686 matches
-
ceferiștii și zidarii ce trudeau pentru a trăi de pe o zi pe alta. Limbajul frust, jargonul și argoul creează atmosfera mahalalei Cuțarida, a Gropii, locul unde se deversează gunoaiele Bucureștilor, în jurul căreia se consumă drame umane, locul dominat de autoritatea starostelui, Bozoncea, un tip vechi de bandit, de Paraschiv, un tânăr tâlhar temperamental aflat în afirmare, cu care se asociază: Marin Pisică, Titi Aripă, Nicu-Piele, Sandu-Mână Mică ș.a. În această lume măruntă, marcată de spectrul foamei și al violenței, trăiesc și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
la aventuri, tinere focoase cu gândul la măritiș, "coardele" (prostituatele) din gangul de sub Hotel Nord cu care hoții coabitau și se distrau. Autorul conturează câteva dintre aceste victime ale sărăciei și violenței: Didina, Voica, Sinefta. Didina este ibovnica lui Bozoncea, starostele Gropii, o țigancă înaltă, bine clădită, cu păr bogat adunat într-un coc. Pentru ea Bozoncea fura s-o îmbrace și să-i îndeplinească poftele. A scos-o din Cruce (Crucea de Piatră, cartier bucureștean cu bordeluri), i-a furat
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
balul meseriașilor, Didina a pus ochii pe președintele Federației Meseriașilor, Petrică Cârcu, căruia i-a surâs evadarea într-o aventură. Prin tertipuri a scos-o pe Didina regina balului care apoi și-a primit plata în bătăi și jigniri de la staroste. În timpul unui chef organizat de Bozoncea, Paraschiv i-a propus Didinei să meargă cu el. Rivalii s-au încăierat. Bozoncea a scos-o pe Didina în curte și a bătut-o cu bestialitate, cu sadism, în cântecele lăutarilor care-i
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
bani pentru petrecerea de nuntă, i-a cumpărat ibovnicei haine scumpe, el și-a cumpărat haine de ginere. În timp ce se deplasa trăsura cu miri, Paraschiv, Nicu-Piele și Sandu-Mână Mică s-au coalizat și au atacat trăsura, l-au omorât pe starostele Bozoncea iar pe Didina mireasa, Paraschiv a dat-o pungașilor s-o facă "poștă", din răzbunare. De-acum Didina devine roaba lui Paraschiv. Acesta i-a luat locul starostelui, el conducea banda de hoți iar Didina "ținea de șase", îi
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
s-au coalizat și au atacat trăsura, l-au omorât pe starostele Bozoncea iar pe Didina mireasa, Paraschiv a dat-o pungașilor s-o facă "poștă", din răzbunare. De-acum Didina devine roaba lui Paraschiv. Acesta i-a luat locul starostelui, el conducea banda de hoți iar Didina "ținea de șase", îi anunța când se apropiau polițiștii. Paraschiv trăia cu Didina care începea să îmbătrânească. Având bani și fiind în plină putere, Paraschiv umbla și după alte femei. Sandu-Mână Mică, "peștele
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și față de un neaoșism îngust, predicat de mișcarea peredvijnicilor, prin care se avea în vedere realismul în artele plastice. În articolul-program, intitulat "Probleme complexe", Diaghilev ține să disocieze mișcarea de "decadentism" cum fusese deja taxată, Diaghilev însuși primind porecla de "staroste al decadentismului", semn că observatorii mai mult sau mai puțin incisivi înregistrau corect schimbarea de paradigmă estetică pe care expoziția ruso-finlandeză o propunea. De altfel, Aleksandr Blok discuta într-un alt articol irelevanța sensului peiorativ atribuit decadentismului, care pentru poet
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și o brișcă cu nașii. Într-o altă căruță sunt părinții mirilor, apoi altele Încărcate cu flăcăi și fete. Nunta Începe la socrul mic și continuă la socrul mare. Imaginea ospățului este autentică, cu urările și chiuiturile tinerilor, cu versurile starostelui, din jocul miresei; ziua a treia ospățul se mută la socrii mari, unde mireasa s-a dus cu lada de zestre, urmată de vite și de galițe, că de abia Încăpeau În ograda Glanetașului.... Liviu Rebreanu surprinde nu numai pitorescul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
decesul său din jurul anului 1616, între cele trei fiice ale sale și anume: Măricuța, căsătorită cu Gavril Cernat logofăt, descendent al Cernăteștilor, ce beneficiaseră de numeroase sate și moșii prin actul din 15 iulie 1448, Anghelina, căsătorită, cu Vasile Bujoreanu, staroste și apoi vornic de Bârlad, Schiva (Paraschiva), soția lui Dabija Nădăbaico. Inițial, satul și moșia Țigăneii s-a împărțit în trei, fiecare din cele trei surori stăpânind câte o treime, aceasta fiind situația și cu ocazia unei redistribuiri din 1636
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
XIX, sunt considerați de noi drept urmași Corpăcești. Am văzut mai înainte că, în 1687, la Tămășeni erau cinci frați Corpaci. Unul dintre ei se numea Dima Corpaci. Acesta a avut soție pe Anița, „fata Rusandei, nepoata lui Deli Gheorghe”, staroste de Tecuci. Dima și Anița au avut următorii feciori: Aftodor, Tudosie, Ionașco și Sîrghie. Urmașii acestuia din urmă nu au păstrat numele de familie Corpaci. La numele lor de botez și-au adăogat ca nume de familie prenumele tatălui, Sârghie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe locuitorii satului cutare (se dă numele satului). Astfel de situații abundă în documentele medievale, iar pentru ilustrarea aspectului folosim doar două cazuri din același an, 1633. Pe data de 6 noiembrie din anul respectiv, domnitorul Moise Movilă scrie „la starostii de Tecuci și la deșugubinarii și la toți dăbilarii” și le poruncește: „să aveți a lăsa foarte în pace satul Mirăieștii [...] întru nimică să nu-i învăluiți” (subl. n.). O lună mai târziu același domn semnalează cui se cuvine că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
primul document din cele două, Tudosie este arătat „fiul Dimoaei din Boziești”. Aceasta fusese soția lui Dima Corpaci, unul din cei cinci frați Corpăcești cu stăpânire în partea de nord a Bozieștilor, Tămășenii, nepoată de fiică a lui Deli Gheorghe, staroste de Tecuci. Numele ei de botez era Anița. Cu Dima Corpaci au avut 4 feciori „unul din ei, Ionașco, fiul lui Dima din Boziești”, martor la înstrăinarea moșiei Durăști, deja menționat mai sus, la fel Tudosie, ceilalți fiind Aftodor și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]