1,116 matches
-
scoată la liman iar în 1940, când cel mai mic dintre noi era încă elev, a plecat pentru totdeauna, lăsându-ne pe noi s-o plângem toată viața. Dumneavoastră, Bădiță Gheorghiță, vă mulțumesc că mi-ați oferit ocazia să mă spovedesc și să-mi împart durerea cu un suflet nobil ca al dumneavoastră. Vă doresc multă sănătate cu deosebită stimă Catrileana Băncilă Vatra-Dornei Vila Nr.3 Camera 4. Zilele acestea plec acasă la Fălticeni. Mătușa Amalia Stamati a murit în anul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
nu-mi mai amintesc exact cum au decurs lucrurile, îi des criu situația mea. Am vorbit eu timp îndelungat. După care, m-am , sculat în picioare, am privit mai îndeaproape persoana și m-am întrebat, fac eu bine, dacă mă spovedesc astfel sau era totul doar un act de eliberare a propriilor sentimente, o refulare a ceea ce păstram în mine, după ce mă despărțisem de casa părintească, de mama și ai mei ? Aveam convingerea, mă alimentam eu cu o astfel de credință
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
de slănină, o pungă cu făină, un blid de nuci sau orice credea de cuviință pentru a asigura o masă cât mai îmbelșugată. Nunta propriu zisă începe sâmbătă dimineața, când mirii merg separat la biserică, unde preotul satului, după ce îi spovedește le oficiază taina împărtășaniei, pentru a fi curați sufletește înaintea marelui act al cununiei religioase. Bineînțeles că într una din zilele precedente au avut grijă să legifereze cununia lor la ofițerul stării civile pentru a fi împlinită porunca lui Iisus
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de vedere sufletesc, mai mult ca oricând. În prima zi de Crăciun mă voi învrednici să mă împărtășesc, căci vreau să las acestui an ce a venit cu atâtea încercări, toată bruma de păcate și necurățenii acumulate. Astăzi m-am spovedit și am făcut chiar mai mult decât atât. Îți voi spune prin viu grai când vom avea fericirea de a ne găsi împreună. De bine, de rău, voi fi de aceste sărbători oarecum liniștit și cu toată lungimea de gânduri
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
literaturii române nu prea se omoară cu practicile de cult religios și semnele exterioare ale credinței. În mediul rural, femeile sunt totuși mai practicante decât bărbații pe care îi ceartă pentru slaba lor aderență la cele sfinte. Catrina Moromete se spovedește des, participă la predică. Soțul ei Ilie o ironizează din pricina asta. De pe vremea lui Creangă, aproape un secol, nimic nu pare să se fi schimbat. În Ardeal, doamna Bologa îl crește pe micul Apostol în credință și acesta are chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Monte, Casa lui Dumnezeu... Dacă veți dezerta din această Casă atunci e o victorie a satanei, dușmanul nostru, care apoi se va prăpădi de râs». Și asupra acestui subiect se oprea continuu, atunci când don Calabria alerga la el ca să se spovedească și sfătuiască. Apoi, când vedea că criza penitentului său era mai puternică decât de obicei, prin gesturi simple și grabnice îi dădea o binecuvântare rapidă, se ridica repede în picioare și chema religiosul care îl aștepta în curtea conventului: «Condu
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
săi, se înveselea istorisindu-le rugăciunile simple și ingenue pe care i le cuvântase în copilărie buna sa educatoare. O iubea foarte mult pe această educatore, care, a trăit mult și a rămas nubilă, iar acum mergea adesea să se spovedească la al ei don Giovanni. Iar don Calabria îi spunea: «Doamnă învățătoare, dumneavoastră mi-ați fost, după mama, cea mai mare educatoare». Despre vremea aceea don Calabria își amintea o întâmplare nevinovată: «Îmi amintesc că trebuia să scriu câteva fraze
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
și față de prietenul cel mai drag, don Giovanni Calabria, părintele Natale își permitea să facă o ironie binevoitoare. Bunătatea sa sufletească se manifesta prin gesturi simple și spontane care emoționau. Mulți dintre penitenții lui veneau la el de departe. Se spovedeau și voiau să primească sfânta Împărtășanie. Amintim că era în vigoare obligația de a nu mânca nimic de la miezul nopții pentru a se putea împărtăși. Părintele Natale nu își lua rămas bun înainte de a-i fi invitat mai întâi să
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
nu se oprea doar la aceste mici atenții; uneori erau și ajutoare economice consistente, dacă persoana care alerga la el se afla în gravă necesitate. Deseori s-a dus să ceară ajutoare pentru «Copii Buni». Se ducea cu bucurie să spovedească Surorile Slujitoare Sărace care asistau copiii de la Casa Buoni Fanciulli de la San Benedetto. Din răscunoscutele și încăpătoarele sale buzunare, care păreau plase de cumpărături, ieșeau totdeauna ca prin vrajă daruri și dulciuri pentru copii. Pe vremea marii crize economice, impuse
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
o îmbrăca. Don Calabria ne-a povestit o istorioară zguduitoare. Știm că fiind cleric a continuat să viziteze bolnavii din spitalul militar și civil. «O mamă tuberculoasă, aflându-se în clipa morții, m-a chemat întrebându-mă dacă se poate spovedi și să primească sfânta Împărtășanie. „Nu sunt decât o reverendă neagră a unui cleric sărman“, i-am spus, „și, din păcate, sub aceasta, nu există nimic, dar chiar nimic“. Ea, cu mâna tremurând, mi-a prins marginea hainei clericale și
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
prietenoasă, recurgând la bogata și variata culegere de istorioare plăcute, glume și ghicitori. Apoi, cu ușurință, cu un tact extraordinar și o iscusință sfântă, introducea discursul spiritual. Rareori întâlnea pe cineva care să-i refuze chemarea sa de a se spovedi. La spitalul militar sau la spitalul civil, era deja pregătită o listă de cereri, pe care surorile o culegeau de la cei internați. A întâlnit și cazuri umane din cele mai ciudate: bieți păcătoși, care din ignoranță abandonaseră viața sacramentală sau
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
să-i încredințeze responsabilitatea spovedirii seminariștilor liceului. Don Giovanni s-a îngălbenit la gândul că ar putea să se întâlnească cu foștii săi profesori. Însă a acceptat din ascultare. Într-o zi, pe când se îndrepta spre capela seminarului pentru a spovedi tinerii seminariști, a nimerit într-o grămadă de profesori care vorbeau sub portic. Don Calabria a încercat să treacă neobservat, făcându-se mic-mic. Și-a scos pălăria preoțească, în formă de salut, și a încercat să treacă pe lângă perete. Dar
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
să fie constrâns să treacă prin mijlocul lor. Era și distinsul monsenior Michelangelo Grancelli, bărbat cult, jurnalist și poet discret, care cu un glas răsunător l-a oprit: «Ce ați venit să faceți pe aici, dumneavoastră?». «M-au chemat să spovedesc», răspunde cu umilință și confuz don Calabria. Monseniorul Grancelli își încreți buzele pentru un zâmbet ușor și, cu același ton al vocii, tună: «Lapidem quem reprobaverunt aedificantes, hic factus est in caput anguli» (Piatra pe care au aruncat-o zidarii
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Pentru prima oară s-au întâlnit la parohia San Lorenzo, unde tânărul Calabria asista copiii de la oratoriu. Dar cel mai frecvent au avut ocazia de a se revedea, amândoi penitenți, în bisericuța carmeliților desculți, în așteptarea rândului de a se spovedi la părintele Natale. Nu ar fi ciudat dacă ne-am gândi că Francesco, ca bărbat practic, s-ar fi informat de condițiile economice ale familiei Calabria și, prin părintele Natale, ar fi ajutat această familie. Când Giovanni și mama au
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Știi că m-ai costat mult! - spunea don Calabria fratelui Gigio. - Vai ție dacă nu corespunzi». În acest timp, don Calabria a exercitat un alt apostolat valid. Mulți clerici și preoți, mobilizați în armată, mergeau la el pentru a se spovedi. A continuat acel serviciu sacerdotal, simplu dar atât de util pe care l-a exercitat în parohia de la San Benedetto al Monte. Jos, în parohia de la San Benedetto, a rezervat o cămăruță pentru ei, ca să aibă posibilitatea de a se
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
dar venit de la Providența dumnezeiască este casa din Roncà (Verona). Vila i-a fost oferită lui don Calabria în urmă cu douăzeci de ani. Stăpâna se afla la Lazise, pe lacul de Garda. Era grav bolnavă și dorea să se spovedească la don Calabria. Dar, agravându-se pe neașteptate, a primit sacramentele de la parohul satului. Apoi a trimis să cheme notarul pentru a-și dicta ultimele sale dorințe. Erau prezenți doi martori și parohul. În legatul testamentar doamna l-a numit
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
avut totdeauna un respect și o stimă aparte față de camiliani. De acest fapt eu sunt martorul tuturor întâlnirilor avute cu acest preot sfânt». Don Calabria a avut continuu relații bune cu camilianii Casei San Giuliano din Verona. Mergea să-i spovedească pe tinerii aspiranți religioși și deseori se oprea la prânz la ei. Conversa afabil cu religioșii, mărturisindu-și intențiile și preocupările, simțindu-se complet în largul său. Se poate spune că în mijlocul lor respira aerul de familie. În chip deosebit
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Scalzi, la părintele său spiritual. Se ținea informat despre studenți, despre vocații, ba chiar și despre studiile care se desfășurau în casa camilianilor. Și era fericit când i se spunea că treburile merg bine. Uneori studenții camiliani mergeau să se spovedească direct la el în Casa de la San Zeno in Monte. Erau primiți ca persoane de familie și, apoi, erau însoțiți să viziteze laboratoarele «Buoni Fanciulli». Pe vreun băiat, don Calabria, îi întreba: «Vrei să te faci camilian, ca acești clerici
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
vă ajute să vă rugați din nou». Și bolnavul acceptă. Îl binecuvântă și ieși. Abia ieșit, acel căpitan a chemat sora ca să o întrebe cine era acel preot: apoi a cerut să fie chemat capelanul și a voit să se spovedească. În zilele următoare cu ajutorul fratelui religios care i-a fost trimis de don Calabria, a reînceput să se roage și să spere. După câtva timp, a început să se simtă mai bine iar în final s-a însănătoșit. Unul dintre
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
obține permisiunea. Permisul era dat cu mai multă facilitate în perioada din preajma Paștelui, pentru a da deținuților posibilitatea să se apropie de sacramente, în îndeplinirea preceptului pascal. «Într-o sâmbătă - scrie monseniorul Chiot - l-am invitat pe don Calabria să spovedească și să celebreze Sfânta Liturghie în infirmeria închisorii. Modul său de a se ruga, atitudinea, discursul simplu și persuasiv, i-a cucerit pe toți bolnavii infirmeriei. Terminată celebrarea, don Calabria s-a felicitat cu dânșii pentru participarea plină de credință
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
recunoști mizeriile, e semn că începi deja să te recunoști păcătos și să nu-i mai acuzi pe ceilalți, ci pe tine însuți: e un bun început pentru a primi iertarea lui Dumnezeu“. Duminica următoare, „durul“ a vrut să se spovedească și să primească Sfânta Împărtășanie cu toată convingerea. În timp ce îi ofeream Ostia, mi-a părut că văd în ochii lui strălucind o lacrimă; poate prima lacrimă de căință din viața sa». Capitolul XIX E nevoie de un conciliu ecumenic Reînnoirea
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
prin provincia venetă. I-au vorbit despre don Giovanni Calabria: «E bine ca tu să-l cunoști. Nu ți se întâmplă des să cunoști în sfânt în viață! - îi spuse un confrate. - Prezintă-te lui și cere-i să te spovedești. Nu te va refuza cu siguranță». Părintele Mondrone s-a înfățișat la San Zeno in Monte și, după o scurtă așteptare la poartă, a fost însoțit în cămăruța modestă a lui don Calabria. Părintele Mondrone își amintește: «Eu descopeream în
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
și părea că nu ar primi această rugăminte cu bucurie, dar fără dificultate puse mâna pe stolă, pe care o avea la îndemână, și și-o desfășură pe umeri punându-se în ascultare. «Nu ți se întâmplă des să te spovedești la un sfânt», îi spusese un confrate de-al său. A început să-și facă mărturisirea, intenționând să tindă spre o spovadă generală. Dar nu a trecut o jumătate de minut că s-a și simțit atins pe umăr: «E
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
pe don Calabria în 1916, cu prilejul serviciului militar. Părintele Filippo avea ca adjutant un alt preot, don Ceriani din Portogruaro. Împreună au decis să urce la San Zeno in Monte ca să-l cunoască pe don Calabria și să se spovedească la el. Întâlnirea a marcat o etapă importantă pentru viața părintelui Cremonini. S-a simțit atras de personalitatea carismatică a lui don Calabria, în ciuda simplității și a naivității sale. Evoluția războiului l-a dus pe front. Atrocitățile și masacrele s-
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
pe cei mai diformi»; apoi, au mers la Verona, la Casa Copiilor Buni, ca oaspeți ai lui don Calabria: «Am intrat într-o oază binecuvântată - scria don Giulio -. Supranaturalul pare să învăluie chiar și cele mai mici lucruri!». S-au spovedit la don Calabria. Apoi au vizitat casa, atelierele, sălile. S-au oprit câteva zile: «Au fost zile frumoase - conclude don Facibeni -, aproape decisive în viața mea». S-au reîntors la Firenze, ducând cu ei acest sfat al lui don Calabria
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]