699 matches
-
și cu o bună cunoaștere a realităților politice românești: "Nestânjenit de nici un fel de inhibiții, polemistul Eminescu are incontinența verbală a unui cazan sub presiune, care face brusc explozie. El știe, cu o vorbă aplicată de Lovinescu pamfletarului Arghezi, "să spurce frumos". Victima e ochită precis, apoi atacată brutal în picaje abrupte, fără nici un fel de ocolișuri preliminare"345. Redactor vreme de șase ani la Timpul, Eminescu se angajează într-o polemică de durată cu Românul, revista liberală condusă de C.
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
condiția socială și de cultura d-lui general Manu ar putea întrebuința în Parlament un cuvânt care să nu fie strict parlamentar? Cuvântul "cinic" are a face tot așa de puțin cu cuvântul grecesc Kucov (câne, și încă nelegiuit și spurcat) precât de puțin are a face d-l C. A. Rosetti cu partidul Rozei Roșie din Anglia"525. Cea de-a șasea ipostază a jurnalistului Eminescu, artistul, se înscrie pe linia contaminărilor constante dintre creația artistică și cea publicistică. În
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
dat? politicos, dar ferm, avansurile șo? iei unui diplomat iugoslav. Iorga observa frumuse? ea femeilor, dar �l interesau numai rela? iile platonice cu ele122. Iorga era auster ? i modest �n gusturi ? i �n stilul de via?? pe care o ducea ? i putea fi spurcat la gur? �n compania b? rba? ilor, de? i (că latin tradi? ional) nu tolera vulgaritatea �n prezen? a femeilor 123. Era �ntotdeauna protocolar ? i rezervat �n public. Nu ap? rea niciodat? �n fă? a musafirilor �n pijama. �ntruc�ț nu a avut o copil? rie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Mi-a trebuit o oră pînă s-o descopăr, pînă să-mi dau seama că cea pe lîngă care tot treceam, nerecunoscînd-o, era chiar casa lui Pallady. Avea un aer lugubru. De sediu de colhoz. Urmașii slujnicei de la masa boierilor spurcaseră totul, modificaseră totul, de la acoperiș la poartă. Cum făcuseră cu țara întreagă. Cineva trebuie s-a ivit momentul să se gîndească acum și la venerabila casă din Bucium. Să-i redea chipul și duhul de altădată. Și s-o dăruiască
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la vîrf din PUNR, o "intenție de normalizare". Cred că, la auzul perlei, Corneliu Coposu a tresărit în mormînt. Stație de-autobuz, în Cucu. Lume. Chefliul e cu harțag, se ia ba de unu', ba de altu', dă din mîini, spurcă, pișcă damele. Ca din pămînt, doi polițai tineri. Într-o secundă, ipochimenul e luat (fin) la braț de cei doi și îndepărtat din stație. Mersul trioului e-ncîntător. Ce pas de balet! Lebedele mici din "Lacul lebedelor". 14 aprilie Mihail Sebastian
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pe jos, în clase fără bănci, întreținîndu-se copilărește, Și asimilînd totodată. Cu oarecare întîrziere se va ajunge și la noi, sîntem siguri, la imaginea aflată deocamdată pe ecran. Mimetismul la români. Aud compatrioți care, în cel mai neaoș naționalism ceaușist, spurcă Occidentul. Capitalist. Deci nemilos, decăzut (tot decade de pe timpul Marii Revoluții din Octombrie... sau Noiembrie, dar nu vrea să și putrezească, așa cum era prevăzut). Îl spurcă, dar... dar... își întrețin odraslele acolo. Într-o competiție autohtonă la modă, de mare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pe ecran. Mimetismul la români. Aud compatrioți care, în cel mai neaoș naționalism ceaușist, spurcă Occidentul. Capitalist. Deci nemilos, decăzut (tot decade de pe timpul Marii Revoluții din Octombrie... sau Noiembrie, dar nu vrea să și putrezească, așa cum era prevăzut). Îl spurcă, dar... dar... își întrețin odraslele acolo. Într-o competiție autohtonă la modă, de mare bonton azi. Sînt, de fapt, aceiași compatrioți care ar putea avea capitalism (fie și decăzut) chiar aici, acasă, dacă nu i s-ar opune (mișel-prostește) prin
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
colimatorul iliescian, vinovați de darea aramei pe față în materie pedeseristă. Proaspătul laureat kișinăuan și-a adus aminte că umorul lui cu "golanii" din '90 făcuse înconjurul globului desculț, în sandale de aur, și, spontan (cum îl știm), i-a spurcat pe... capsomanii cu microfon, de le-a pierit rîsul pe buze. Apropo: panoplia iliesciană cu "golani", "animale" etc. etc. s-a mai îmbogățit, mai alaltăieri, cu încă o piesă grea, destinată de data asta unor destabilizatori congresmani americani, cărora, după
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ianuarie Nu frigul i-a astîmpărat pe improvizații propagandiști ce făceau spume la gură în Hală, în lumea pestriță a tarabelor. Unde era și pegra, și lumea curățică a tîrgului. Electoratul carevasăzică. Un an, dacă nu doi, energumeni congestici au spurcat, în cunoscutul argou al agitatorilor (și organizatorilor colectivi) Convenția și Președinția. Brusc, la gestul marelui prestidigitator, toți au dispărut. Alegerile au fost cîștigate, gata, agitatorii nu mai aveau nici o treabă în Hală. Au redevenit șmenarii calificați pe care-i știam
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cîștigate, gata, agitatorii nu mai aveau nici o treabă în Hală. Au redevenit șmenarii calificați pe care-i știam. A dispărut și coada grasă, cu zbîrciții ce făceau propagandă în colț, la "pîine la vatră". Ce pîine la vatră! Pretext. Au spurcat, au cîștigat. (Spurci și cîștigi!). Gata. Acasă. La telejurnal. Poartă americanii o grijă specială (și permanentă) Austriei. De nu i-ar fi purtat-o, soarta țării între țările Europei ar fi fost aceeași cu a jumătății ei imperiale, Ungaria, cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nu mai aveau nici o treabă în Hală. Au redevenit șmenarii calificați pe care-i știam. A dispărut și coada grasă, cu zbîrciții ce făceau propagandă în colț, la "pîine la vatră". Ce pîine la vatră! Pretext. Au spurcat, au cîștigat. (Spurci și cîștigi!). Gata. Acasă. La telejurnal. Poartă americanii o grijă specială (și permanentă) Austriei. De nu i-ar fi purtat-o, soarta țării între țările Europei ar fi fost aceeași cu a jumătății ei imperiale, Ungaria, cu a Poloniei și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
o aruncă-n cer. Ce mai vreau? Contact motor. 15 februarie Teribil îmi place să-i văz pe agitatorii ("voluntari") ai partidului cum lucrează (intermitent) în Hală, pe la tarabe. Au lucrat vreo doi ani zi de zi pentru alegeri. Au spurcat (Convenția și Președinția) și au cîștigat. Vorba aia: spurci și cîștigi! gata. Au dispărut. Credeam că pentru totdeauna. Da' de unde! Cînd partidu' a lansat campania cu seceta, cu rezervoarele goale de apă (nenorocire! oameni buni, o să murim de sete, o să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
15 februarie Teribil îmi place să-i văz pe agitatorii ("voluntari") ai partidului cum lucrează (intermitent) în Hală, pe la tarabe. Au lucrat vreo doi ani zi de zi pentru alegeri. Au spurcat (Convenția și Președinția) și au cîștigat. Vorba aia: spurci și cîștigi! gata. Au dispărut. Credeam că pentru totdeauna. Da' de unde! Cînd partidu' a lansat campania cu seceta, cu rezervoarele goale de apă (nenorocire! oameni buni, o să murim de sete, o să murim de secetă), agitatorii au înțesat iar tarabele. Să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
politrucul, minus artiștii emeriți, cărora tocmai li se achiziționaseră statui și tablouri angajate, abstinenți aceștia). Candizi și ascultători în ședințe, membrii UAP se transformau, subit, în zmei insurgenți. O insurgență care, precaut, în gîlgîlurile secăricii și duhnilurile Mărășeștilor (fără filtru) spurcau tot, nu și numele sacrosanct al șefului cel mare și al celor de la sfînta mînăstire Secu. Schizofrenie curată. Repetînd, în mic, schizofrenia generalizată a unei țări cu regim de împrumut. Cînd, strict la zece, TBC-ul se închidea, pîlcul rezistent
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
un imens talcioc: afișele cu figuri indigeste (și cu sloganuri inepte) ne întîrziau în coșmar continuu. Care nici azi, după starea de grație lăsată celor ce s-au așezat iarăși în fruntea bucatelor, nu dispare. Mutre primitiv inexpresive continuă să spurce gardurile, zidurile, geamurile, într-o caraghioasă confruntare post factuală: faciesul predestinat, prin comunism, să ne întrețină coșmarul o viață, alături de cel al veleitarului existînd cît sfîrîitul unui flash second-hand. Strada. Și tot într-o Veneție care, se știe, nu e
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Gh. P. doi: Va să zică, recunoști că ai un mort...! Gh. P. unu: Da, da n-am nici o vină..., alții l-au îngropat în mine... n-am nici o vină... Gh. P. doi: N-ai nici o vină? Bun; da recunoști că ai spurcat scena și urechile oamenilor cu versuri despre marele partid, despre socialismul glorios și despre genialul conducător? Gh. P. unu: Da, recunosc. Gh. P. doi: ...că ai dat note de relații de cîte ori te întorceai din străinătate? Gh. P. unu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
de 73 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Vom fi osândiți nu numai pentru relele ce ni le-am făcut unii altora și prin aceasta nouă înșine, ci și pentru batjocorirea naturii date nouă de Dumnezeu ca mediu de comunicare și întrajutorare curată. Spurcând-o pe ea, ne-am spurcat pe noi. Și viceversa. Am făcut-o mediu de ispitire a noastră și a altora. Am făcut-o mijloc de a ne arăta lăcomia și mândria față de alții, de a le face rău lor
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
fi osândiți nu numai pentru relele ce ni le-am făcut unii altora și prin aceasta nouă înșine, ci și pentru batjocorirea naturii date nouă de Dumnezeu ca mediu de comunicare și întrajutorare curată. Spurcând-o pe ea, ne-am spurcat pe noi. Și viceversa. Am făcut-o mediu de ispitire a noastră și a altora. Am făcut-o mijloc de a ne arăta lăcomia și mândria față de alții, de a le face rău lor și de a ne înrăi pe
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
numai țăranii manifestau această repulsie; în volumul său de amintiri (Pirin-Planina) din Primul Război Mondial și din perioada de prizonierat în Bulgaria, unde toți românii captivi au suferit cumplit de foame, George Topârceanu scrie: „Altul, în locul meu, s ar fi spurcat de la început, măcar la broască; dar eu pot să jur că n-am pus broască-n gura mea - până târziu, în ziua de Sfântul Dumitru, când am gustat și eu un singur picioruț, de la un camarad italian. Avea o carne
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
mâncat pe drum pe tată... Ce fac eu acuma? Când a auzit toate astea Iusuf, i s-a-ntors inima pe dos; a-nceput și el să se bată cu pumnii-n cap și-n pântece, și să se vaite: M-a spurcat jidanul, efendi cadiu! Aman! M-a spurcat! Ce mă fac eu acuma? Tu de ce-ai mâncat? zbiară Aron. N-ai zis tu că sunt haine? Și parcă trebuia să le mănânci? De ce nu mi-ai spus drept că e
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
eu acuma? Când a auzit toate astea Iusuf, i s-a-ntors inima pe dos; a-nceput și el să se bată cu pumnii-n cap și-n pântece, și să se vaite: M-a spurcat jidanul, efendi cadiu! Aman! M-a spurcat! Ce mă fac eu acuma? Tu de ce-ai mâncat? zbiară Aron. N-ai zis tu că sunt haine? Și parcă trebuia să le mănânci? De ce nu mi-ai spus drept că e tat-tău?207 Soluția decretată de cadiu
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
altor idoli, pe toți slujitorii idolilor din cetățile lui Iuda. Apoi au dărâmat casele de desfrâu care se aflau lângă Templul Domnului, unde femeile țineau veșminte pentru Astharte. Au scos pe toți slujitorii idolilor din cetățile lui Iuda și au spurcat înălțimile pe care ei săvârșeau tămâieri... (23: 7-8). Iosia a distrus templele din fața Ierusalimului, ridicate de regele Solomon: Apoi a spurcat regele cele două înălțimi din fața Ierusalimului, din dreapta muntelui Măslinilor, pe care le făcuse Solomon, regele din Israel, pentru Astharte
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Domnului, unde femeile țineau veșminte pentru Astharte. Au scos pe toți slujitorii idolilor din cetățile lui Iuda și au spurcat înălțimile pe care ei săvârșeau tămâieri... (23: 7-8). Iosia a distrus templele din fața Ierusalimului, ridicate de regele Solomon: Apoi a spurcat regele cele două înălțimi din fața Ierusalimului, din dreapta muntelui Măslinilor, pe care le făcuse Solomon, regele din Israel, pentru Astharte, idolul Sidonului, pentru Chemoș, idolul Moabului și pentru Milcom, idolul amoniților. (23: 13). Era o dovadă a înlăturării idolilor din credința
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
o dată politicos, dar ferm, avansurile soției unui diplomat iugoslav. Iorga observa frumusețea femeilor, dar îl interesau numai relațiile platonice cu ele122. Iorga era auster și modest în gusturi și în stilul de viață pe care o ducea și putea fi spurcat la gură în compania bărbaților, deși (ca latin tradițional) nu tolera vulgaritatea în prezența femeilor 123. Era întotdeauna protocolar și rezervat în public. Nu apărea niciodată în fața musafirilor în pijama. Întrucît nu a avut o copilărie normală, poate că adultul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]