a tutorelui meu spiritual, Nicolae Titulescu, care a creat, În colaborare cu francezii, prima companie de transport transcontinental din lume. Era o idee de-a lui, aceea de a vehicula, și pe calea aviației, pacea și Înfrățirea Între popoare. Vă spun toate astea cu
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
în utilizarea acestui termen. Pentru Origen, de pildă, unele taine sunt de nepătruns: Tatăl se ascunde în întuneric, tainele sunt accesibile doar îngerilor, însă există și unele descoperite de ființa contemplativă. „Lumina divină ce vine de la Tatăl iluminează ochii săi spirituali. Logosul, precum vinul o exaltă și devine prada acelei sobria ebrietas de care a vorbit Filon. E o ipostază ce nu are nimic de-a face cu inconștiența, un fel de extaz exterior respins de Origene. ... Interiorizat, el se află
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
Origene. ... Interiorizat, el se află în profunzimile ființei, rezultat al stării de jubilație menținută de contemplativ de la intrarea sa în mister, al tăcerii în fața tainelor revelate prin har. Sufletul pătrunde într-o altă dimensiune: a cunoașterii supreme. Cele cinci simțuri spirituale percep misterul într-un elan de iubire<footnote Jean Boesse, Origene, în Marie-Madeleine Devy, Enciclopedia doctrinelor mistice, vol. I, traducere de Olimpia Berca, Editura Amarcord, Timișoara, 1997, p. 300. footnote>”. Walther Völker a discutat mult pe tema utilizării limbajului extazului
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]