2,760 matches
-
erau abia sesizate în celelalte p)rți. Luptele duse pe în)lțimile provinciei Hunan, departe de a aprinde scânteia unei revoluții naționale, au fost cu greu remarcate în provinciile învecinate. Interacțiunea provinciilor - în mare m)sur) autosuficiente - era neînsemnat) și sporadic). Aflându-se în situația de a nu fi dependente nici economic una de alta, și nici politic de autoritatea central) național), ele nu s-au supus strânsei interdependențe, caracteristic) sistemelor politice organizate și integrate. Sub aspect practic, observatorii pot s
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
dificult)ți privind comparația, si incertitudini legate de limitele la care ar trebui s) ne oprim. Din punct de vedere istoric, în ciuda dificult)ților, se ajunge la un acord general cu privire la care sunt marile puteri dintr-o perioad), cu îndoieli sporadice în privința cazurilor de granit). Recentă dificultate extrem) de a num)ra marile puteri a ap)rut nu ca urmare a problemelor ce țin de m)surare, ci ca urmare a confuziei legat) de modul în care ar trebui definite polărit
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
48 de procente la exporturile mondiale de grâu, cu 56 de procente la exportul de furaje, si cu 50 de procente la exporturile de semințe pentru ulei (CIEP, martie 1976, p. 16). Dependența Uniunii Sovietice de importurile masive, chiar dac) sporadice, de cereale americane, a Europei de importurile de furaje din America, a Japoniei și a ț)rilor mai puțin dezvoltate de importurile de cereale americane destinate alimentației umane a crescut rapid, si alarmant, în anii 1970. Cei care posed) ceva
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
din poezie („era atât de foarte bine / când pe faleză ne plimbam / aveai o rochie cu buline / și-un cocker negru dolofan”) și o poezie gravă, monologată (Monolog într-o stație de tramvai, Conversația), care vădește o influență joyceană, prezentă sporadic și în câteva poezii anterioare („nu există artere albastre / doar venele cave / cavități / caverne / cavouri / carafis”), înrâurire care se va rafina și accentua în primul roman al autoarei, Săpunul lui Leopold Bloom (1993; Premiul Uniunii Scriitorilor). În versurile din anii
IUGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287642_a_288971]
-
au tipărit Adrian Marino pledoaria Pentru Europa, dar și Bogdan George Rădulescu sau Varujan Vosganian pledoariile pentru „noua dreaptă românească”. Cronica literară este susținută în ambele serii ale revistei de Tania Radu, fie săptămânal, fie bilunar („Chenzina literară”). Au deținut sporadic rubrici Victor Scoradeț (teatru), Mioara Apolzan și Mioara Caragea (cronica TV), Vivia Săndulescu (coregrafie) ș.a., o mențiune specială impunându-se în cazul celor patru editorialiști din 2003, Horia Roman Patapievici, Mircea Cărtărescu, Tania Radu și Dan C. Mihăilescu. În redacție
LITERE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287833_a_289162]
-
lipsite de valoare. Se cere scriitorilor o literatură de „principii” (politice, morale)și de „tendință” (națională, progresistă), fiind condamnate unele scrieri mai ales pentru conținutul lor periferic și pentru lipsa unui ideal. Prin Introducția la „Dacia literară”, critica literară, practicată sporadic și până atunci, capătă o justificare de principiu și o misiune înaltă în propășirea literaturii. Ea trebuie să fie nepărtinitoare, să aibă în vedere numai opera, nu și autorul ei, să distingă ce e „bun” de ce e „rău”. Primul exemplu
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
aprecieri pertinente referitoare la ascendența melodică din poezia lui Breslașu sunt minate de un limbaj precar, emfatic și găunos (,,zguduitorul cânt de leagăn” ș.a.). La fel se întâmplă și în ,,materialul documentar” din Poezia tinereții avântate: Nicolae Labiș (1966), unde sporadicele note critice cu o amprentă oarecum personală sunt axate pe o paralelă între ,,moartea căprioarei” și mitul Meșterului Manole. Întoarcerea parțială la valorile tradiționale se face treptat, începând cu studiul Grigore Alexandrescu, poet satiric, din volumul colectiv Literatura noastră clasică
LUCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287858_a_289187]
-
subtitlul „Revistă social-literară”. Redactor este Ion Popescu-Puțuri. În cele patru pagini ale publicației, alături de Ion Popescu Puțuri, care semnează articole, schițe, poezii, recenzii, apar frecvent semnăturile lui Traian Mateescu, Ion Pas, Ilie Păsculescu, Eugen Relgis, Dem. Bassarabeanu, Mihail Cruceanu și, sporadic, ale lui C. Pajură, Costin Dănoiu, Cezar Marcovici, Mihail Ciobanu, Mircea St. Iliescu. În prima pagină se dezbat, cu precădere, probleme sociale precum: monopolizarea învățământului de către burghezie, dependența artistului de clasele stăpânitoare, individualitatea și opera de artă. Poziția pe care
GANDURI NOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287156_a_288485]
-
titlul Cartea păcii, tălmăciri din Ibsen ș.a.), și mai frecvent, Ion Pillat, Aron Cotruș (din primul până în ultimul an), Radu Gyr și D. Ciurezu (1926-1944), V. Voiculescu (1927-1944). Prezent în fiecare număr cu eseuri, articole și note, Nichifor Crainic tipărește sporadic și poezii. Versuri mai semnează, între alții, D. Gherghinescu-Vania, Virgil Carianopol, N. Crevedia, Zaharia Stancu, Sandu Tudor, Paul Sterian, George Gregorian, George Dumitrescu, Ștefan Nenițescu, Marcel Romanescu, Donar Munteanu, Dragoș Protopopescu, Ștefan Baciu, Aurel Marin, Traian Chelariu, Vlaicu Bârna. Proza
GANDIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]
-
în 1933 Aron Cotruș semnează Copil de moț, De-ai ieși din mormânt... și Horia. Sunt publicate versuri de C.S. Anderco, Ion V. Todea, Pavel Berariu, Ioan I. Olteanu, Emil E. Chiffa, Andrei Bârseanu, Ștefan Grecu, Octavian Șireagu, I. Negură. Sporadic, sunt tipărite și poeme de O. Goga (Aceeași poveste) și Ion Pillat (Biserica lui Horia). De remarcat sunt câteva povestiri ale lui Ion Agârbiceanu, Întâia noapte, Convenire colegială, Înfruntare, alături de traduceri, realizate de George Sbârcea, din nuvelistica lui Luigi Pirandello
GAZETA ILUSTRATA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287198_a_288527]
-
poezie a lui Gr. Alexandrescu și alta a lui I. Catina (în articolul Poezie), G. remarcă „figuri frumoase” și „idei delicate” în tratarea, originală, a unei teme comune. În spirit clasicist, el vedea în copierea naturii izvorul tuturor operelor artistice. Sporadic, a compus poezii patriotice ocazionale și meditații alegorico-filosofice. Repere bibliografice: Encicl. rom., II, 523; Gh. Adamescu, Scrierile lui Iosif Genilie, „Buletinul Societății Geografice Române”, 1901; Ilie Popescu- Teiușan, Vasile Netea, August Treboniu Laurian, București, 1970, 16, 78-79; Theodorescu, Ist. bibl
GENILIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287214_a_288543]
-
și „Veac nou” (1938). A mai semnat George Doru, G. Dumitrescu, Gogu Dumitrescu, Gogu Dumitrescu B., George D. Dumitrescu, George Dumitrescu-Urziceni, G.D. Gheslăniceanu, Dimitrie Gherasim, George Nanu Dumitrescu, G.U., G. Urz, George Urzin, Ghiță Urziceanu, Ghiță de Urziceni. Cu sporadice recenzii, răzlețe stihuiri sentimentale, articole, între care gesticulante sunt cele de atitudine politică (exaltând frăția de arme dintre soldatul german și ostașul român în „războiul sfânt” împotriva bolșevicilor), câteva traduceri (din Leonid Andreev, Arcadii Avercenko, A.P. Cehov, Al. Kuprin), D.
DUMITRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286909_a_288238]
-
literaturii mediocre, de succes imediat, veștejindu-i pe scriitorii care „gâdilă cu stiloul lor de cerneală violetă gusturile, apetiturile și aspirațiile publicului nostru”. Alte articole sunt semnate de Simion Ghinea și Liviu Bratoloveanu. La „Cronica literară” colaborează Ovidiu Constantinescu și sporadic Virgil Ierunca, Ion Caraion, Radu Teculescu. La „Cronica plastică” scriu Ion Frunzetti și Ion Vlasiu, iar la „Cronica muzicală” semnează N. Papatanasiu. C.A.
FAPTA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286954_a_288283]
-
Eliade și Mihail Sebastian) în lumea presei. În 1932 dă la iveală, în „Floarea de foc” și în „Cuvântul”, trei fragmente dintr-un roman care în același an este tipărit sub titlul Interior (Premiul Societății Scriitorilor Români). În continuare, colaborează sporadic, îndeosebi cu proză, la „România literară”, „Convorbiri literare”, „Vremea”, „Revista Fundațiilor Regale” și „Reporter”. După ce, în 1935, e redactor la gazeta „Prezentul”, în 1936 devine secretar particular și bibliotecar al lui Stelian Popescu, iscălind destul de frecvent articole pe teme culturale
FANTANERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286951_a_288280]
-
de 14 mai 1938, cu ocazia morții poetului, ca și adeziunea Cercului Cultural Național „Octavian Goga” la Frontul Renașterii Naționale, formațiune politică grupată în jurul lui Carol al II-lea. Astfel, încă de la început angajamentul politic al revistei devine manifest. Apar sporadic producții literare, articolele politice, economice, notele, informațiile bucurându-se de o mai mare pondere. Cultul lui Goga este întreținut prin reproducerea frecventă a versurilor sale. Sunt prezenți cu poezie Mircea Streinul, Virgil Carianopol, Geo Dumitrescu, Ernest Verzea, Constantin Almăjanu, Nicolae
FLACARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287011_a_288340]
-
ale revistei. Poezia cultivată aici este una tradiționalistă, de inspirație istorică, patriotică, o poezie a nostalgiei pământului natal, scrisă de poeți minori ca Adelina Cârdei, Ion Buzdugan, George Drumur, George Voevidca, V. Bogrea, Nicolae Tăutu, Ioan Cârdei ș.a. Proză apare sporadic și este ilustrată de autori ca Traian Chelariu, Paul Mihail, Ion Ciocârlan, Tiberiu Crudu. Vizibil orientată spre restituiri și spre valorificarea unor documente inedite, publicația recuperează proză (Petre Ispirescu, Viața și faptele lui Vlad Vodă Țepeș), amintiri, impresii de călătorie
FAT-FRUMOS-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286968_a_288297]
-
palierele expresivității și inovației poetice, de la expresionism la gratuitate ludică. Publică poeme Eugen Ionescu (Cântec de dragoste), Horia Stamatu (Alegorie pentru noi), Emil Botta (Comă), Mircea Streinul (Balada spunerii de moarte), Petre Boldur, Barbu Brezianu, Ilariu Dobridor ș.a. Proză apare sporadic (Al. Sahia, Ouăle și patriarhul). Sunt inserate interviuri substanțiale, precum cele cu Marcel Iancu și Camil Petrescu. Eseuri și articole incitante publică Emil Cioran (Auguste Rodin, Reflexiuni asupra mizeriei, Individ și cultură), Eugen Ionescu (Tudor Arghezi. Preludiu sau pamflet, unde
FLOAREA DE FOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287022_a_288351]
-
țării, ci mai degrabă ceea ce nu face obiectul acestei activități. În general, culegerea unor informații legate de punerea în aplicare a legii vizează mai degrabă crima organizată - Mafia și activitățile gangsterilor, traficul de droguri pe scară largă - decât actele infracționale sporadice. 43. Potrivit acestei legi, supravegherea electronică a „persoanelor cu cetățenie americană” (cetățeni sau persoane de origine străină cu drept de reședință permanent) este permisă doar dacă există „motive întemeiate” pentru a le suspecta de implicare cu bună-știință în acte de
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
în anii ’70, coordonează și apariția revistei școlare „Aurora”. După câteva reportaje ocazionale în publicația „Industria alimentară” (1955), debutează cu proză la „Flacăra” (1965), iar prima carte, culegerea de schițe și povestiri Rochia cu anemone, îi apare în 1966. Colaborează sporadic la „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Clopotul” (Botoșani), „La Roumanie d’aujourd’hui”, „Ramuri”, „România literară”, „Amfiteatru”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Jurnalul literar”, „Viața românească”, „Manuscriptum”, precum și la reviste străine: „Innostrannaia literatura” (Moscova), „Indian Literature” (New Delhi). Din 1969 este
MATEESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288062_a_289391]
-
din Iași. Drumul titularizării la Universitate fiindu-i barat - la concurs este preferat G. Ibrăileanu -, L. rămâne profesor la Liceul „Matei Basarab” și, din 1928, la Liceul „Mihai Viteazul” din București, de unde în 1938 se pensionează din motive de sănătate. Sporadic, îi suplinise pe Pompiliu Eliade (1912) și pe Charles Drouhet (1919) la Universitatea din București. După primul război mondial fondează „Lectura pentru toți”, magazin ilustrat (1918-1920), și „Sburătorul” (1919-1922, 1926-1927). Colaborează de-a lungul timpului la „Convorbiri critice”, „Viața românească
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
a existat deloc: se știe, conform anumitor mărturii, că unii creștini, luați ca sclavi de barbari, i-au convertit pe stăpânii lor; sau, invers, creștinii din imperiu îi convertesc la adevărata religie pe barbarii care sunt sclavii lor. În mod sporadic, răspândirea creștinismului se realizează prin trimiterea în țările barbare a unor „misionari” care îi însoțesc pe cei care fac comerț în țările din Nord. Paulinus, biograful lui Ambrozie, povestește (Viața lui Ambrozie, 36) că, la puțină vreme după moartea episcopului
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
așadar suntem departe de consistentele epistolare creștine datorate lui Ciprian, lui Ambrozie sau lui Ieronim. Ultimele par mai animate de un suflu creștin: cele douăsprezece scrisori din cartea a șasea sunt toate adresate unor episcopi și în ele sunt dezbătute sporadic chestiuni cu caracter spiritual; în schimb, lipsesc cu desăvârșire temele de ordin teologic. În ultima sa epistolă, Sidonius ne prezintă un fel de autobiografie și ne dă informații despre activitatea sa literară: ne spune că ar dori să compună imnuri
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
texte sunt semnate cu pseudonime. Printre cei care au publicat aici poezii satirice se numără Al. O. Teodoreanu, Mihail Munteanu, B. Mihail ș.a. Cu proză scurtă figurează, între alții, Gh. Brăescu, Gh. Costăchescu, Th. Cazaban, Al. Negrea, Sărmanul Klopstock. Deși sporadic, pot fi întâlnite scenete de Tudor Mușatescu. Deloc rare și destul de felurite sunt, în schimb, traducerile din autori străini, selecția vădind pricepere și gust. Se publică proză de A.P. Cehov, E. A. Poe, Mark Twain, Georges Courteline, Massimo Bontempelli, Jerome K.
GLUMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287301_a_288630]
-
fi retipărit în 1920. Internat într-un lagăr de prizonieri, probabil în Bulgaria, a scris poemul în proză Domnița Fărănume, dat la lumină după încheierea păcii, în 1920. O altă carte apărută tot atunci, Iedera (1921), cuprinde nuvele. Ulterior colaborează sporadic, cu proză, articole și traduceri, la „România nouă”, „Banatul”, „Universul literar”, „Îndreptar”, „Munca literară”, „Țara noastră”, „Familia” ș.a. Specializându-se în continuare ca traducător din limba engleză, a transpus în românește, în aproape un sfert de veac, peste șaizeci de
GIURGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287286_a_288615]
-
GLOBUL, cotidian politic apărut la București între 1 noiembrie 1891 și 5 aprilie 1892, sub conducerea lui M.E. Papamihalopol. Oficios al Partidului Conservator, ziarul a publicat sporadic literatură, în fiecare număr există însă rubrici dedicate actualității culturale sau artistice, un foileton cu o traducere din literatura franceză și cronici dramatice. I.S. Spartali traduce din Th. de Banville, Villiers de l’Isle-Adam, Jean Moréas. Norocul culegătorului de I.L.
GLOBUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287297_a_288626]