770 matches
-
om cu suflet care să rezolve acestă problemă și acesta a fost banul Nicolai Chiriac care, „după ce pe cheltuiala sa ridicase cea mai frumoasă casă pentru școala publică a dotat orașul cu un apeduct, care la o distanță de 400 stânjeni aduce apa de izvor în piața Vasluiului. Pentru aceasta banul Nicolai Chiriac a dat 600 de ducați consacrați execuției și separate a depus la „Sf. Spiridon” o sumă de piaștri pentru ca din dobânda lor să se poată face lucrările de
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
acest așezământ sub patronajul Spitalului Central Sf. Spiridon din Iași, partea administrativă revenindu-i medelnicerului Ioan Andone și slugerului Ioan Kotinescu. Dimitrie Drăghici, împreună cu Neculai Hagi Chiriac, au construit, cu a lor cheltuială, un apeduct pe o distanță de 400 stânjeni care aducea apă de izvor în piața Vasluiului. În calitate de administrator al districtului Vaslui, documentele timpului consemnează și alte realizări din punct de vedere edilitar și gospodăresc. Într-o călătorie pe care prințul Grigore Alexandru Ghica o face la Vaslui, vizitează
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
lumii și Sfântul Ilie, Pământul cu chip și asemănare umană, va fi supus, la Vremea de Apoi, unui ritual de purificare, pentru a se înfățișa la Dumnezeu "curat", așa cum era înainte de potop: "La sfârșitul lumii, are să ardă pământul de nouă stânjeni, până ce va da de curat. Atunci pământul va merge la Dumnezeu și va zice: "Doamne, nu mai pot răbda, sunt destul de curat!" " Da, cât ești de curat?" îl va întreba Dumnezeu. "Ca o franzolă!" " Nu ești destul de curat, că în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
oboselii mari, ridicăturilor etc. Ceaiuri din barba caprei, boz, busuioc roșu, cimbru, cozi de cireșe amare, coada calului, teci de fasole, ienupăr și paie de ovăz, mătase și spice de porumb, părul ursului, rădăcini de pir, de pătrunjel și de stânjen. Coji de ou pisate, amestecate cu rachiu de drojdie. Băi calde la rinichi cu fiertură din stroh, tărâțe de grâu și zeamă de var. Inhalații cu aburi de pe pietre fierbinți, peste care s-a turnat apă rece, oțet sau rachiu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Toate înfățișările de civilizație îl încîntă, făcîndu-l totdeauna să ofteze asupra înapoierii Valahiei. Cât privește arta și frumusețile, Golescu este departe de rafinarea lui Cantemir. El are sperietura primitivului de tot ce e "cu meșteșug" și măsoară valorile estetice cu "stînjenul". În cutare muzeu vienez tot ce-i place este o pajură făcută din săbii și cuțite, pe care de n-ar fi văzut-o cineva ar fi fost "vrednic de pedeapsă". "Cadrele" sunt prețuite pentru "asemănarea" lor și în raport
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și ai altuia să treacă pe rând prin cele două stări. La Veneția îl atrage mașinăria celor doi "draci" care bat orele în turnul ceasornicului. Încolo orașul i se pare fără meșteșug "arhitectonicesc". Cadrele din Palatul Dogilor le măsoară cu stânjenul, Domnul din Milano e evaluat la "240 stînjini". Din pricina simplității, Golescu e în stare de simțiri mai proaspete în fața priveliștii lumii occidentale. Cu incapacitatea lui de a se analiza, el cade în extaze profunde la cele mai neînsemnate lucruri. Sunetul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
s-a realizat până în anul 1867 cu ajutorul unor felinare sprijinite pe stâlpi, în care ardeau lumânări de seu. Sistemul de iluminare cu ajutorul fânarelor (felinareloră este descris de Costache Radu în felul următor: „(...) în centru erau fânare cam la 100 de stânjeni (aproximativ 200 metri), iar prin mahalale, la o depărtare și mai mare, câte un par înfipt în pământ avea în vârf un fânar mic și în fânar o lumânărică de său, (...ă se aprindeau de niște oameni care se numeau
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fire din care e alcătuită, suportă cîte o greutate de o sută și douăzeci de funți, astfel încît întreaga saulă poate să țină o greutate de aproape trei tone. Saula pentru balene are, în medie, o lungime de peste două sute de stînjeni. Ea este ținută la pupa ambarcațiunii, într-un coș, după ce a fost încolăcită, în spirale ce nu seamănă cu ale unui alambic, ci în așa fel încît să formeze un calup rotund, ca de brînză, cu straturi concentrice foarte dese
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ambarcațiunii, unde o cavilă de lemn, nu mai mare decît o pană obișnuită, o împiedică să scape și unde atîrnă ca un soi de ghirlandă peste bord. La prova rămîne încolăcită o bucată lungă de zece pînă la douăzeci de stînjeni, după care saula își urmează drumul în sens invers, spre pupa, de-a lungul celeilalte copastii, pentru a fi legată de „firul scurt“ - cum e denumită bucata de saulă fixată de harpon; dar înainte de asta, „firul scurt“ trece printr-o
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
senzația că sub pleoapele mele închise se sparg bășici; mîinile mi se încleștară pe sarturi, ca niște menghini; o forță nevăzută, binevoitoare, mă salvase; scuturat de-un fior, mi-am venit în fire. Și iată că, la nici patruzeci de stînjeni în fața vasului nostru, un cașalot uriaș se rostogolea prin apă ca o fregată răsturnată, iar spinarea-i lată, neagră și lucioasă ca a unui etiopian, strălucea aidoma unei oglinzi în razele soarelui. Legănîndu-se leneș în troaca dintre două talazuri și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ambarcațiunile fură văzute foarte dar - o balenă le remorca drept spre corabie. Monstrul ajunse atît de aproape de coca vasului, încît la început ni se păru că avea de gînd s-o izbească; deodată, însă, scufundîndu-se într-o vîltoare la cîțiva stînjeni de bordaj, dispăru cu totul, ca și cum ar fi plonjat sub chila corabiei. Ă Tăiați, tăiați! strigarăm noi către oamenii din ambarcațiuni, în clipa cînd acestea păreau pe punctul de a fi izbite cu putere de bordul vasului. Dar cum aveau
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
una pe alta, întocmai ca niște cai înhămați la același atelaj, în urma lor rămînea o dîră lată, ca un sui de pergament care s-ar fi desfășurat necontenit pe mare. în mijlocul acestei dîre mișcătoare, dar la o distanță de mulți stînjeni înapoia celorlalte balene, înota un enorm taur bătrîn și cocoșat care, din pricina ritmului ceva mai domol, precum și din pricina ciudatelor incrustații gălbui ce i se vedeau pe spinare, părea suferind de gălbinare sau de vreo altă boală. Apartenența lui la cîrdul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
imensă. Știm cu toții ce presiune atmosferică uimitoare ne apasă pe noi înșine, chiar pe pămîntul pe care stăm; cu cît mai grea trebuie să fie povara unei balene, care poartă în cîrcă o coloană de ocean lungă de două sute de stînjeni! Aceasta e egală pe puțin cu presiunea a cincizeci de atmosfere! Un vînător de balene a echivalat-o cu greutatea a douăzeci de vase de război, încărcate cu tunuri, cu provizii și cu echipajul complet la bord. Toate cele trei
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
fenomen? între coaste și șira spinării, balena are un adevărat labirint de vase verniculare, care, cînd ea se dă la fund, sînt îmbibate cu sînge oxigenat, astfel încît, timp de o oră și chiar mai mult, la o mie de stînjeni adîncime, balena poartă un surplus de vitalitate, întocmai cum cămila ce străbate un deșert poartă o rezervă de apă în cele patru stomacuri suplimentare. Realitatea anatomică a acestui labirint este de netăgăduit; iar presupunerea întemeiată pe ea mi se pare
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
această necesitate de a se ridica la suprafață o expune la toate primejdiile vînătorii, care-i pot fi fatale; mai ales că leviatanul nu poate fi prins cu nici un cîrlig și cu nici un năvod, cînd lunecă la o mie de stînjeni sub razele soarelui. Așadar, nu atît dibăcia ta, vînătorule, cît această necesitate vitală îți asigură ție victoria! La om, respirația e o activitate fără istov - un suflu slujind doar pentru două sau trei pulsații, astfel încît omul, oricare i-ar
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Ă Uite colo, îi răspunse Queequeg, arătînd în jos. Starbuck văzu într-adevăr lungul cordon ombilical al doamnei Leviatan, de care puiul ei părea încă legat, așa cum o balenă lovită, după ce se scufundă în adîncuri, trăgînd după ea sute de stînjeni de parîmă, iese din nou la suprafață, cu parîma desfășurîndu-se liber, în spirale ușoare. Se întîmplă uneori, în cursul vînătorii, ca această parîmă naturală, al cărei capăt matern e slobod, să se încurce în parîma de cînepă, încît puiul de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
năprasnică și neobișnuit de îndelungată, fusese găsit mort pe plajă, cu capul rezemat de un cocotier, al cărui frunziș stufos ca un penet, părea jetul verzui al cașalotului. După ce uriașul cadavru a fost despuiat de învelișurile-i groase de-un stînjen, iar oasele i s-au zvîntat la soare, scheletul a fost transportat cu grijă în susul văii Pupella, unde e adăpostit și astăzi într-un templu de palmieri falnici. Coastele i-au fost acoperite cu trofee, vertebrele i-au fost scrijelite
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
lacom, sîngele de botez. Apoi aplecîndu-se peste prăjinile de rezervă, alese una din lemn de nuc încă acoperită de scoarță și o potrivi în căușul fierului. După aceea, oamenii desfășurară un colac de saulă, din care bucată lungă de cîțiva stînjeni fu înfășurată pe cabestan și întinsă la maximum. Punîndu-și piciorul pe saula întinsă, pînă ce aceasta vibră ca o strună de harfă, Ahab se aplecă peste ea și, văzînd că nici o fibră nu se rupsese, exclamă: Ă Strașnic! Și acum
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
creșterea gradului de obediență față de cei ce l-au miruit, exercițiu în care Mărgineanul picturii s-a dovedit, de-a lungul vremii, mare maestru? Ba, ar putea aduce. Ce? Ar putea aduce, într-o bună dimineață, o pînză de cîțiva stînjeni cu casa memorială din... Oltenița. Pe care, fie vorba între noi, tot poporul votant o așteaptă cu sufletul la gură. Și așa mai departe, într-un crescendo ministerial care foarte curînd va atinge, dacă n-a și atins, parametrii regretatului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nr. 534/2001 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 744 din 21.11.2001. ... (5) Suprafața terenului se exprimă în unitățile de măsură legale actuale: ha, mý, în care se vor transforma unitățile de măsură anterioare: jugăre, stânjeni, pogoane, prăjini, ocoale etc. ... (6) Cât privește categoria de folosință, destinația și descrierea construcțiilor, acestea se preiau din documentația cadastrală și se înscriu în cartea funciară. ... (7) În rubrica observații se vor înscrie mențiuni sau trimiteri la celelalte părți ale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184073_a_185402]
-
acest punct de vedere, inspecția a constatat lucruri satisfăcătoare, "întreținerea stabilimentului, băile, ograda, latrinele, șura etc. sunt satisfăcătoare, nu se simpte nici o lipsă nici noi nu am putut constata contrariu..."; și, mai departe, "... lemne se află în ogradă aproape 20 stânjeni..." Ca aspect general, administrativ, ospiciul de la Mănăstirea Neamțului era, după cum se vede, cât se poate de bine gospodărit. Dar să pătrundem mai departe, în cancelarie, unde toate registrele sunt în regulă, iar "compturile sunt făcute și înaintate Onorabilei Epitropii până la
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
asta? O, m-am îngrijit Mult prea puțin de astă. Ia-ți leac, pompă: Expune-te, sa simti ce nevoiașii simt, Să poți zvîrli tot ce-i prisos spre ei Și cerul să-l arăți mai drept. EDGAR (dinăuntru): Un stînjen jumate! Un stînjen jumate! Bietul Tom! BUFONUL (Ieșind în fugă din bordei): Nu intră, unchiule, e-un duh aici, ajutor, ajutor! KENT: Dă-mi mîna. Cine-i acolo? FOOL: A spirit, a spirit. He says hîș name's Poor Tom
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
am îngrijit Mult prea puțin de astă. Ia-ți leac, pompă: Expune-te, sa simti ce nevoiașii simt, Să poți zvîrli tot ce-i prisos spre ei Și cerul să-l arăți mai drept. EDGAR (dinăuntru): Un stînjen jumate! Un stînjen jumate! Bietul Tom! BUFONUL (Ieșind în fugă din bordei): Nu intră, unchiule, e-un duh aici, ajutor, ajutor! KENT: Dă-mi mîna. Cine-i acolo? FOOL: A spirit, a spirit. He says hîș name's Poor Tom. KENT: What art
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
acum. E viu sau mort? Hei, șir, ascultă, prietene, vorbeste! Să fi murit așa? Nu, își revine. Dar ce ești, șir? GLOUCESTER: Fugi, lasă-mă să mor. EDGAR: De n-ai fi fost fir de paing, fulg, aer, De la atîția stînjeni prăbușit, Te-ai fi sfărmat că oul; dar respiri, Esti greu, nu sîngerezi, vorbești, esti teafăr. Zece catarge cap la cap nu fac nălțimea De-unde căzut-ai perpendicular. Minune-i că trăiești. Vorbește iar. GLOUCESTER: Dar am căzut sau
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
nr. 534/2001 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 744 din 21.11.2001. ... (5) Suprafață terenului se exprimă în unitățile de măsură legale actuale: ha, mý, în care se vor transforma unitățile de măsură anterioare: jugăre, stânjeni, pogoane, prăjini, ocoale etc. ... (6) Cât privește categoria de folosință, destinația și descrierea construcțiilor, acestea se preiau din documentația cadastrala și se înscriu în cartea funciară. ... (7) În rubrică observații se vor înscrie mențiuni sau trimiteri la celelalte părți ale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210531_a_211860]