7,322 matches
-
de ce sé rupé steagurile că sé ne facé noué cravate? Șasa numéré patru pionieri la Întîmplare și se gîndi cé trebuie sé rupé patru colțuri dintr-un steag că sé le facé lor cravate. Interesant, cum se fac cravatele din steaguri? Se iau steagurile și se taie cu foarfecă și pe urmé se coase pe margini cu mașina de cusut și se duc la magazin sé se vîndé. Pionierii le cumpéré și le pun la gît. Dar de ce trebuie sé facé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
steagurile că sé ne facé noué cravate? Șasa numéré patru pionieri la Întîmplare și se gîndi cé trebuie sé rupé patru colțuri dintr-un steag că sé le facé lor cravate. Interesant, cum se fac cravatele din steaguri? Se iau steagurile și se taie cu foarfecă și pe urmé se coase pe margini cu mașina de cusut și se duc la magazin sé se vîndé. Pionierii le cumpéré și le pun la gît. Dar de ce trebuie sé facé niște cravate din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
și se taie cu foarfecă și pe urmé se coase pe margini cu mașina de cusut și se duc la magazin sé se vîndé. Pionierii le cumpéré și le pun la gît. Dar de ce trebuie sé facé niște cravate din steaguri dacé pe urmé trebuie sé le rupé și sé le coase la mașină de cusut? Nu mai bine fac dintr-odaté cravatele și nu mai trebuie sé rupé steagurile? Dar nu cred eu cé le stropesc cu sînge, eu cred cé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
le pun la gît. Dar de ce trebuie sé facé niște cravate din steaguri dacé pe urmé trebuie sé le rupé și sé le coase la mașină de cusut? Nu mai bine fac dintr-odaté cravatele și nu mai trebuie sé rupé steagurile? Dar nu cred eu cé le stropesc cu sînge, eu cred cé le fac cu vopsea. Asta-i numai o vorbé cé le stropesc cu sînge, dar de fapt ei le fac cu vopsea... 8 În clasé a intrat doctoriță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
lui Stela și Stela fugi Încetișor pîné la ea, si pioniervojata’ Îi șopti ceva la ureche foarte lung și pe urmé Stela intré În școalé. Ce i-o fi zis? Ceva de réu de mine, gîndi Șasa. Stela reapéru cu steagul roșu cu țurțuri galbeni de métase, pe care era desenat Lenin Într-o flacéré. De ce l-o fi desenat pe Lenin Într-o flacéré?, Ce, i-o dat foc?, gîndi Șasa. Pioniervojata’ lué steagul și-l ținea cu amîndoué mîinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
mine, gîndi Șasa. Stela reapéru cu steagul roșu cu țurțuri galbeni de métase, pe care era desenat Lenin Într-o flacéré. De ce l-o fi desenat pe Lenin Într-o flacéré?, Ce, i-o dat foc?, gîndi Șasa. Pioniervojata’ lué steagul și-l ținea cu amîndoué mîinile, pe partea stîngé, așa cum araté la televizor și Stela se Întoarse, țopéind, În rînd . - Copii, iaté cé se Întîmplé la noi la școalé, si mi-i rușine s-o spun, si eu n-aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
spun, si eu n-aș fi vrut s-o spun, dar se Întîmplé sé avem printre pionierii noștri unii care nu sînt demni sé poarte cravată roșie de pionier. Ei n-au de ce sé poarte la gît aceasté pérticicé din steagul Patriei, pe care pionierii eroi, pe cînd erau la vîrsta lor, l-au stropit cu sîngele lor În Marele Rézboi Pentru Apérarea Patriei. Ei au fécut de rîs cravată de pionier. Sé le fie rușine, céci au scuipat În sîngele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
bine sau nu? Spune cé vrem sé știm și noi! - Réspunde cînd te Întreabé Liubovi Andreevna! Sonia Își ștergea ochii cu mînecă și nu ridică capul. Vasea smiorcéia și primea palme peste ceafé de la Liubovi Andreevna. Pioniervojata’ stétea dreapté cu steagul În mîné și steagul flutură ușor, céci bétea un vînt plécut de primévaré. Frunzele se mișcau Încet În copaci și numai cîte o mașiné trecea și se auzea un vîjIit pe strada de lîngé școalé. Noué ne era rușine foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
cé vrem sé știm și noi! - Réspunde cînd te Întreabé Liubovi Andreevna! Sonia Își ștergea ochii cu mînecă și nu ridică capul. Vasea smiorcéia și primea palme peste ceafé de la Liubovi Andreevna. Pioniervojata’ stétea dreapté cu steagul În mîné și steagul flutură ușor, céci bétea un vînt plécut de primévaré. Frunzele se mișcau Încet În copaci și numai cîte o mașiné trecea și se auzea un vîjIit pe strada de lîngé școalé. Noué ne era rușine foarte tare, la toaté lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
luați labele! Repede alinierea! Ce, Bohanțov, vrei vreo doué peste boț?” Béieții mai mari au ferit repede béncile și au fécut loc sé Încapé toaté lumea. Ușa s-a deschis și au intrat șefa de studii, Nadejda Petrovna, pioniervojata cu steagul și Încé doué fete. „Ia deschideți voi o fereastré, cé pute-aici”. Un béiat mai mare séri repede și deschise fereastră. - Ei, parcé-așa mai merge. Ia sé vedem dacé au venit toți. Toți au venit? - Da-a-a! - Ce da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
pe primele. CÎnd Își reveni, nu mai strigă nimeni și-n clasé se lésé o liniște veselé și Încurcaté. - Ei, și-acum legați cravatele! Unde-s cravatele? Dați-le-ncoace! Pionierii mai mari sé lege cravatele celor mici! Pionervojata apucé steagul cu mîna stîngé, iar dreapta o duse la cap și avea pe cap o boneté roșie cu colțuri. Pionierii mai mari au legat cravatele pionierilor mai mici. Lui Șasa i-a legat cravată un béiat din clasa a șasea, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
clasa lui! Baloanele, florile, tot ce trebuie cé pornim! Pe care-l aud cé mai strigé, Îl plesnesc! Am sé vé spun eu cînd sé strigați! CÎnd mé auziți pe mine cé strig, atunci sé strigați! Deasupra, pe școalé, fîlfîiau steagurile, baloanele tremurau. Dincolo de gard, dupé sélcii, bîrnîi o mașiné și-n ea s-au vézut o grémadé de steaguri, boxe și microfoane și un balon care flutură, legat cu ață de oglindé. Încetișor, sélciile au Început sé rémîné În urmé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
sé vé spun eu cînd sé strigați! CÎnd mé auziți pe mine cé strig, atunci sé strigați! Deasupra, pe școalé, fîlfîiau steagurile, baloanele tremurau. Dincolo de gard, dupé sélcii, bîrnîi o mașiné și-n ea s-au vézut o grémadé de steaguri, boxe și microfoane și un balon care flutură, legat cu ață de oglindé. Încetișor, sélciile au Început sé rémîné În urmé și foarte repede, dincolo de colț, nu s-au mai vézut nici steagurile pe care paznicul Vanea le-a pus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
ea s-au vézut o grémadé de steaguri, boxe și microfoane și un balon care flutură, legat cu ață de oglindé. Încetișor, sélciile au Început sé rémîné În urmé și foarte repede, dincolo de colț, nu s-au mai vézut nici steagurile pe care paznicul Vanea le-a pus cu scară pe acoperiș și nici inscripția de la intrarea școlii, roșie, de sticlé. Ieșind din curtea școlii, alaiul a luat-o În jos, pe lîngé cimitir și cazangerie. Din cauza grémezii de fier uzat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Dupé ce au trecut de parcul de autobuze, pe lîngé casa lui Valerii Petrovici, au ajuns În stradă „Gararina” și de acolo, printre alte case, copaci și garduri, au urcat pîné pe „Lenina” și-acolo au Început sé fie multe steaguri, pînze roșii, pe care scria cu alb, și mașini care clacsonau și duceau o cutie roșie pe care scria, mare cît un chioșc de Înghețaté, tot felul de cuvinte. Pe cealalté stradé venea În Întîmpinare alté școalé și se auzea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
de ațé cum se fîlfîie, ca o cîrpé galbené, balonul lui rotund. - Tréiascé Întîi Mai, Ziua Mondialé a Muncii! Megafonul hîrÎi și Șasa Își purta Încurcat privirea, Încercînd sé géseascé agéțat În vreun copac, sau deasupra vreunei ferestre, lîngé un steag, péléria de aluminiu din care se auzea vocea, dar dupé hîrÎit, aceeași voce spuse foarte familiar și blînd „Ură!” și toaté stradă se cutremuré și bucéți de cer, baloane, crengile copacilor, ferestrele deschise și steagurile au Început sé tremure și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
deasupra vreunei ferestre, lîngé un steag, péléria de aluminiu din care se auzea vocea, dar dupé hîrÎit, aceeași voce spuse foarte familiar și blînd „Ură!” și toaté stradă se cutremuré și bucéți de cer, baloane, crengile copacilor, ferestrele deschise și steagurile au Început sé tremure și sé se amestece Între ele. Jos pe asfaltul sur se vedeau ciorapii albi Încélțați În sandale cu géuri pe catarame și În boț, pe unde ieșeau afaré ciorapii, pantalonii albaștri și picioarele groase ale lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
résunau În cap uralele colhoznicilor și, În timp ce urca dealul, și-i Închipuia pe colhoznici În vale, strigînd „Ură!” În fața monumentului. Nicolai Arsenievici vedea tribuna, microfoanele negre aliniate, care din mulțime seménau cu un șirag de ciori, iar În spatele lor, Între steaguri și flori, Anton Procofievici trecîndu-și mîna prin pér, tușea prefécuté a lui Gherasim Nicolaevici și rîndul de cravate atîrnînd pe burți ca niște pești lați puși la uscat. Nicolai Arsenievici tuși că sé alunge fiorul rece care-l trecu. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
sé scrie SLAVĂ TRUDU, pentru prima paradé și un fel de baloane albastre pe care sé scrie 9 MAI, pentru a doua paradé pentru cé era Ziua Biruinței și era mai bine sé fie roșii, pentru cé așa era și steagul pe care ostașii sovietici l-au pus la Berlin dupé ce i-au bétut pe fasciști. Șasa bégé În guré o bucaté de balon și dupé ce Își rotunji gură foarte tare și-și trase buzele Înléuntru, subse balonul așa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
stau la vorbé. Și au educatoare mai tinere și mai bétrîne și unele sînt tinere de tot și seaméné cu niste fete. Pe terenul de asfalt negru cu linie albé, sté o țeavé albé și lungé, pe care se ridicé steagul. Pe stradé trec oamenii cu pîine de la magazin și se uité la ei prin gard cum ridicé steagul și stau aliniați. Și cînd se lasé seară, rémîn numai educatoarele tinere pe bancé, la mésuțé și se aprind becurile albe-albéstrii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
seaméné cu niste fete. Pe terenul de asfalt negru cu linie albé, sté o țeavé albé și lungé, pe care se ridicé steagul. Pe stradé trec oamenii cu pîine de la magazin și se uité la ei prin gard cum ridicé steagul și stau aliniați. Și cînd se lasé seară, rémîn numai educatoarele tinere pe bancé, la mésuțé și se aprind becurile albe-albéstrii și tremuré. Se duse dupé casé, prin vie, În aluniș. Célcé pe o grémadé de hripcé uscaté, atent sé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
hotărât proclamarea independenței Albaniei. La întâlnire, a participat bătrânul înțelept, marele patriot Ismail Qemali, care de la București, însoțit de alți patrioți albanezi, între care și aromâni, a plecat la Viena, și, prin Triest, a sosit la Vlora unde a ridicat steagul independenței Albaniei, el devenind primul prim-ministru al Albaniei. Hotelul Continental din București găzduiește, în prezent, o placă memorială consacrată acestui eveniment pusă de primul ministru albanez Fatos Nano în noiembrie 2003. Este cunoscut entuziasmul cu care Tache Ionescu, fost
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
prima școală de limba română din Albania, în anul 1882. Cu 5 ani mai târziu, a luat ființă și prima școală de limba albaneză în aceeași clădire. Imnul de stat al Albaniei este, de la proclamarea independenței, cântecul "Pe al nostru steag e scris unire", cu versurile adaptate specificului albanez de poetul Asdreni, pe melodia compozitorului Ciprian Porumbescu. NICOLAE MICU Născut la 17 iunie 1933, în comuna Vâlcănești, județul Prahova. A fost căsătorit cu Georgeta Micu, inginer geolog (decedată). Are doi copii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Basarab") din București pe care îl absolvă în 1953. In același an, a dat examen de admitere la Facultatea de Ziaristică a Universității din București, obținând licența în 1958. Stagiatura a parcurs-o la ziarele "Dobrogea Nouă" din Constanța și "Steagul Roșu" din Petroșani Hunedoara. In 1960, a intrat prin concurs în redacția revistei "Viața studențească" din București, unde a lucrat până în 1966. In această perioadă, a colaborat cu articole, comentarii și informații la majoritatea publicațiilor centrale, cât și la unele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de politicieni, de scriitori nu mai conteneau. Însuși Ministrul Justiției (din '44 pînă-n ianuarie '48) avea să fie închis, deși el organizase lovitura de stat de la 23 August. Ceruse, la conferința de la Cluj, drept egal pentru tricolor: să stea lîngă steagul roș uni. L-au asasinat în '54, ca dușman, ca antisovietic. Prietenul Sadoveanu n-a mișcat un deget. În aprilie '48, necunoscuți zgomotoși au ocupat parterul casei Lisellei. Iordan era în turneu. Mobilă, tablouri (Palazii, un Iser, Löwendalul, un Ciucurencu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]