980 matches
-
SUNT MII. S-AR FI ZIS CĂ AVEAU RELAȚII PESTE TOT. \ Întrebarea a doua. Le-ai spus despre invenția ta care face schimb de personalități? Savantul clătină din cap. \ Nu în mod direct. \ CE VREI SĂ SPUI? Păi... Trask părea stânjenit. Le-am dat de înțeles că lucram la ceva extraordinar, dar am evitat orice fel de întrebare. Păi... Trask deveni brusc gânditor. Știu unde vrei să ajungi. De ce nu am avut încredere în ei dacă erau atât de demni de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
Ai fi putut da ordin să fie executat, dar nu ai făcut-o. Generozitatea ta îți face cinste. Sunt mândru că în vinele mele curge sângele tău. Marin fu uluit să constate că, acum, el era cel care se simțea stânjenit. În lipsa unui răspuns mai bun, își înclină din nou capul, apoi o luă pe Delindy de braț și se îndreptară spre ușă. \ LA REVEDERE, DAVID, SPUSE EL PESTE UMĂR. Înăuntru își scoase batista și își șterse fruntea. \ Așa cum probabil ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
în situația mea trebuie să mă gândesc la un urmaș. În final mă așteaptă și pe mine bătrânețea. ― Excelență, aveți încă mulți ani înainte! Era în dimineața următoare telefonului lui Delindy. Se aflau la Palat. Marin se simțea un pic stânjenit. ― Bineînțeles, sunt mai multe posibilități. S-ar putea să redescoperim drogul longevității, în ciuda faptului că foștii mei tovarăși au distrus toate stocurile existente. Rolul tău în cadrul guvernului îl discutăm altă dată. Motivul esențial pentru care te-am chemat astăzi este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
sat. Băiatul învârtea bine pașii la horă, deși era din altă parte. Mâna lui acoperea palma Varvarei. Avea pielea ca nisipul udat de ploaie, iar ochii verzi ca mohorul crud străluceau la fiecare privire furată a fetei. Varvara îl văzu stânjenit și zâmbi să nu o vadă, apoi îi făcu semn pe ascuns. Îl liniști. Pentru câteva secunde muzica se înecă, dar țiganii o luară de la capăt la îndemnul mulțimii. Varvara îl trase pe Florin deoparte. Era bujor în obraji și
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
pe care i-o spunea Janinei a nu știu câta oară, se întemeia pe convingerea greu de înțeles că arabii cer întotdeauna un preț de două ori mai mare ca să fie siguri că vor primi un sfert din el. Janine, stânjenită, mergea în urma lor. Pe sub palton îmbrăcase o jachetă de lână și acum ar fi vrut parcă să se facă mai mică. Carnea de porc, deși bine friptă, precum și picătura de vin pe care o băuse, nu-i îngăduiau nici ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
că se simte foarte în largul lui. Fața lui, deși osoasă, ascuțită ca o lamă de cuțit, inspira în general simpatie, și, ca majoritatea celor care au făcut sport, avea multă siguranță în mișcări. Când trecu pragul, păru totuși oarecum stânjenit. Le dădu bună ziua cu o voce mai puțin sonoră ca de obicei; nimeni însă nu-i răspunse. Bătaia uniformă a ciocanelor șovăi puțin, se auziră câteva lovituri stinghere, dar în clipa următoare răsună și mai puternic decât înainte. Domnul Lassalle
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
părul în dezordine. Se opri în prag, își plimbă privirea prin atelierul mare și pustiu, înaintă câțiva pași, se mai opri o dată și se uită către vestiar. Esposito, cu șalele înfășurate m prosop, se întoarse către el. Stătea așa gol, stânjenit, și se lăsa ușor când pe un picior, când pe celălalt. Lui Yvars îi fulgeră prin minte că Marcou ar fi trebuit să spună ceva. Dar Marcou rămase ascuns după perdeaua de apă. Esposito își luă cămașa și tocmai o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
-l interesează decât pictura. De îndată se consacră cu totul artelor plastice, cutreieră muzeele și expozițiile, târându-l după ea și pe Jonas, ce nu prea înțelegea pictura contemporanilor săi, din care pricină, în naivitatea lui de artist, se simțea stânjenit. Totuși se bucura că este atât de bine informat cu privire la tot ceea ce avea vreo legătură cu arta lui. E adevărat că, a doua zi chiar, uita până și numele pictorului ale cărui opere le văzuse în ajun. Dar Louise avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
așterne iar pe lucru. Dacă ar fi fost singur, s-ar fi lăsat, totuși, învins de slăbiciune. Dar fu ajutat în acest proces moral de prezența aproape constantă a discipolilor și a prietenilor, în fața cărora s-ar fi simțit oarecum stânjenit să ronțăie ciocolată și pe care, de altminteri, nu și-ar fi îngăduit niciodată să-i întrerupă din conversația lor atât de interesantă, cu nevinovata lui manie. Discipolii îi pretindeau totodată să rămână credincios esteticii sale. Jonas, care trudea din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
introducă în strânsa intimitate în care locuiau, Jonas sugeră că n-ar fi fost rău să se facă apel la ajutorul sorei Louisei, Rose, care rămăsese văduvă cu o fată mare. Da, spuse Louise, cu Rose n-o să ne simțim stânjeniți. Oricând vom vrea, îi vom putea spune că nu mai e nevoie de ea." Jonas se bucură de această soluție care o ușura atât de mult pe Louise cât și propria lui conștiință, chinuită de gândul că nevastă-sa se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
următoare urca dealul spre biserica cimitirului. Însingurată, ascuțită, între copacii bătrâni și cortegiul cu mortul încă viu cu doar câteva ore în urmă. Împrejurări care trecuseră brusc din filele cărților în lumina crudă a zilei, ca o somație. O asculta, stânjenit, neștiind cum să primească darul atâtor confesiuni. Exista vreo legătură între schimbările neplăcute ale chipului acum urâțit, uscat, cu pomeții ascuțiți, cu fălcile și bărbia prea osoase sub cearcănele adânci, de strigoi, și această exagerată și revendicativă atenție acordată senzației
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
deconectează circuitele... Colegul se oprește, privește buzele celuilalt, uscate sub mustăcioara îngustă. Colegul colegului se oprește și el, obligat să-i primească iar întrebarea. — Spune-mi, ce s-a întâmplat în vară ? De ce m-ai ocolit atâta vreme ? Celălalt roșește, stânjenit. Caută cuvântul, primul cuvânt. Explică potolit, cu pauze. Caută cuvintele potrivite. Îi văd, îi aud. Văd deja mașina gonind spre întâlnirea fatală, văd fiara apropiindu-se. Sunt un pieton, printre pietonii grăbiți, ca și ei. Îi văd, îi aud, văd
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Auzindu-i râsul zgomotos, străinii ieșiră din luntre și se întoarseră lângă el. Auta le spuse ceea ce voia să facă omul voinic cu frunze pe șolduri. Străinii se așezară pe pietre, ca să râdă și ei în voie. Mai-Baka se simțea stânjenit. Se fâstâcise. Nu știa ce să facă și apropiindu-se puțin de Auta îi spuse: - Vrei să-ți aduc puțin lapte de capră? Auta îl privi mișcat și primi. Arcașul alergă spre peșteră. - Văd că tu te-ai obișnuit cu
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
mai vadă și să mai afle. Străinii îi spuseră, prin Auta, că se simt pe această planetă destul de bine, iar cu aerul, după cum se vede, au început să se deprindă. Apoi își întrebară tălmaciul ce rost aveau asemenea cuvinte. Cam stânjenit, Auta îi lămuri că așa e obiceiul în această țară și în alte țări pământene, să fie întrebați oaspeții, de gazdă, cum se simt și dacă le place la ea. Atunci cârmaciul îl rugă pe Auta să tălmăcească următoarele cuvinte
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
trimise acasă în prima zi de școală, pe neașteptate tatăl său, îngândurat și plin de griji ca mai întotdeauna, îl vizită. Numai că acolo, într-un loc în care nu era în largul lui, băiatul îl simțea nesigur pe el, stânjenit, marcat de imensitatea clădirii în care fiul său își câștigase un loc, fără nici un ajutor din partea lui. Îi înmână lucrurile pe care mama le considerase indispensabile unui elev intern, schimburi curate, cearșafuri, șervete, ciorapi și mâncare. Auzind de bursă, bărbatul
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
o putuse spune, fiindcă sclipirea din ochii lui, pe când îi arăta sălile de clasă, îi anulase înainte de a-l începe, discursul pregătit încă din tren. În acea zi băiatul fu tulburat, nu era obișnuit cu tata în postura de om stânjenit, nesigur pe el. Și asta-l marcă, chiar dacă recunoștea, nu avea o mare afecțiune față dânsul, fapt explicabil fiindcă fusese prizonier la nemți o perioadă îndelungată, lipsise mult din copilăria lui. După întoarcere, suferise din cauza rănilor căpătate în timpul războiului
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
și sunt cât paci să-l muștruluiesc pe muistuăsta fiincă a tras-o, când Îmi dau seama că vine de la instalația de filtrat canalizarea. — Ah, se poate. — Tresăți fac iar lipeala cu cumnată-mea, ei Ray? râd eu. Ray pare stânjenit. Detestă să i se amintească de ocazia când am călărit-o amândoi pe vaca aia. Orice puțoi are un călcâi al lui Ahile, iar eu Întotdeauna am grijă să mi le amintesc pe ale prietenilor mei. Ceva ce le face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
prietene, te superi dacă-ți pun o Întrebare personală? — Păi, eu... — Tu și Bunty. I-o tragi? Bladesey se uită la mine, apoi Își mută privirea. Puțoiuăla nu i-o trage nimănui, În niciun caz. Când Începe să vorbească, pare stânjenit, dar nu ofensat, nu că mi s-ar rupe vrumpic. Păi... ăă... de fapt, În privința asta lucrurile n-au stat prea grozav În ultimul tim... Încuviințez sumbru din cap În vreme ce Bladesey Îmi scuipă chestia asta umilitoare. Labagiu chiar crede că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Îngerași. Apoi se fac mari, asta-i problema. Cresc și devin vaci și curve Împuțite. Iar o vacă e mai nasoală ca o curvă. Cel puțin știi pe ce picior stai co curvă. Daco vacă? Nu știi niciodată. Lennox pare stânjenit. — Păi, mda... Nu-nțelege nimic, asta-i problema lui. Crede că le știe pe toate. Dar ce știe el? Nu știe nimic. Absolut nimic n măsa. Nu-și mai Încape n piele n pula mea, puțoiu. Ne oprim să halim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Chelmer Institute sau cum s-o chema. Tot futaiu ăla frenetic În plină desfășurare, iar el o freacă grațios de parc-ar fi un vegetarian Într-un abator. Și Carole se cacă pe ea ca curu, făcându-i o labă stânjenită. N-au ei stofă de chestii d-astea mărețe. Deși Diana are. N pizda măsii, m-aș fi descurcat cu Încă vreo câteva numere cu curva aia babană. Mă gândesc să-l sun pe Geoff Nicholson din Poliția din Essex
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
pe o tangentă diferită. Să mor io. — Poate trecem pe la Fish Factory, ei Ray? — Ok, zice Lennox. Iau curba din Junction Street pe Ferry Road. — Shirley, medităm noi, cumnată-mea. Ți-amintești când i-am tras-o amândoi? — Mda, spune stânjenit Lennox. Domnul Futăcios de Top Lennox, ha! Puștiu ăsta ușchit n-a putut s-o satisfacă pe bucățica aia. S-a dat de gol că nu corespunde. Ea mi-o suge, iar Lennox i-o bagă pe la spate, iar ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
pe care nu liai putea afla nide la maică-ta. A uitat mai multe decât ai știut tu vrodată. Io tot Încerso scot de la pensie da nisă naudă dasta. Maisie râde și clatină din cap În timp ce Ray pare În continuare stânjenit. Mă aplec și scot un pix din buzunarul de sus, apoi Încep să bat ușor cu el În tăblia din sticlă a mesei. — Ni măcar pentro prospătură tinerică așa ca sergentul de poliție Raymond Lennox, Maisie? Îl măsoară din cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
sine-nțeles pentru toți cei cu o judecată sănătoasă, iar faptul că ai simțit nevoia să o afirmi cu voce tare Îmi sugerează că și tu ai putea fi un poponar În stare latentă. Pare să prindă șmenul și tușește stânjenit. Dar sunt mult mai Îngrijorat de implicațiile profesionale... — Tot nu-mi dau seama despre ce vorbești, Îi spun eu. — Haide măi Bruce! Dacă ar fi promovat, ce s-ar Întâmpla cu moralul? Cum ai putea avea respect pentru un... adică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
sincer, căci asta n-ar arăta decât că n-am creier. — Cliff e unul dintre cei mai buni prieteni ai mei, Îi spun eu, forțându-mă să-i arunc o privire care sper că e Îndurerată și În același timp stânjenită. — E prietenul tău și Îi ești credincios și asta-i bine, spune ea, mușcând din momeală. Uneori mi-aș dori să am un prieten care să-mi fie la fel de loial. E fraternitatea aia masonică de care aud atât de des
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
că mă benoclez la ea. Îți place puicuța asta, nui așia? Sexi ei? Danu la fel dă sexi ca tine, ei nu frățâne? O trage pe Estelle Înspre el și o sărută, Împingându-și limba În gura ei. Ea e stânjenită și țeapănă, opune puțină rezistență, apoi cedează. El se oprește și se răsucește spre mine. Estelle se freacă pe buze. Un sărut franțuzesc, explică Ghostie. Io antrenându-mă pentru Campionatul mondial. Și pentru haloi. Am fostacolo la restaurantu ăla franțuzesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]