1,350 matches
-
valorifică terenurile care nu pot fi exploatate decât prin pășunat. Oile se grupează în turme, după starea lor fiziologică, astfel: oi mulgătoare ("mânzări"), în turme de 400-500 capete, deservite de 2-3 ciobani; mioare sau tineretul de un an și oile sterpe, în turme de 300 capete, deservite de 1-2 ciobani; berbeci de reproducție, câte 80 capete, iar batalii în turme de 300400 capete, deservite de 1-2 ciobani. În perioada de muls și de fătări, personalul se suplimentează. Pentru folosirea rațională a
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
fi citit ca o confesiune în care M. poetizează în jurul propriei ratări: „Otravă simt pe-ntregul cer al gurii,/ Mi-i limba străpezită de veșnic ulcerat/ Și scrijelat încet de unghia torturii/ Mă sting sub clopotul îndurerat.// Ca pe femeia stearpă-a întâmplării,/ M-a legănat viața-n dezmierdări/ Și m-a zvârlit la țărmul înserării,/ Crispat de țipătul atâtor încordări.[...]// Cu aripi frânte vulturii din mine/ S-au mistuit atât de leneș în azur/ Și timpului de soare care vine
MARGARIT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288013_a_289342]
-
Franz Werfel, Cele patruzeci de zile de pe Musa Dagh, București, 1970; Walter Puschel, Robin și fiica șefului de trib, București, 1971; Anecdote cu haz, pref. trad., București, 1971; Miros de praf de pușcă, pref. trad., București, 1973; Ellen Glasgow, Pământ sterp, București, 1974; Günter Grass, Anestezie locală, București, 1975. Repere bibliografice: Ion Lungu, Anecdote cu (mai mult sau mai puțin) haz, TR, 1971, 38; Tengeri Kalandok és kalandorok. Horia Matei-Evezredek kalózkrónikája, EL, 1974, 8378; Florin Constantiniu, Un tezaur pentru fiecare, FLC
MATEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288066_a_289395]
-
un fel de corvoadă. Oamenii nu aveau de ales și se Întâmpla rar să lucreze pentru a obține profit. Deși agenții responsabili cu coordonarea satelor erau instruiți să Își dedice eforturile exclusiv terenurilor comunale, culturile erau adesea inadecvate, solul era sterp, semințele și Îngrășămintele soseau târziu, iar tractorul promis se lăsa așteptat la nesfârșit. Aceste neajunsuri, la care se adăuga și mențiunea că orice profit (eveniment foarte rar) obținut de pe urma terenului comunal trebuie considerat venit al comitetului sătesc, determinau ca oamenii
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
epuizarea estrogenului asociată cu menopauza ar conduce la „un coșmar al degradării vieții”. Menopauza, prin manifestarea ei, ar presupune Îmbolnăvirea femeii, dar și pierderea feminității și a sexualității, conducînd la depresii profunde sau cel puțin la „un sentiment de vacă stearpă”. Femeile ieșite din menopauză, afirma el, „mai degrabă există decît trăiesc” și văd lumea „printr-un văl cenușiu”, petrecîndu-și zilele „Întocmai ca niște creaturi inofensive, incapabile să simtă valorile vieții.6” Deși această caracterizare nu se potrivește cu niciuna din
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
și mai mult stările negre ale poetului, torturat de amintirea iubitei, generând în volumele Cenușă sfântă (1930; Premiul Societății Scriitorilor Români), Elegii (1933; Premiul Societății Scriitorilor Români și Premiul Academiei Române), Zăpezi și purpură (1936) tânguioase evocări și invocări, lamentații despre „sterpul meu infern”, în care „se cuibărește ca o epavă-n port”, „înțepenit și mut”, deopotrivă înfricoșat și doritor de moarte. Existența devine „groapa mea de umbră”, e bântuită de „fantomele singurătății”, ceea ce o face să semene cu un permanent exercițiu
DUMITRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286908_a_288237]
-
din ebraicul Arâbâh, „pustiu” - la capătul a șapte zile de pregătire spirituală. În cea de‑a șaptea zi, Ezdra vede de‑a dreapta sa o femeie care plânge și se tânguiește strigând. La întrebările lui, aceasta îi explică: „Eu, roaba ta, stearpă am fost, fără copii vreme de treizeci de ani, măritată fiind. Cu toate acestea, în fiecare zi și în fiecare ceas, vreme de treizeci de ani, m‑am rugat Celui Preaînalt, zi și noapte. În sfârșit, după treizeci de ani
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
9,43-10,1). Explicarea vedeniei întrerupe interpretarea lui Irineu: „Această femeie pe care ai văzut‑o”, spune arhanghelul Uriel, „este Sionul pe care îl vezi acum ca pe o cetatea întărită; faptul că ea ți‑a spus că a fost stearpă vreme de treizeci de ani înseamnă că trei mii de ani s‑au scurs de la facerea lumii, iar jertfă nu s‑a adus în această cetate. Dar, după cei trei mii de ani, Solomon a zidit cetatea și a adus
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ani înseamnă că trei mii de ani s‑au scurs de la facerea lumii, iar jertfă nu s‑a adus în această cetate. Dar, după cei trei mii de ani, Solomon a zidit cetatea și a adus jertfe; atunci femeia cea stearpă a născut un fiu. Când ți‑a spus că l‑a crescut cu trudă, era vorba de vremea în care Ierusalimul era locuit. În sfârșit, atunci când ți‑a spus: «Fiul meu, intrând în odaia de nuntă, a căzut mort», nenorocirea
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
elogiază armonia firească, expresie a logicii forței creatoare necontrazisă de natura duală a ființei umane: „Toate faptele câte-s pre pământ și în ceastă lume, și ceriul și pământul, și soarele și luna și stélele pre ceriu, și copacii cei sterpi și cei roditori pre pământu, numai cu cuvântul au dzis Dumnedzău să fie și toate de nemică s-au făcut. Așijderea și fierile și dobitoacele numai cu cuvântul au dzis și au ieșit din pământu toate odată cu trupul și cu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
vreme și arăta umflat, și-mi spuse că era gata să traverseze apa călare, pentru a vedea pacientul. L-am condus spre o zonă mai puțin adâncă a râului, iar eu am rămas la barcă. Tocmai meditam la acele pământuri sterpe, Însă oarecum cultivate, ale deșertului, calculând În ce zi a săptămânii eram și bănuind că era duminica din a doua săptămână din noiembrie, probabil ziua Sf. Martin (când țara mea natală este În plină iarnă), când am văzut doi oameni
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Oprea, Curat... mic dicționar, „Monitorul”, 2002, 203; Florin Faifer, Un ludic în Caragialia, CRC, 2002, 10; Ion Truică, Spectacolul lecturii, CL, 2002, 12; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 422-423; Nicolae Turtureanu, Ulme, „Ziarul de Iași”, 2003, 109; Carmen Mihalache, Un suflet sterp, ATN, 2003, 4; Vasile Popa Homiceanu, Caractere. Despre realitate cu obstinație, CL, 2003, 12; Ion Truică, Arta scenografilor români, Iași, 2003, 222-226. F. F.
ULMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290331_a_291660]
-
invariabil blândă. Pe Elena Văcărescu, marea doamnă franco-română, o bănuie de impostură: „Nu e om de adevărată cultură, nu are dragoste respectuoasă față de adevăr”. Pe Heidegger îl suspectează de „onanism intelectual”, despre Montherlant spune că „are un suflet strâmb, e sterp [...], e impotent”, pe Ion Marin Sadoveanu, Lucia Sturdza Bulandra, care s-au dat cu noul regim politic, îi numește cu o vorbă imposibilă („lichele”); în fine, este exasperată de parveniții spirituali. Nu îi place deloc teatrul lui Eugen Ionescu, modelele
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
îngrăditură, ca s-o poată închide, atunci când tot câmpul își va fi primit porția lui de apă. "Cît o ploaie bună", gândește cu voce tare, tânărul. Și așa s-a făcut că în timp ce fulgerele și tunetele ploii celei mari, dar stearpă pentru satul lui, se topea în depărtarea de către miazăzi, Aparul avea să descopere udatul culturilor, într-un fel foarte stângaci, dar destul de bun ca să le scape de la pieire, pentru binele acelor oameni a căror viață depindea de ele. Pentru această
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
ciudă și în bătaie de joc: Da' cum nu!? că nu mi-oi feșteli eu mânuțele tătucuței și a mămucuței! Multe slugi ați avut ca mine? Atunci, cu toatele, știind că mai ușor ar putea căpăta cineva lapte de la o vacă stearpă decât să te îndatorească o fată alintată și leneșă, au lăsat-o să-și urmeze drumul în pace și n-au mai cerut de la dânsa nici un ajutor. Și mergând ea tot înainte, a ajuns apoi și ea la Sfânta Duminică
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
pentru spălat pe cap; lozi: specie de salcie sau de răchită din ale cărei ramuri se fac împletituri; mâlită: acoperit cu mâl, plin de mâl; robace: (Reg.) harnic, muncitor; slută: (Om) mutilat, schilodit, infirm, diform, pocit; (om) foarte urât, hâd; stearpă: care nu rodește (suficient), care nu este productiv; neroditor; care nu produce nimic, care nu dă nici un rezultat; infructuos, zadarnic, fără conținut; steril; șturlubatică: nebunatică, neastâmpărată, zvăpăiată tăbuiețul: scurt și gros; țâfnoasă: (Pop.) îngâmfat, arogant; supărăcios, capricios, arțăgos; ușernică: (persoană
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
cele care pot rămâne însărcinate și naște nu le moșește pe altele, ci acelea care nu pot odrăsli” - „Fără îndoială”, confirmă Theaitetos. „Se spune că pricina acestui lucru aste Artemis 18; că, necăsătorită fiind, i-a revenit grija nașterilor. Celor sterpe nu le-a dat, vezi bine, putința moșitului, pentru că omul este, din firea sa, slab în a deprinde un meșteșug a cărui experiență nu o are. Le-a rânduit însă la așa ceva pe cele care, din cauza bătrâneții, nu pot avea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
este acela că sunt capabil să pun la încercare și să dovedesc în mod absolut că mintea unui tânăr dă naștere unei năluciri mincinoase ori, dimpotrivă, unui vlăstar adevărat 20. Căci am și acest lucru în comun cu moașele: sunt sterp de înțelepciune; iar lucrul pentru care mulți m-au vorbit deja de rău: că le pun altora întrebări, dar eu însumi nu clarific niciodată nimic, din pricină că nu am nici o urmă de înțelepciune, este o mustrare dreaptă. Or, cauza acestui lucru
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
corect valoarea deschiderii științifice realizate în cercetarea curriculară de Reynolds. Într-o „revistă a presei” publicată în The Journal of Education Thought 151 Kennedy aprecia lucrarea lui Reynolds (1989) astfel: ...un testament personal despre aventura sensibilității umane prin tărâmul lugubru, sterp, confuz și emoțional al celor mai importante practici educaționale contemporane pentru a afla în ce constă capacitatea teoriei curriculumului de a ajuta această sensibilitate umană să-și înțeleagă propria aventură. Nivelul personal al textului este o reflectare a căutărilor autorului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și traduceri la reviste interbelice reprezentative: „Viața românească”, „Integral”, „Gândirea”, „Adevărul literar și artistic”, „Contimporanul”, „Revista Fundațiilor Regale”, „România literară”, „Cuvântul liber”, „Dimineața”, „Vremea” ș.a., iar în perioada postbelică la „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „Secolul 20” ș.a. Prima carte, Aur sterp, îi apare în 1922. În peisajul literaturii interbelice, poezia lui P. se construiește în afara câmpului de confruntare între diferitele orientări ce caracterizează epoca. Modernismul și tradiționalismul îi sunt indiferente în latura lor exclusivistă și, fără a le conceptualiza sau fără
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
lumii. Nu e de văzut aici atât o intenție de actualizare, cât o afinitate structurală și o încredere onestă în vitalitatea unei estetici ce părea depășită. Opțiunea pare să fi fost atât de nedumeritoare în epocă, încât versurile din Aur sterp, volumul de debut, sunt situate de comentatori în marginea avangardismului, fiind puse în rând cu produsele excesive ale „poeziei noi”. E. Lovinescu acuză chiar la tânărul poet „imaginea aruncată fără control” și persiflează discret ceea ce părea că ține de abuzul
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
în timpul celor patru ani petrecuți la Paris, frecventează chiar mediile rebelilor literari aflați în plină confruntare „doctrinară”. Modernist nu este însă primul său volum decât în măsura în care simbolismul nu poate fi asimilat tradiției. O bună parte din piesele reunite în Aur sterp reconstituie o atmosferă bacoviană - decoruri dezolante, stări de vagă tristețe. Litaniile marelui deprimat sunt înlocuite însă de cadențe mai iuți, tonul devine mai ironic: „De-acum se lasă iarăși pâclă deasă/ Și ca o babă-n haine de mireasă,/ Cu
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
intelectual. Forma directă, confesivă, a lirismului e părăsită pentru exprimarea aluzivă eliptică; versul capătă o concentrare gnomică. Retorismul, dacă nu poate fi gâtuit, cunoaște o frânare prin care vin să-l răcească frecvent accente sarcastice. OV. S. CROHMĂLNICEANU SCRIERI: Aur sterp, Iași, 1922; Stânci fulgerate, București, 1930; Visuri în vuietul vremii, București, 1939; Floarea din prăpastie, București, 1942; Poezii, pref. Ov. S. Crohmălniceanu, București, 1962; Studii și portrete literare, București, 1963; Cele mai frumoase poezii, pref. Al. Piru, București, 1965; Studii
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
Flori de poezie străină răsădite în românește, București, 1973; ed. bilingvă, București, 1998; Tălmăciri din teatrul universal, îngr. și pref. D. Ivănescu, București, 1982; Erich Maria Remarque, Întoarcere de pe front, București, s.a. Repere bibliografice: Davidescu, Aspecte, 318-322; Ovid Densusianu, „Aur sterp”, VAN, 1922, 7-9; Perpessicius, Opere, II, 122, IV, 173-176, VII, 97-98, IX, 399-403; Camil Petrescu, „Aur sterp” „Revista vremii”, 1923, 2; Aderca, Contribuții, I, 505-506, II, 220-222; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 391-395; Sadoveanu, Cărți, II, 51-57; Streinu, Pagini
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
îngr. și pref. D. Ivănescu, București, 1982; Erich Maria Remarque, Întoarcere de pe front, București, s.a. Repere bibliografice: Davidescu, Aspecte, 318-322; Ovid Densusianu, „Aur sterp”, VAN, 1922, 7-9; Perpessicius, Opere, II, 122, IV, 173-176, VII, 97-98, IX, 399-403; Camil Petrescu, „Aur sterp” „Revista vremii”, 1923, 2; Aderca, Contribuții, I, 505-506, II, 220-222; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 391-395; Sadoveanu, Cărți, II, 51-57; Streinu, Pagini, II, 22-31, IV, 57-58; Ralea, Scrieri, II, 455-457; Constantinescu, Scrieri, IV, 337-361; Călinescu, Ulysse, 85-87, 199-203; Boz
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]