3,585 matches
-
ml ser fiziologic). Informațiile obținute sunt foarte utile în:precizarea existenței comunicării căilor biliare intrahepatice stângi cu cele drepte, această informație find foarte utilă în aprecierea eficienței drenajului unilobar în cazul tumorilor de hil (fig. 193);aprecierea permeabilității și lungimii stenozelor (fig. 194);certificarea anumitor complicații: dizlocarea parțială sau totală a cateterului din căile biliare cu scurgerea bilei în peritoneu [13,14]. REZULTATE Procentul reușitelor colangiostomiei percutane ecoghidate variază între 85-100 %, în relație cu experiența operatorului și dependent de următorii factori
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Gabriel Kacsó () [Corola-publishinghouse/Science/92167_a_92662]
-
probleme: durere și iritație la locul exteriorizării cateterului, posibilitatea unei infecții, scurgerea de bilă pe lângă cateter și dislocarea acestuia. În scopul remedierii acestor probleme, în 1978, Pereiras și Burcharch au introdus endoprotezarea biliară percutană. Endoproteza ideală ar trebui să scurtcircuiteze stenoza, să nu migreze și să rămână permeabilă [30]. Avantajele date de un drenaj intern sunt contrabalansate de migrarea frecventă a protezei, de slaba permeabilitate în timp și de necesitatea unor manopere percutane sau endoscopice care să remedieze problemele [30]. Utilizarea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Gabriel Kacsó () [Corola-publishinghouse/Science/92167_a_92662]
-
a condus în mare măsură la depășirea acestor inconveniențe. Indicația montării unei endoproteze se face individual, luând în calcul speranța de viață a pacientului, condițiile locale (prezența ascitei contraindică un drenaj extern prin cateter și impune montarea unei proteze), localizarea stenozei, expertiza endoscopică, respectiv intervențională radiologică a centrului precum și,nu pe ultimul loc, alegerea pacientului [30-32]. Alte indicații pentru protezarea percutană sunt: eșecul protezării endoscopice, situație în care se poate decide montarea unei proteze percutan sau efectuarea unei tehnici combinate percutanendoscopice
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Gabriel Kacsó () [Corola-publishinghouse/Science/92167_a_92662]
-
în al doilea timp, la câteva zile după montarea unui cateter biliar extern (fig. 201). Această din urmă tehnică este preferată în cazul pacienților în stare gravă, cu angiocolite, sau în situațile în care imagistica preintervențională (MRCP) pune în evidență stenoze multiple sau cu lungimi mari, situații care ar face discutabilă reușita unei protezări percutane. După cateterizarea stenozei cu firul ghid, se dilată progresiv traiectul intrahepatic și stenoza. Se indroduce apoi, o teacă pe firul ghid peste care, cu ajutorul unui împingător
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Gabriel Kacsó () [Corola-publishinghouse/Science/92167_a_92662]
-
urmă tehnică este preferată în cazul pacienților în stare gravă, cu angiocolite, sau în situațile în care imagistica preintervențională (MRCP) pune în evidență stenoze multiple sau cu lungimi mari, situații care ar face discutabilă reușita unei protezări percutane. După cateterizarea stenozei cu firul ghid, se dilată progresiv traiectul intrahepatic și stenoza. Se indroduce apoi, o teacă pe firul ghid peste care, cu ajutorul unui împingător, se introduce proteza (fig. 202). După inserția protezei se menține un acces percutan temporar prin intermediul unui cateter
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Gabriel Kacsó () [Corola-publishinghouse/Science/92167_a_92662]
-
cu angiocolite, sau în situațile în care imagistica preintervențională (MRCP) pune în evidență stenoze multiple sau cu lungimi mari, situații care ar face discutabilă reușita unei protezări percutane. După cateterizarea stenozei cu firul ghid, se dilată progresiv traiectul intrahepatic și stenoza. Se indroduce apoi, o teacă pe firul ghid peste care, cu ajutorul unui împingător, se introduce proteza (fig. 202). După inserția protezei se menține un acces percutan temporar prin intermediul unui cateter protector, cu scopul de a urmări eventuala hemobilie produsă și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Gabriel Kacsó () [Corola-publishinghouse/Science/92167_a_92662]
-
interfera cu modificările ciclice ale dimensiunii inelului valvular și cu mobilitatea sistolică a cuspelor valvulare, ducând astfel la producerea regurgitării mitrale degenerative, care este cel mai adesea ușoară ( figura 13.7). Rareori ele pot interfera cu deschiderea valvulară, conducând la stenoză mitrală degene - rativă. Degenerarea mixomatoasă, cu prolaps al valvei mitrale, este de asemenea întâlnită la pacientul vârstnic și reprezintă o cauză frecventă a regurgitării mitrale. Această afecțiune este cunoscută în literatură ca „deficiență fibroelastică” și diferă de prolapsul de valvă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
ale aparatului subvalvular (ale structurii și integrității cordajelor, cu alungire și ruptură) (16). Calcificările valvei aortice, frecvente la vârstnici, intră în spectrul larg al bolii aortice cu valve calcificate, putând merge de la scleroză valvulară aortică, fără semnificație hemo - dinamică, până la stenoza aortică severă, simptomatică ( figura 13.8). Scleroza aortică, definită ca îngroșare și calcificare a valvei aortice tricuspide fără obstrucție a tractului de ejecție al VS, este o patologie frecventă a vârstnicului cu o prevalență de 26% la populația peste 65
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
tractului de ejecție al VS, este o patologie frecventă a vârstnicului cu o prevalență de 26% la populația peste 65 de ani (16). Studiile clinice prospective sugerează că, la o mare parte dintre acești pacienți, scleroza aortică progresează treptat către stenoză aortică semnificativă hemodinamic-. Prevalența sclerozei și stenozei aortice crește cu vârsta, frecvența stenozei aortice în populația peste 65 de ani fiind de 4 -5% și reprezentând principala indicație pentru intervenția chirurgicală în bolile valvulare (16). Într -un studiu ecocardiografic condus
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
patologie frecventă a vârstnicului cu o prevalență de 26% la populația peste 65 de ani (16). Studiile clinice prospective sugerează că, la o mare parte dintre acești pacienți, scleroza aortică progresează treptat către stenoză aortică semnificativă hemodinamic-. Prevalența sclerozei și stenozei aortice crește cu vârsta, frecvența stenozei aortice în populația peste 65 de ani fiind de 4 -5% și reprezentând principala indicație pentru intervenția chirurgicală în bolile valvulare (16). Într -un studiu ecocardiografic condus de Lindroos și colaboratorii săi pe un
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
prevalență de 26% la populația peste 65 de ani (16). Studiile clinice prospective sugerează că, la o mare parte dintre acești pacienți, scleroza aortică progresează treptat către stenoză aortică semnificativă hemodinamic-. Prevalența sclerozei și stenozei aortice crește cu vârsta, frecvența stenozei aortice în populația peste 65 de ani fiind de 4 -5% și reprezentând principala indicație pentru intervenția chirurgicală în bolile valvulare (16). Într -un studiu ecocardiografic condus de Lindroos și colaboratorii săi pe un lot de 522 de pacienți vârstnici
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
indicație pentru intervenția chirurgicală în bolile valvulare (16). Într -un studiu ecocardiografic condus de Lindroos și colaboratorii săi pe un lot de 522 de pacienți vârstnici, la 40% dintre subiecți au fost prezente calcificări aortice ușoare, iar la 13% severe. Stenoza aortică critică a fost întâlnită la 2,2% dintre subiecți, iar regurgitarea aortică, cel mai adesea ușoară, la 29% (17). În ceea ce privește regurgitarea aortică la pacientul vârstnic, cea mai frecventă cauză este dilatarea rădăcinii aortei secundară creșterii presiunii arteriale și a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
a velocității fluxului sanguin de la acest nivel. Aria valvulară aortică scade, iar velocitatea fluxului transvalvular aortic crește cu înaintarea în vârstă (1). Iung și Vahanian, într-un studiu bazat pe datele furnizate de Euro Heart Valve Survey, au demonstrat că stenoza aortică și regurgitarea mitrală reprezintă cele mai frecvente valvulopatii ale vârstnicului. Aceiași autori au menționat că 64% dintre pacienții cu vârsta peste 70 de ani și 33% dintre cei cu vârsta peste 75 de ani, care au stenoză aortică semnifi
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
demonstrat că stenoza aortică și regurgitarea mitrală reprezintă cele mai frecvente valvulopatii ale vârstnicului. Aceiași autori au menționat că 64% dintre pacienții cu vârsta peste 70 de ani și 33% dintre cei cu vârsta peste 75 de ani, care au stenoză aortică semnifi - cativă, nu sunt considerați candidați pentru intervenția de corecție chirurgicală. Aceste date demonstrează clar faptul că valvulopatiile pacienților vârstnici reprezintă nu numai o problemă în creștere la nivel diagnostic, ci și o problemă importantă de management terapeutic (18
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
de ce examinarea ecocardiografică se face adesea în condițiile unor ferestre ecografice deficitare. Coloana cervicală rigidă nu permite în unele cazuri colectarea de imagini suprasternale sau intubarea pentru ecografie transesofagiană. Prezența masivă a calcificărilor ecranează adesea semnalul Doppler din zona unor stenoze aortice strânse; pe de altă parte, alinierea incorectă creează anvelope cu velocități care subevaluează gradientul real. În aceste condiții, interogarea obligatorie din toate ferestrele disponibile și utilizarea de regulă a sondei ped-off sunt utile pentru evitarea erorilor ( figura 13.9
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
vedere după intrarea la menopauză. Dar chiar și la octogenari, există încă o predominanță de 60% a sexului masculin (7). Manifestările clinice ale BCI la pacientul vârstnic reprezintă consecința efectului bolii suprapus peste efectul fiziologic al înaintării în vârstă. Prezența stenozelor semnificative coronariene la necropsie este notată la aproximativ 50% dintre femeile vârstnice și la aproximativ 70 80% dintre bărbații vârstnici (8). Deși la prima vedere procentul octogenarilor nu este mare, aceștia reprezintă 20% dintre toate spitalizările pentru infarct miocardic și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
aterosclerotice. Plăcile se dezvoltă cu viteză variabilă, ducând la reducerea segmentară a diametrului arterelor. Când suprafața luminală este redusă cu peste 80%, fluxul vascular este redus și în repaus (12). Ateroscleroza coronariană afectează arterele prin îngustare, mergând până la obliterarea lumenului. Stenozele întâlnite la pacien ii vârstnici pot fi concentrice, excentrice, unice sau multiple, neregulate, calcificate. De regulă însă, leziunile coronariene sunt mult mai severe, având o dispoziție difuză, comparativ cu adulții de vârstă mai tânără. Boala coronariană trivasculară și stenoza trunchiului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
lumenului. Stenozele întâlnite la pacien ii vârstnici pot fi concentrice, excentrice, unice sau multiple, neregulate, calcificate. De regulă însă, leziunile coronariene sunt mult mai severe, având o dispoziție difuză, comparativ cu adulții de vârstă mai tânără. Boala coronariană trivasculară și stenoza trunchiului principal al coronarei stângi se întâlnesc frecvent, dis- funcția VS fiind deseori asociată în această situa ie. HTA, dislipidemia, diabetul zaharat (DZ), obezitatea rămân factorii de risc majori modificabili care afectează și populația vârstnică și care continuă să fie
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
considerare. Aceste infarcte nediagnosticate apar cel mai adesea la bărbați diabetici și la hipertensivi de ambele sexe. Aproape jumătate dintre cazurile de infarct miocardic la femeile vârstnice hipertensive nu sunt recunoscute (31). Sincopa la pacientul vârstnic semnalează afecțiuni cardiace diverse (stenoză aortică, cardiomiopatie hipertrofică obstructivă, infarct miocardic acut, bloc atrioventricular, terapie antihipertensivă administrată intempestiv), neurologice (accident ischemic cerebral, spondi- loză cervicală cu insuficiență circulatorie vertebro-bazilară) sau hipovolemii acute severe. Fatigabilitatea la vârstnici poate fi cauzată de decondiționarea fizică, reducerea debitului cardiac
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
coronariene sunt mai extinse și mai frecvente decât la nediabetici. Studiul TAMI (cit. de 57), care a apreciat efectul trombolizei precoce asupra infarctului miocardic acut, a arătat ca diabeticii au leziuni coronariene mult mai severe, cu o incidență crescută a stenozelor > 75% și o frecvență crescută a atingerilor bi- și tricoronariene. În raport cu nediabeticii, diabeticii prezintă mai frecvent fisuri ale plăcii de aterom (evidențiate prin ecografie intravasculară), responsabile de obicei de apariția- angorului instabil. Ateromatoza coronariană determină în timp cardio- miopatia diabetică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
precipită apariția IMS sunt: modificări metabolice, de relaxare și de kinetică regională a ventriculului stâng (VS). Au fost propuse două mecanisme pentru explicarea sa: accelerarea frecvenței cardiace cu mai mult de 10 bătăi pe minut și alterarea vasomotricității coronariene asociate stenozelor. IMS se evidențiază prin monitorizare Holter și prin angiografie, pacienții beneficiind de revascularizare miocardică (55). 6.3.3. Hipertrofia ventriculară stângă Hipertrofia ventriculară stângă (HVS) reprezintă un factor de risc pentru evenimente coro - nariene și complică deseori evoluția diabetului. Factorii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
de 28 de ori. Valensi și colaboratorii săi (57), studiind determinanții masei VS la diabeticii asimptomatici, folosind tehnici non-invazive radioizotopice, monito- rizare Holter pentru determinarea IMS, dar și angiografia coronariană, arată că masa VS este semnificativ crescută la diabeticii cu stenoze coronariene severe. Consecințele HVS sunt afectarea relaxării VS și inducerea complianței scăzute. Cea mai afectată este funcția diastolică, din cauza afectării umplerii ventriculare în diastolă și dependenței de sistola atrială. Pot apărea tulburări de ritm: atriale (secundare dilatării și hipertrofiei atriale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
Diagnosticul precoce al BAP permite prevenirea extensiei afectării la întregul membru inferior. Leziunile arteriale periferice la diabetici îmbracă unele particularități față de non-diabetici, ceea ce le conferă un grad sporit de gravitate: ‒sunt localizate preponderent distal; aceasta face ca frecvent să existe stenoze ale arterei poplitee sau la emergența arterelor cu localizare distală de genunchi, artera tibială anterioară sau posterioară sau artera peronieră. Atingerea vaselor distale ale membrelor inferioare limitează dezvoltarea colateralelor și reduce opțiunile de revascularizare; ‒calcificările la nivelul intimei pot diminua
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
ducă la accidente cerebrale. Prevenția accidentelor vasculare cerebrale Date recente din populația generală au permis elaborarea unor măsuri de prevenție a AVC, care sunt sintetizate în tabelul I. Aceste măsuri pot fi extrapolate, cu unele rezerve, și în populația renală. Stenoza carotidiană de grad înalt determină frecvent AVC, deși procentul pacienților cu aceste leziuni carotidiene severe care vor suferi într-adevăr AVC este necunoscut. Screening-ul ecografic al pacienților cu insuficiență renală în ceea ce privește stenozele carotidiene îi poate identifica pe cei cu risc
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
extrapolate, cu unele rezerve, și în populația renală. Stenoza carotidiană de grad înalt determină frecvent AVC, deși procentul pacienților cu aceste leziuni carotidiene severe care vor suferi într-adevăr AVC este necunoscut. Screening-ul ecografic al pacienților cu insuficiență renală în ceea ce privește stenozele carotidiene îi poate identifica pe cei cu risc crescut de AVC, însă la un cost înalt. Pe de altă parte, costul ecografiei duplex este contrabalansat de către avantajul non-invazivității acesteia. Studiile privind plăcile aterosclerotice aortice mai mari de 4 mm în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]