1,757 matches
-
le locuiau, iar cel din urmă făcuse jos depozit de cărți de importanță secundară. Aceste localuri încăpătoare și în cartier puțin bătător la ochi căzură în atenția Mișcării ca sedii de reuniune acoperite, într-un timp când activitatea ei era stânjenită. Purtarea lui Dan Bogdan întîrzie decizia de a face vreo tatonare, și numai Panait Suflețel află de chestiune (fără să spună de unde și cu ce prilej) și o comunică misterios celor doi pe când se aflau în biblioteca lui Gulimănescu, consultîndu-se
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
sans façon din toate ca și o rudă a casei, omagiind pe amfitrioană. Făcu toate năzdrăvăniile posibile, sub influența vinului, un moment însă nu aduse vorba de politică, de Dan Bogdan, de Pomponescu, de nimic ce-ar fi putut să stânjenească pe vreunul G. Călinescu din cei prezenți. Dimpotrivă, vorbi de virtuțile femeilor, luîn-du-și de mijloc soția și sugerând astfel că gustă armonia matrimonială a familiei Suflețel. Ca o recompensă, le promise ceva imposibil de acceptat în cazul de față: - Am
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
putea să-și ia vreo ocupație. - Dar. atunci, cum ar fi cu putință pentru el să se căsătorească? O familie, fie ea de concepția cea mai largă, implică o responsabilitate. - Depinde. Aș ști să nu cer nimic, spre a nu stânjeni undestin, câtă vreme ar fi necesar. Totuși, în această fază de luptă a lui suntem hotărâți a ne limita la o camaraderie credincioasă. - E un lucru bine cugetat!* - Ce fel de om este Gavrilcea? Întrebă Ioanide pe Hagienușîn biroul de la
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
întradins prin apropiere, ca un simplu curios. Deși anume greutăți materiale împiedică dezvoltarea argumentării, sunt unele adevăruri ce se impun cu claritate de la sine. Cine putea să împuște pe subprefect? Cui prodest? Numai acela care l-a amenințat, fiind personal stânjenit în activitatea sa. Oricât de vicleană a fost înjghebarea, justiția nu se va opri în fața unor formalisme, exceptând de la pedeapsa ei severă un criminal periculos societății." Iată și apărarea (prescurtat): "Domnule președinte, onorat juriu, am urmărit cu toată disciplina rechizitoriul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
asemeni, înainte de a trece pe tribună avea obicei de a face cerc în jurul său, a se arăta eroul momentului. Îi plăceau sălile gemând de lume, cu femei și tineret. O asistentă redusă și de intelectuali puri, cu aere critice, îl stânjenea. Dorea să fie "subliniat" prin aplauze la anumite fraze pregătite dinainte. Un eșec îl demonta. De aceea amicii săi, cunoscîndu-i repertoriul, dădeau exemplu, aplaudând unde trebuia, incitând astfel publicul. Cu aceste mici observări, confirmăm că Pomponescu avea succese statornice, plăcând
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
contrarie. În dormitorul luminos, cu pat și noptiere vernisate, Sultana plasase pe peretele de la răsărit o enormă icoană bătută în argint din colecția lui Saferian, cu o candelă dedesubt, în permanență alimentată cu untdelemn și aprinsă. Pâlpâiala nocturnă a candelei stânjenea somnul lui Demirgian. Mai mult, Sultana pusese icoane cu candele aprinse în toate prăvăliile, chiar și la acelea de cafea comanditate (cauză, în treacăt fie zis, de sporire a clientelei feminine). Clientul rămânea surprins când deasupra râșniței automate de cafea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ceafă, ceea ce îi turbura somnul. Gonzalv, în devotamentul lui ieșit din nevoia de a afla și de a se ilustra, venea și noaptea, făcând de veghe cu rândul împreună cu cei ai casei. Bolnavul respira pe gură, sufocîndu-se, și era foarte stânjenit de pulsul accelerat. . - Nu-i nici o speranță, spuse și Gaittany. Nenorocitul trece dintr-una într-alta. Să știi că Gonzalv biruie. . - Pe ce te prinzi? zise Hagienuș. . - Nu fac prinsoare, râse Gaittany; epilogul e sigur. . - Dacă moare, propuse Gulimănescu către
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Stând G. Călinescu de atâta vreme pe spate în pat, făcu o escară la capătul de jos al șirei spinării, care-l incomoda grozav. Acum i se puse sub fese un colac pneumatic, de cauciuc, care însă la rîndu-i îi stânjenea funcțiunea căilor urinare. O durere sfâșietoare smulse un geamăt geografului. Simțise un cuțit insuportabil într-un loc greu de identificat, între rinichi și bășică. În treacăt fie zis, expresiile anatomice deveniseră uzuale în casa bolnavului, unde nu se mai pomenea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
critice împotriva lui Conțescu. Din când în când, privirile celor doi se întîlneau, apoi recădeau asupra hârtiilor proprii. Este exclus ca geograful să nu-și fi dat seama că Gonzalv îl pândește, așteptîndu-i moartea, lucrul cu toate astea nu-l stânjenea. Îi plăcea să fie asistat de cineva, cât despre competiție, Conțescu adopta generos pe Gonzalv după moarte, pe care, cu toată frecvența accidentelor, n-o vedea așa apropiată, în ciuda unor semne de impaciență pe care le dădea. Gonzalv își zicea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
dezacorduri, guvernelor naționale le revin chestiunile legate de politica externă și de apărare. Banii și armamentul, tradiționalele "cărți mari" ale puterii dure statale, rămân sub controlul statelor membre. În plus, obstacolele birocratice și piața rigidă a forței de muncă pot stânjeni rapiditatea creșterii economice, iar tendințele demografice care stau la baza acestor aspecte sunt nefavorabile. Dacă lucrurile nu se vor schimba, până în anul 2050 vârsta mediană poate ajunge la 52 de ani (pe când în S.U.A. ar putea fi 35 de ani
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
considerau că strânsa colaborare între guvern și industrie îi va conferi Japoniei un avantaj în privința puterii blânde în era informației. Japonia poate dezvolta abilitatea de a manipula instantaneu percepții la nivel mondial și "de a le distruge pe acelea care stânjenesc prosperitatea economică a Japoniei și acceptarea ei culturală."118 Când Matsushita a achiziționat compania americană de film MCA, președintele a declarat că nu se vor produce filme ce aduc critici Japoniei.119 Mass-media japoneză a încercat să pătrundă pe piețele
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
aflată în suferință Susținere necondiționată A spune ceea ce persoana aflată în suferință dorește să audă, a aproba, a spune acesteia că am fi procedat la fel ca ea Opoziție manifestă A se înfuria, a-și exprima sentimente negative, a fi stânjenit, a spune că un astfel de eveniment lui nu i s-ar fi întâmplat niciodată, a-și exprima dezacordul Minimalizare A spune că persoana aflată în suferință a avut noroc, a devaloriza făcând apel la experiența personală, a explica că
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
care o au în față, dar în anxietatea dezadaptativă, frica resimțită este disproporțională, exagerată în raport cu răul care poate fi cauzat. De exemplu, o persoană cu fobie socială poate deveni absolut panicată la gândul că poate spune ceva ce o poate stânjeni dacă este chemată în clasă și astfel va refuza să meargă complet la clasă. În cazul unei frici adaptative, intensitatea acesteia scade odată cu finalitatea pericolului, dar în anxietatea dezadaptativă, neliniștea pacientului persistă chiar dacă amenințarea a trecut și poate avea o
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
ceilalți se uită la el, comentând în gând felul cum e îmbrăcat sau gesturile pe care le făcea. El simțea deja respingerea de a intra în lift, fiindu-i frică că poate spune sau face ceva ce l-ar putea stânjeni. Deseori, el prefera să urce pe scări decât să își asume riscul că se poate întâlni cu cineva în lift. Andrei ieșea foarte rar în afară de serviciu și acasă. El nu suporta să meargă în supermarket-uri pentru că se gândea că
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
să aibă conversații cu ceilalți de frica de a fi judecat. Oamenii cu fobie socială pot evita chiar să mănânce sau să bea în public, de frică că vor face gălăgie, vor da pe lângă farfurie mâncarea sau ceilalți îi vor stânjeni. Ei, de asemenea evită să scrie în public, nici măcar să semneze, de frică să nu fie văzuți de ceilalți cum le tremură mâna. Bărbații cu fobie socială vor evita chiar să folosească toaletele publice de frica de a se stânjeni
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
stânjeni. Ei, de asemenea evită să scrie în public, nici măcar să semneze, de frică să nu fie văzuți de ceilalți cum le tremură mâna. Bărbații cu fobie socială vor evita chiar să folosească toaletele publice de frica de a se stânjeni pe ei înșiși. Unii oameni cu fobie socială se feresc doar de una dintre aceste situații. Cei ca și cazul Andrei, cărora le e frică de mai multe situații sociale, de la vorbitul în public până la a refuza să meargă la
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
libertatea de a munci și proprietatea roadelor sale; este evident că un viitor de securitate deplină se deschide în fața umanității. Ea nu trebuie să se mai teamă că puterea legislativă vine, decret după decret, să-i oprească eforturile, să-i stânjenească combinațiile, să-i deruteze prevederea. La adăpostul acestei securități, capitalurile se vor forma rapid. Creșterea rapidă a capitalurilor este la rândul său motivul unic al creșterii valorii muncii. Clasele muncitoare vor fi deci într-o stare fericită; ele însele vor
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
prin varietatea infinită a climatelor, a anotimpurilor, a forțelor naturale și a aptitudinilor, cu toate că Dumnezeu nu le-a repartizat atât de inegal între oameni decât pentru a-i reuni, prin schimb, în legăturile unei fraternități universale. Acest lucru înseamnă a stânjeni dezvoltarea prosperității publice, întrucât cel care nu este liber să facă schimb, nu este liber să își aleagă locul de muncă și se vede constrâns să dea o direcție falsă eforturilor, facultăților, capitalurilor și banilor pe care natura i-a
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
în care predestinarea este resimțită când ca glorie, când ca eșec, ea va îmbrăca în mod fatal o formă romantică. Această formă, în care gândurile nu se pot încă desprinde de pasiuni, pentru a se lăsa doar potențate, nu și stânjenite de ele, este deopotrivă fecundă și periculoasă. Face însă parte din miracolul adolescenței de a deține în codul așteptărilor, și deci al găsirilor ei, prezența viitoare a celui care, la rândul lui, are înscris în destinul propriu capacitatea de a
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
atunci, adică măsura în curmeziș, 523 stânjeni, „dar nerostiți în ispisoc dacă sunt proști, de mijloc sau gospod”. Hotarnicii de mai târziu îi consideră „proști” și îi transformă în stânjeni „de om de mijloc”, obținând din 523 stânjeni proști, 490 stânjeni 2 palme 4 palmace de om de mijloc, rezultând o diferență de aproximativ 33 unități între cele două tipuri de măsură. La fel, într-o anafora a Divanului Domnesc din 15 aprilie 1828, referitoare la o hotărnicie efectuată anterior de către
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în mod explicit că primul dă celorlalți „două pogoane locu siliște ci am pe teritoriul aceștii comuni, pi trupul moșiei Umbrărești, cu lungime din apa Dimaciului și spre răsărit până în apa Siretului” (subl. n.), pentru care primește în schimb „trii stânjeni moșie din trupul moșiei Dumbrăvița, „cu lungime din apa Dimaciului și, spre apus, până în apa Putnei”. Mai clar nici că se poate, pentru a constata că hotarul de vest al satului și moșiei Umbrăreștilor s-a aflat încă din vechime
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
stăpânit realmente atât ei, cât și urmașii lor. Revenind la împărțirea moșiei Umbrărești pe 34 bătrâni, trebuie observat că ei erau egali, fiecare bătrân măsurând 45 stânjeni 3 palme și 6 palmace (și parmace) la apa Bârladului, dar numai 14 stânjeni 1 palmă și 1 palmac la gârla Dimaciului, moșia îngustându-se, potrivit măsurătorii din 1817, pe măsură ce merge spre apus. Nu se confirmă părerea lui Tudor Pamfile, care a scris că măsurarea pământului se făcea în vechime cu stânjeni de mărimi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
deosebită grijă, cu atât mai mult cu cât noul stăpân nu avea nici un interes să iasă o suprafață mai mare decât în realitate, poate dimpotrivă. Dimensiunile moșiei Torcești, date în lungul și curmezișul ei cu stânjenul, sunt acestea: 5.600 stânjeni lungul și 757 curmezișul (stabilind aici media pe cele 4 (patru) măsurători sau trăsuri). Transformând stânjenul în unități de măsură moderne obținem 12,096 km lungul și 1,635 km latul, luând pentru un stânjen 2,16 m și nu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
obligându-se „a spicula băutura”, a o vinde deci, urmând ca pentru acești trei ani prevăzuți în contract „a răspunde banii grămadă ca și noi (răzeșii, I.S.) să-i analoghisim pi acești bătrâni și să tragem banii fiiștecari pe câți stânjeni om avea”. După cum ușor se poate constata, este un procedeu de a face negoț pe principiile obștii devălmașe. Dar, pentru că mulți dintre locuitori nu fuseseră întrebați, consultați, în prealabil, ceea ce echivala cu o scoatere a lor din drepturile ancestrale, contractul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
solstițiul de vară; totodată, să se producă dispariția la orizont a stelelor fixe dintre care unele, eventual, (B) se vor ciocni Între ele și vor dispărea. Dar cei În cauză vor Întoarce vorba, pretinzând că celelalte astre nu vor fi stânjenite În drumul lor. Cu toate acestea, nu vor fi În stare să explice de ce tocmai acest astru șSoareleț, el singur, ar Începe să-și iuțească mersul. O asemenea premisă Înseamnă că o mulțime de alte fenomene vor fi date peste
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]