4,293 matches
-
Competiția pentru supremația în domeniul IA depășește limitele unei competiții în domeniul economic, cu consecințe inclusiv în sfera militară, geopolitică și geostrategică. Tehnologiile IA sunt tehnologii cu uz dual și potențiale instrumente puternice pentru actori rău intenționați, fie de sorginte statală sau de grupări de criminalitate. În contextul utilizării în creștere a războiului hibrid, atacurilor cibernetice, dezinformării și operațiunilor de influență, utilizarea IA este deja în creștere. Pentru a-și asigura o poziție strategică și relevantă pe plan internațional, autoritățile din
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
propuneri pentru cazuri de utilizare a IA, noi structuri și programe); (3) protejarea și monitorizarea tehnologiilor de IA și inovarea din considerente ale politicii de securitate; (4) identificarea și protejarea împotriva amenințărilor din utilizarea rău intenționată a IA (pentru actori statali și nestatali). Strategia este guvernată de cele șase principii de utilizare responsabilă a tehnologiei bazate pe IA în domeniul securității și apărării; utilizare în acord cu normele de drept național și internațional, utilizare responsabilă, transparență și verificare, fiabilitate, guvernabilitate, minimizarea
ANEXE din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286251]
-
extinse a (numele părții gazdă și, ca aplicabilitate, organizația sau comandamentul părții gazdă), sunt subiect al jurisdicției a (numele părții gazdă sau Guvernului gazdă local, când este cazul) [dacă se află în Statele Unite, se va adăuga și „legilor federale, statale și locale“, altfel se va adăuga „național“] legilor, cu excepția celor prevăzute în tratat, alte norme specifice, sau termenii oricărei imunități diplomatice care mi-au fost acordate. Înțeleg că acceptul meu pentru poziția de ofițer de legătură cu (numele părții
MEMORANDUM DE ÎNȚELEGERE din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/288987]
-
organelor puterii executive, cum este cazul în speță, astfel că instanța este chemată să cenzureze exercițiul neregulat și incert al puterii executive și să vegheze ca drepturile și libertățile persoanelor să fie respectate asigurând guvernarea legilor, iar nu a instituțiilor statale. În sensul celor de mai sus este și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene nr. C-432/05 (Unibet vs Justitiekanslern), care este obligatorie pentru statele membre și care devine direct aplicabilă litigiului dedus judecății. În această decizie, Curtea (Marea Cameră
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
poate reflecta valorile unei democrații constituționale autentice, în care principiul egalității în drepturi reprezintă o valoare fundamentală. Promovarea egalității de drepturi între sexe a devenit prin urmare un obiectiv major la nivel declarativ, însă s-a constatat că fără măsuri statale obligatorii, ferme și eficiente, aceasta rămâne doar un scop declarat la nivel teoretic, dar neatins în mod efectiv. O serie de documente juridice internaționale au stabilit agende de lucru și au indicat modalități specifice scrutinurilor electorale pe listă prin care
DECIZIA nr. 341 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290412]
-
referitoare la egalitatea dintre femei și bărbați, potrivit căreia, în organele administrative, cu excepția consiliilor municipale, trebuie să existe un procent minim de 40% femei și 40% bărbați. Organele de conducere a oricărei autorități, agenții sau instituții care exercită autoritatea statală, precum și consiliul director al companiilor cu capital majoritar de stat și conducerea altor organe administrative compusă din reprezentanți aleși trebuie să cuprindă o proporție echitabilă de femei și bărbați, prin propunerea, pe cât posibil, a câte unui candidat de
DECIZIA nr. 341 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290412]
-
comunist, pe de altă parte, lăsând în sarcina CNSAS și a instanței de judecată modul de interpretare și de aplicare a textului normativ criticat. Având în vedere că textul normativ reglementează stări și situații care au existat anterior noii forme statale a României și care au avut la bază acte juridice normative adoptate de regimul politic din acea perioadă și produce consecințe pentru viitor, autorul excepției consideră că este necesar ca stabilirea calității de „lucrător al Securității“ să se realizeze într-
DECIZIA nr. 348 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291379]
-
considerată ca fiind „necesară într-o societate democratică“, pentru un scop legitim, atunci când răspunde „unei nevoi sociale imperioase“ și, în particular, dacă este proporțională cu scopul urmărit. ... 164. Proporționalitatea ingerinței este, așadar, strâns legată de condiția ca măsura autorității statale să fie necesară într-o societate democratică, de aceea se analizează în cadrul acesteia, iar îndeplinirea acestei condiții se apreciază în funcție de situația concretă din fiecare cauză^4. ^4 C. Bârsan, op. cit., pag. 695. ... 165. În conformitate cu principiul
DECIZIA nr. 39 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289824]
-
expres, procedura de instituire și de prelungire a stării de alertă, măsurile care pot fi dispuse pe parcursul acesteia, perioadele de timp pentru care pot fi luate și prelungite astfel de măsuri, condițiile implementării lor, precum și autoritățile și instituțiile statale implicate, neputându-se susține că actul normativ analizat prevede măsuri descriptive, lipsite de claritate, precizie și previzibilitate, contrare principiului legalității. ... 34. Așa fiind și având în vedere natura legii, pe de o parte, și a hotărârii Guvernului, pe de altă
DECIZIA nr. 322 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289790]
-
sociale față de asigurații aceluiași sistem care le achită în temeiul legii, adică obligatoriu. De asemenea, se încalcă dreptul asiguratului care achită contribuții la bugetul asigurărilor sociale de stat în mod voluntar, în baza unui contract încheiat cu autoritatea administrativă statală, de a beneficia, în schimbul acestora, de drepturile de asigurări sociale prevăzute de Legea nr. 263/2010, altele decât cel vizând pensia pentru limită de vârstă, adică pensia anticipată, pensia anticipată parțială, pensia de invaliditate sau pensia de urmaș. ... 8. Se
DECIZIA nr. 84 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284098]
-
prin art. 1.384 alin. (2) partea finală din Codul civil în vigoare], s-a manifestat în mod constant, unitar și consecvent, în sensul instituirii principiului potrivit căruia, în ipoteza încălcării unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale de către autorități statale (inclusiv în ipoteza unor prejudicii cauzate prin erori judiciare, privarea de libertate a unei persoane - cu respectarea exigențelor procedurale instituite în această materie - urmată de achitarea sa în mod definitiv, în mod deosebit pentru considerentul că „fapta nu există“, circumscriindu
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
folosite. De asemenea, menționează că, printr-o jurisprudență constantă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că diferența de tratament devine discriminatorie, în sensul prevederilor art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, atunci când autoritățile statale introduc distincții între situații analoage și comparabile, fără ca acestea să se bazeze pe o justificare obiectivă și rezonabilă. ... 8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA
DECIZIA nr. 755 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283242]
-
ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate“. ... 40. Ca atare, această recunoaștere nu este una opțională, ci una pe care statul și-a însușit-o ca fundamentală, ca reprezentând o piatră de temelie a edificiului statal. În consecință, interpretarea și aplicarea dispozițiilor Legii nr. 341/2004 trebuie să se facă ținând seama de acest principiu constituțional. ... 41. Deosebit de important de reținut, în context, este faptul că textul art. 5 alin. (1) lit. o) din Legea nr.
DECIZIA nr. 25 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284552]
-
jumătate de secol. În cele două decenii de apartenență la NATO, România a confirmat rolul său important în consolidarea securității și promovarea stabilității, ca membru al NATO. În ultimii ani, ordinea internațională bazată pe reguli este profund contestată de actori statali și nonstatali, atât prin mijloace convenționale, cât și prin mijloace asimetrice și hibride care țintesc fibra democratică a societăților și urmăresc să creeze diviziuni. Mediul global de securitate se află într-un punct de inflexiune, pe fondul unor conflicte armate
DECLARAȚIA nr. 1 din 2 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280681]
-
o dorință de a depune un efort continuu pentru a învăța și o capacitate de utilizare a surselor de informare ca autodidact; ... 5. subliniază că este necesară distincția dintre evaluarea individuală și indicatorii pentru dobândirea de îndemânări digitale la nivel statal; ... 6. își exprimă reținerea cu privire la utilitatea unui certificat european unic de competențe digitale, având în vedere diversitatea domeniului și viteza mare de reînnoire a tehnicii și programelor; ... 7. propune identificarea de măsuri la nivelul Uniunii pentru a sprijini
HOTĂRÂRE nr. 23 din 2 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280750]
-
împreună cu mecanisme de apărare consolidată în cazuri de terorism, amenințări hibride și de conflict armat; ... 21. consideră că este necesară creșterea capacității instituțiilor de învățământ, cercetare și media de a identifica și combate din timp dezinformarea susținută de actori statali și nestatali; ... 22. recomandă monitorizarea progresului în atingerea obiectivelor strategice ale Uniunii Europene în domeniul digitalizării în ceea ce privește reducerea riscurilor și a vulnerabilităților. ... Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 2 aprilie 2024, cu
HOTĂRÂRE nr. 23 din 2 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280750]
-
a constatat că situația particulară ivită și motivată prin existența unei situații extraordinare este una ce reclamă o diferență evidentă de tratament juridic. Totodată, măsurile reglementate au un caracter pozitiv, în sensul că Guvernul recunoaște obligația de plată a autorității statale și se obligă la plata eșalonată a titlurilor executorii, modalitate de executare impusă de situația de excepție pe care o reprezintă, pe de o parte, proporția deosebit de semnificativă a creanțelor astfel acumulate împotriva statului și, pe de altă parte
DECIZIA nr. 549 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279434]
-
securității europene, precum și pentru a acționa consecvent pentru consolidarea capacității Europei de a contribui la securitatea regională și mondială pe termen lung; ... 3. recomandă consolidarea securității în bazinul Mării Negre în contextul asigurării prin orice mijloace a stabilității granițelor statale convenite prin tratate; ... 4. recomandă întărirea cooperării dintre Uniunea Europeană și NATO în domeniul societății civile în vederea sprijinirii democrației și a apărării față de acțiunile de dezinformare și a creșterii rezilienței în situațiile de criză; ... 5. recomandă intensificarea eforturilor
HOTĂRÂRE nr. 4 din 7 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/278890]
-
cu Recomandarea Consiliului (OCDE) privind evaluarea de mediu a proiectelor și programelor de asistență pentru dezvoltare. ... ... 5. Asistența umanitară ONU semnalează că nevoile umanitare au atins un nivel record în ultimii ani, situație determinată în mare măsură de reapariția conflictelor statale, combinată cu impactul schimbărilor climatice, degradarea mediului, creșterea populației globale, urgențele sanitare și guvernanța deficitară. Astfel, Oficiul pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare al ONU^2 a estimat că aproape 339 de milioane de persoane - 1 din 23 de persoane la nivel mondial
HOTĂRÂRE nr. 290 din 28 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280643]
-
economice a țării - și păstrează un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și obiectivul avut în vedere - executarea eșalonată a hotărârilor judecătorești în cauză și au un caracter pozitiv, în sensul că Guvernul recunoaște obligația de plată a autorității statale și se obligă la plata eșalonată a titlurilor executorii. ... 13. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului
DECIZIA nr. 205 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287642]
-
a constatat că situația particulară ivită și motivată prin existența unei situații extraordinare este una ce reclamă o diferență evidentă de tratament juridic. Totodată, măsurile reglementate au un caracter pozitiv, în sensul că Guvernul recunoaște obligația de plată a autorității statale și se obligă la plata eșalonată a titlurilor executorii, modalitate de executare impusă de situația de excepție pe care o reprezintă, pe de o parte, proporția deosebit de semnificativă a creanțelor astfel acumulate împotriva statului și, pe de altă parte
DECIZIA nr. 205 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287642]
-
principiile generale ale dreptului Uniunii și, prin urmare, și a drepturilor fundamentale garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului (paragraf 101). În același timp, așa cum s-a arătat mai sus, Curtea Europeană a statuat că măsurile dispuse de autoritățile statale în cazul partajării unor competențe cu o organizație supranațională sunt justificate numai atât timp cât organizația respectivă protejează drepturile fundamentale la un nivel cel puțin echivalent cu protecția oferită de Convenție, prin urmare, autoritățile judiciare rămân nu doar competente să
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
sunt obligatorii. Imperativul echilibrului puterilor în stat - Constituția României, adoptată în 1991 și revizuită în anul 2003, a reprezentat piatra de temelie a democrației postcomuniste și a statului de drept în România. Articolul 1, care stabilește fundamentele sistemului politic și statal, este subiectul unei propuse revizuiri menite să consolideze principiile separației, echilibrului și cooperării loiale între puterile statului. Alineatul (4) al articolului 1 are în prezent următoarea formulare: „(4) Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
vine să consolideze această idee, oferind un tampon temporal care să permită revenirea la o stare de neutralitate perceptibilă în societate. Această revizuire nu este fără precedent. Multe democrații consolidate au reglementări similare, menite să protejeze integritatea și independența funcțiilor statale. De exemplu, în țările cu tradiție democratică îndelungată este bine înțeles că anumite roluri - în special cele judiciare și cele legate de apărarea națională - trebuie să rămână apolitice, pentru a asigura încrederea cetățenilor în imparțialitatea și eficacitatea acestora. Mai mult
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
4) și (5) ale articolului 118 se modifică și vor avea următorul cuprins: (4) Serviciile de informații și cele asimilate acestora se organizează exclusiv în sistem civil, în condițiile legii. Organizarea de activități militare sau paramilitare în afara unei autorități statale este interzisă. (5) Pe timp de pace, pe teritoriul României pot intra, staționa, desfășura operațiuni sau trece trupe străine numai cu acordul prealabil al Parlamentului și în condițiile legii sau ale tratatelor internaționale la care România este parte. Plecând de
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]