1,130 matches
-
lume viitoare (viziunea este o imagine ideală, o imagine a viitorului, unică; ea rimează, cum spune Le Saget, cu viața, cu emoția, cu căutarea gradului de perfecțiune, ea direcționează și catalizează; cum însă viziunile pot fi corecte sau false, monocrome, stereotipe, bazate pe exces de intelectualism sau pe exces de emoționalism, se înțelege că rolul liderului în elaborarea, transmiterea, punerea lor în aplicare este enorm). 2) Comunicarea autentică - presupunând primirea și transmiterea feedbackului (a criticilor și complimentelor cu efecte pozitive atât
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
al recategorizării (transformă reprezentările cognitive ale membrilor din „ale noastre” și „ale lor”, în „noi”). Practicarea acestor „modele” se soldează atât cu efecte pozitive, cât și cu efecte negative. Recurgerea la decategorizare face ca membrii care au opinii opuse condițiilor stereotipe care mențin conflictul, cu timpul, să renunțe la ele și să dezvolte relații armonioase între ei, în schimb va scădea atractivitatea intergrupală. Recategorizarea crește atractivitatea intragrupală, dar nu ia în considerare în suficientă măsură faptul că identitatea superioară a unei
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
1996, p. 175). Existența unui astfel de tip nu a putut fi confirmată nici în cercetările efectuate asupra persoanelor încadrate în muncă, nici în cele întreprinse asupra elevilor victime ale mobbing-ului. Toate cazurile de mobbing urmează o procesualitate sistematică și stereotipă dublă: socială și psihologică. Teoriile personologice care ghidează scenariile interpretative ale diverșilor actori sociali implicați în cunoașterea mobbing-ului nu dispun de consistență și validitate, iar uneori nici măcar nu sunt verosimile. De pildă, nu putem explica, prin apelul la teorii personologice
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
socială, 125-210 cm, cu un maximum de 210-360 cm, vocea este plină și distinctă, mai intensă decât ar fi în distanța personală; În distanța publică, 360-750 cm, și cu un maximum de peste 750 cm, discursul este formalizat, interlocutorul făcând gesturi stereotipe și putând deveni un simplu spectator, uneori comunicarea fiind asimilată cu un spectacol. Comunicarea prin imagini Viața modernă a adus odată cu transformările sociale, economice și culturale o serie de mijloace lingvistice de comunicare: afișe, fotografii, ilustrații, benzi desenate, cinematograful, televiziunea
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
Prin comunicare evaluativă înțelegem situația în care cel care comunică își etichetează interlocutorul sau acțiunile acestuia cu atribute îndeosebi negative, cum ar fi “incompetent”, “leneș”, “enervant”, “insistent” etc. A eticheta oamenii, chiar dacă atributele atașate acestora sunt pozitive, este o procedură stereotipă și neproductivă în procesul de intercunoaștere și comunicare. O dată ce am etichetat o persoană, este dificil să o mai percepem în totalitatea ei. În schimb, avem tendința de a vedea numai eticheta și nu persoana. Acest stil de comunicare provoacă defensivitatea
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
Aix-Marsilia III ECONOMIE ȘI CULTURĂ (În colaborare cu GRANIER Roland) ROGER Antoine Conferențiar, științe politice, Institutul de științe politice din Bordeaux NAȚIONALISM, POPOR SECA Jean-Marie Conferențiar, psihologie socială, Universitatea Versailles-Saint-Quentin-en-Yvelines ATRIBUIRE (teoriile Î), DISCRIMINARE, MUZICĂ ȘI SOCIETĂȚI, PREJUDECATĂ, REPREZENTARE SOCIALĂ, STEREOTIP SIMOULIN Vincent Conferențiar, sociologie, Universitatea Toulouse I SERVITUTE, VULNERABILITATE, ZONE DE AȘTEPTARE TAGUIEFF Pierre-André Director de cercetare CNRS (CEVIPOF) ANTIRASISM, NEORASISM, RASISM THERIAULT Joseph Yvon Profesor de sociologie la Universitatea din Ottawa INTEGRARE VALIERE Michel Etnolog, conferențiar asociat la catedra
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Psihologia socială, nr. 9, primul semestru, pp. 17-42. SIMON Patrick (coordonator) (2001), Les Discriminations raciales et ethniques dans l’accès au logement social, Paris, La Documentation française. Φ ATITUDINE, ATRIBUIRE (teoriile Î), DREPTURILE OMULUI, Inegalități sociale, PREJUDECATĂ, Putere, REPREZENTARE SOCIALĂ, Stereotip, VIOLENȚĂ Discriminare pozitivătc "Discriminare pozitivă" Φ COTE, ETNICITATE, MULTICULTURALISM, Recunoaștere (politică de Î) Disonanță cognitivătc "DisonanȚĂ cognitivă" Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î), INTERCULTURAL (didactica Î) Diversitatetc "Diversitate" De câțiva ani, diversitatea umană, sub multiplele sale aspecte (diversitate biologică, culturală, lingvistică
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Gilles (1994), Les Obstacles culturels aux apprentissages. Guide des intervenants, Montrouge, CNDP Migrants. ZARATE Geneviève (1993), Représentations de l’étranger et didactique des langues, Paris, Didier. Φ Diferență (dreptul la Î), Etnocentrism, MULTICULTURALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, PREJUDECATĂ, REPREZENTARE SOCIALĂ, Rituri, SOCIALIZARE, Stereotip Interlocuțiune (filosofia Î)tc "Interlocuțiune (filosofia ~)" Φ DIALOG (principiul Î) Încastraretc "Încastrare" Φ ECONOMIE ȘI CULTURĂ Închidere identitarătc "Închidere identitară" Φ MULTICULTURALISM Înglobarea contrariului (principiul Î)tc "Înglobarea contrariului (principiul ~)" Φ DREPT ȘI CULTURĂ Ltc "L" Laicitatetc "Laicitate" În centrul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
culorii, a culturii sau a originii lor etnice. Acesta poate fi vizibil sau poate fi distins doar În procese, Într-o anumită stare de spirit ori În comportamente care semnifică o discriminare din cauza prejudecății involuntare, ignoranței, lipsei de respect sau stereotipului rasist, care Îi dezavantajează pe oamenii proveniți din rândurile minorităților etnice” (MacPherson of Cluny, 1999). Modelul „rasismului simbolic”: o examinare critică. Modelul teoretic al „rasismului simbolic” are mai Întâi o valoare descriptivă: el expune foarte bine noul rasism, așa cum a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sau nu, din prejudecată sau care ar putea, eventual, să-i dea o inspirație și o formă. În acest text, vom aprofunda mai ales aspectul afectiv al acestui tip de atitudine, tratarea dimensiunii sale cognitive fiind efectuată În cadrul prezentării vocabulei „stereotip”, iar cea a aspectului său conativ În textul despre „discriminare” (Bourhis și Gagnon, 1994; Myers și Lamarche, 1992). Lucrările lui Robert Rosenthal și Lenore Jacobson despre efectele reprezentării inteligenței În mediul școlar indică, de exemplu, că unele prejudecăți „pozitive” pot
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
accentuată Între cei „buni” și cei „răi”, cei „curați” și cei „murdari”, Între „bine” și „rău”, pe baza rușinii sau culpabilității indivizilor de a fi dorit să se revolte Împotriva autorității părinților. Această scindare a afectelor susține angajamentul și pasiunea stereotipă a subiecților autoritariști, membri potențiali sau reali ai mișcărilor fasciste sau integriste: „Proiectându-și dorințele rușinoase asupra altora, individul cu prejudecăți are posibilitatea de a se gândi la ceea ce altminteri ar fi un tabu. Stilul de gândire care rezultă de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
recunoscute minoritățile sau de starea de frustrare relativă a grupurilor aflate În situație de comparație socială (Guimond și Tougas, 1999). Ca să Încheiem, trebuie reținute principalele rezultate (scale, tehnici de Încrucișare a datelor, metateoria psihanalitică despre originea compulsiilor, stilul rigid și stereotip În legătură cu moștenirea familială) ale cercetărilor asupra personalității autoritare, dar nuanțându-le conform unei abordări multifactoriale și contextuale, fără a substanțializa În mod ritual vreo trăsătură particulară a comportamentului unui individ sub pretextul detectării unor conotații legate de fascism. În ceea ce privește lupta
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de-a lungul Întregii vieți. În sfârșit, mărcile distinctive nu lipsesc de la o familie la alta. Stau mărturie În acest sens, În registre diferite, lucrările lui Basil Bernstein, Herbert Hyman sau Jean Kellerhals. În loc să ne referim la o secvență cauzală stereotipă (de genul „stimul-răspuns”) și să raționăm În termeni de „dresaj” sau de „impunere”, ni se pare preferabil să adoptăm o perspectivă multidimensională, să ne bazăm pe o paradigmă interacționistă, punând În același timp accentul pe variabilitatea reprezentărilor, a dotărilor și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sentiments moraux, trad. fr., Paris, Guillaumin (prima ediție engleză: 1759). Φ CETĂȚENIE, Comunitate, DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), FRATERNITATE, LAICITATE, NAȚIUNE Stereotiptc "Stereotip" Folosit inițial În domeniul tipografic pentru a desemna o matriță de plumb destinată realizării unui clișeu, termenul de „stereotip” este aplicat, În 1922, În științele umane de către Walter Lippmann, care voia să descrie printr-o metaforă opiniile preluate de-a gata și imaginile rapid elaborate. Acesta desemnează În mod obișnuit o primă reacție, de obicei primară, un „clișeu”, mediatizat
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
aceea, ea poate fi separată sub forma unui discurs independent și suficient din punct de vedere tematic, dar și expresiv de cele mai multe ori, fiindcă se fundamentează pe o anumită organizare narativă. De aceea, configurațiile discursive pot fi inventariate ca discursuri stereotipe ce se concretizează din perspectiva unor modele canonice care pot realiza o tipologie. De obicei, integrarea configurației în discursul complet se face prin urmarea unuia dintre parcursurile narative posibile, însă realizatorul acestei operații trebuie să dispună atît de o competență
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
învestite cu autoritate, folosite în raționamentele dialectice și retorice. Argumentația dialectică are însă datoria de a le verifica, iar argumentația retorică de a le trata în cadrul unui conflict particular, fiind folosite pentru conciliere sau pentru apărare. V. autoritate, dialectică, retorică, stereotip. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN DUBLA CONSTRÎNGERE. Un concept fundamental enunțat de Școala de la Palo Alto (care s-a ocupat de studiul comunicării paradoxale) este cel de "dublă constrîngere" și se manifestă printr-un paradox pragmatic care se regăsește în interacțiunile
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
subiectivității prin limbă, deoarece se raportează la normele de interacțiune care sînt proprii unei culturi, încît se poate ajunge la un etos general ce caracterizează un întreg grup (etnic) uman (precum etosul românesc, etosul scandinav etc.). V. logos, patos, retorică, stereotip. ARISTOTEL R.; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. IO ETNOGRAFIA COMUNICĂRII. Sintagma etnografia comunicării a fost propusă în lingvistica nord-americană, a cărei tradiție a limbii din perspectivă etnografică sau în corelație cu aspectele etnografice are aproape un secol. Direcția de cercetare denumită astfel
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
nonverbale ce corespund reprezentării cognitive interiorizate care se derulează într-o interacțiune, (de exemplu, diferitele etape ce sînt urmate într-un aeroport internațional pentru a lua avionul) și care servește într-un anumit mod ca directivă în rezolvarea unei situații stereotipe de comunicare sau a unui gen discursiv monologal, permițînd planificarea activităților și a intervențiilor verbale. În domeniul cunoașterii științifice, se manifestă interesul pentru maniera în care cunoștințele, credințele, experiențele sînt înmagazinate și clasificate în memorie. Astfel, stocarea în memorie a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
celor mai multe dintre activitățile cotidiene și profesionale ar fi la baza proceselor de înțelegere și de producție, avînd forma unei scheme. Se folosesc și alți termeni cu sens apropiat, precum scenariu, cadru sau prescripție, pentru a desemna, în științele cognitive, formele stereotipe de cunoaștere care permit orientarea în situațiile sociale. Totalitatea schemelor de care dispune un individ constituie competența lui de a acționa. În domeniul analizei interacțiunilor, termenul scenariu apare mai frecvent pentru a reda competența de a acționa ce permite indivizilor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
că, pentru a fi coerent, nu este necesar ca proprietățile formale ale unui text să indice în mod explicit relațiile dintre enunțuri, în măsura în care scenariul este identificabil. În științele cognitive, schema sau scenariul își găsește echivalentul în praxeogramă și desemnează formele stereotipe ale cunoașterii care permit orientarea în situațiile sociale, totalitatea schemelor constituind competența de a acționa. De aici, rezultă că scenariul care vizează discursul sau textul reprezintă o specie a unui scenariu general de acțiune. V. praxeogramă, schemă, schimb, situație de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
secvențelor este de cele mai multe ori problematică, cel mai ușor de identificat și, de aceea, cel mai intens studiate fiind secvențele inițiale și secvențele finale/de încheiere. Secvențele încadrante ale interacțiunii sînt foarte ritualizate, avînd o funcție relațională și o structură stereotipă. Majoritatea interacțiunilor se desfășoară după o schemă generală tripartită care, după C. Kerbrat-Orecchioni, cuprinde: 1) secvența inițială, de deschidere a interacțiunii, prin care este asigurată deschiderea canalului de comunicare și stabilirea contactului fizic și psihologic, vizează "spargerea gheții" pentru buna
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pozitiv sau negativ, valoarea absolută a exponentului negativ care reprezintă matematic nivelul de probabilitate. De aici rezultă coeficientul de specificitate și, astfel, se constată că gradul de specificitate și coeficientul evoluează în același sens. V. lexicometrie. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. IO STEREOTIP. Relația strînsă dintre termenii stereotip și clișeu are rădăcini etimologice: în secolul al XIX-lea, în tipografii, se practica "stereotipia" sau "clișajul" pentru reproducerea în masă a unui model fix. W. Lippmann introduce lexemul stereotip în circuitul metalimbajului din științele
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
lexicometrie. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. IO STEREOTIP. Relația strînsă dintre termenii stereotip și clișeu are rădăcini etimologice: în secolul al XIX-lea, în tipografii, se practica "stereotipia" sau "clișajul" pentru reproducerea în masă a unui model fix. W. Lippmann introduce lexemul stereotip în circuitul metalimbajului din științele sociale într-un eseu din 1922 pentru a desemna imaginile gata-făcute ce transmit raportul dintre individ și realitate. Interesul crescut în ultimele două decenii față de conceptul "stereotip" a determinat rafinarea cercetării și nuanțarea definirii cuplului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a unui model fix. W. Lippmann introduce lexemul stereotip în circuitul metalimbajului din științele sociale într-un eseu din 1922 pentru a desemna imaginile gata-făcute ce transmit raportul dintre individ și realitate. Interesul crescut în ultimele două decenii față de conceptul "stereotip" a determinat rafinarea cercetării și nuanțarea definirii cuplului terminologic clișeu-stereotip. Ambii termeni denotă anumite structuri fixe la nivelul gîndirii și al exprimării. Stereotipul apare legat și de alți termeni, cum ar fi locul comun și motivul. Primul este considerat un
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
propriu administrației de stat și este caracteristic dispozițiilor, ordonanțelor și decretelor, cînd este orientat dinspre instituții spre cetățeni și are statut hortativ, și cererilor, memoriilor, reclamațiilor, cînd este orientat de la cetățean spre organele de stat. Limbajele acestui tip conțin formule stereotipe, au un vocabular relativ limitat și o orientare univocă a semnificațiilor cuvintelor. Limbajul ce caracterizează documentele ce emană de la instituții către cetățeni are în parte trăsăturile unui limbaj tehnic, deoarece arată cum trebuie procedat și ce trebuie realizat. Tipul limbajelor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]