1,001 matches
-
să-mi spui... începu John Robert. — Presupun că ați auzit că mi-am pierdut slujba? — Nu. — Dar primesc o indemnizație, așa că-i în ordine. Nu o să ghiciți niciodată de ce mi-am pierdut-o. — Perfect adevărat. — Am spart toată colecția de sticlărie romană de la muzeu. — Toată colecția de sticlărie romană? Ideea părea să stârnească oarecare interes în mintea lui John Robert. Da, și deliberat, am trântit-o pe podea și s-a făcut țăndări. — Și au reușit s-o restaureze? întrebă înțeleptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
că ați auzit că mi-am pierdut slujba? — Nu. — Dar primesc o indemnizație, așa că-i în ordine. Nu o să ghiciți niciodată de ce mi-am pierdut-o. — Perfect adevărat. — Am spart toată colecția de sticlărie romană de la muzeu. — Toată colecția de sticlărie romană? Ideea părea să stârnească oarecare interes în mintea lui John Robert. Da, și deliberat, am trântit-o pe podea și s-a făcut țăndări. — Și au reușit s-o restaureze? întrebă înțeleptul. — N-am idee. Știu c-au adunat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
că roșise și că avea o expresie absolut ridicolă, se încruntă. Se mișcă dindărătul unui fotoliu și răspunse: — Am încercat s-o ucid. John Robert își înălță sprâncenele. — Am condus mașina direct în canal, deliberat, cum am procedat și cu sticlăria romană. Eu am sărit afară și ea s-a scufundat odată cu mașina. Numai că a reușit, nu știu cum, să iasă. Ghinion! Data viitoare sper să am mai mult noroc. Nu te-ai schimbat prea mult, comentă John Robert. Observația îi făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
-i decât teatru. Ești un individ mediocru, George, un individ foarte obișnuit, egoist, plicticos și mediocru, și nu vei fi niciodată altceva. — Nu mă pune prea mult la încercare! Nu ai intenționat nici un moment să-ți ucizi soția, ai spart sticlăria romană pentru că erai beat, ești, pur și simplu, un caraghios. Și acum, pleacă, dacă nu vrei să mă faci să-mi fie milă de dumneata. George începu să se învârtească prin cameră. Deschise ușa dulapului, se uită în el și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
muzeul. La un moment dat, se crease o stare de stinghereală generală (spre marea plăcere a lui George), când Emma (care nu era la curent cu isprava lui George) își exprimă regretul că muzeul nu expunea acea colecție unică de sticlărie romană despre care citise mult. O tuse a lui Brian și un ghiont al lui Tom puseră capăt scurtei conversații. Totuși, avusese loc o conversație și cei de față încercaseră o surpriză, poate prea absurdă, văzându-l pe George comportându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
lua sfârșit. Rozanov se va întoarce în America și George se va lecui de el. Atunci vom ști. Dacă lucrul pe care-l așteaptă... actul care-l va domoli... s-a petrecut sau nu? Da. Întâi am crezut că spargerea sticlăriei romane a fost acest act. Și? Pe urmă am crezut că uciderea mea... Numai că tu trăiești. Da, dar s-ar fi putut ca simpla încercare să-i fie de ajuns. Și dacă nu i-a fost? S-ar putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
condamnată. Las' că știu eu de ce ești împotriva Stellei. — Oh, încetați odată, încetați! strigă Tom, prinzându-și capul în mâini. Dați-i înainte! murmură Alex, cu ochi strălucitori. — A fost un accident, repetă Gabriel. Și așa a fost și cu sticlăria romană. — Ah, dă-o dracului de sticlărie romană! strigă Brian. — George n-a făcut absolut nimic rău, îi dădu înainte Gabriel. Noi suntem cei care trăim într-o lume a fanteziei când îl condamnăm. Poate că bea puțin, asta-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
împotriva Stellei. — Oh, încetați odată, încetați! strigă Tom, prinzându-și capul în mâini. Dați-i înainte! murmură Alex, cu ochi strălucitori. — A fost un accident, repetă Gabriel. Și așa a fost și cu sticlăria romană. — Ah, dă-o dracului de sticlărie romană! strigă Brian. — George n-a făcut absolut nimic rău, îi dădu înainte Gabriel. Noi suntem cei care trăim într-o lume a fanteziei când îl condamnăm. Poate că bea puțin, asta-i tot. Dar și noi bem, uite, chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
părinții ei, luxul moștenit al casei Pavel, singurul lux semănând - dar numai în spațiul restrâns al vitrinei, cu cel al marii burghezii. Și, această înșelare alimenta vivacitatea domnului Pavel, deși în sinea lui nu dădea doi bani pe ea - o „sticlărie și atâta tot” își spunea dar nu rostea aceste aprecieri în fața soției. Și doamnele acelei nopți și domnii, încătușați și descătușați de conveniențele sociale, rigide, venite din Apus (o civilitate incomodă croindu-se pe ei), vor profita la nesfârșit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
chimică, alimentară, a lemnului și mobilei. În legătură cu ramurile industriale în care funcționau aceste unități și ponderea lor numerică în ramura respectivă, următorul tabel este lămuritor 27: Ramuri industriale Nr. total al întreprinderilor Din care ale proprietarilor evrei Ceramică 13 1 Sticlărie 6 3 Materii minerale 13 - Metale 75 9 Lemn și mobilă 72 19 Tăbăcărie-pielărie 25 6 Alimentară 191 26 Textilă 31 7 Îmbrăcăminte 35 12 Chimică 105 33 Hârtie 13 3 Arte Grafice 26 2 Diverse 20 1 Total 625
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Hîrlău, în extremitatea estică, direct cu județul Botoșani( comună Prăjeni), la est cu comunele Plugari și Coarnele Caprei, la sud cu comună Ceplenița, iar la vest cu comună Șirețel. Comună Scobinți are în componență cinci sate ( Bădeni, Scobinți, Fetești, Zagavia, Sticlăria ) și două cătune( Rediu, Zvarici). Cadrul natural este foarte variat, comuna fiind situată în aria de contact a Podișului Sucevei(sectorul mai înalt, cunoscut sub denumirea de Masivul Dealul Mare Hîrlău) cu Câmpia Moldovei, între aceste unități aflânduse o zonă
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
Câmpia Moldovei, între aceste unități aflânduse o zonă depresionara de contact(Hîrlău - Hodora), care se suprapune Văii Bahluiului, cu condiții și resurse naturale variate. Legătură cu municipiul Iași și orașul Hîrlău se realizează pe DN 28B, cu satele Fetești și Sticlăria, prin DJ 28, cu localitatea Zagavia prin DC 45, cu satul Bădeni, prin DC 151(care unește halta CFR Bădeni cu localitatea PietroșicaCeplenița). Teritoriul administrativ al comunei Scobinți are o suprafață de 7108 ha, iar populația, la recensământul din anul
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
bruște sau călduri uscate în timpul verii. Cele mai ridicate valori ale vitezei vântului corespund perioadei de iarnă și primăvară, când se depășesc 3-4m/s. HIDROGRAFIA Apele de suprafață sunt reprezentate de răul Bahlui și de afluenții acestuia: Buhalnița, Gurguiata și Sticlăria. Râul Bahlui are un regim hidrologic torențial, care se manifestă prin eroziuni și surpări ale albiei minore, dar și ușoare inundații locale. Viteza de scurgere este în medie de 0,288 m/s, iar cea maximă de 0,348 m
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
posibilitatea de a câștiga bani necesari traiului zilnic. De o parte și de alta a DJ 28, care face legătura cu vestitul iarmaroc de la Lespezi, apoi cu Pașcaniul, Tudora și Dolhasca, se află cătunul Rediu, care face parte din satul Sticlăria. Satul Rediu își leagă existența de Constantin Vasilica, originar din satul Buda, comuna Lespezi, din județul Iași. Participant la primul război mondial, este luat prizonier de trupele germane și este dus în Germania, fiind nevoit să lucreze pe moșia unui
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
au învățat copiii în casele familiilor Vasilica și Vrabie, actuala construcție a școlii fiind ridicată de abia în anul 1953. Dezvoltarea demografică a așezării a impus construirea unei biserici, cu hramul Sf. Ioachim și Ana , preot fiind numit Ionuț Florariu. Sticlăria, sat ce aparține comunei Scobinți, este așezat pe valea pârâului Humăria și coasta dealului cu același nume, care are altitudinea de 400m. Așezarea, atestata documentar în 1864, evocă, prin numele său existența pe aceste meleaguri a unei manufacturi(fabrici) de
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
de către Marcu Jidov(Marcovici Herței), pe moșia Vitejeni, aparținând familiei Cantacuzino. Fabrică avea trei meșteri și 60 lucrători. Folosea nisipurile sarmațiene locale, care au un orizont gros de 35-40 m și un conținut de cuarț de 55 60%. Existența satului Sticlăria este mai veche, fiind dovedită de mărturiile străbunilor, dar și de unele toponime, ca, de exemplu:Dealul Bejeniei, situat în nordvestul satului, denumirea având o semnificație socială, sinonima cu pribegia, Siliștea Sîngeap sau Poiana lui Sîngeap, loc despădurit, la nordul
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
cererea părintelui Ioan, starețul Mănăstirii Sângeap, care se ruga pentru primirea „vreunui ajiutor” pentru cumpărarea unei Psaltiri), fapt ce permite autorităților s-o desființeze, strămutând locuitorii Sângeapului în satele din jur. Totuși, studiind izvoarele arheologice și documentele recente, vatra satului Sticlăria datează din epoca preistorica, fragmente de ceramică de tip Precucuteni fiind descoperite în punctul Prisecaru-Bița D.-Pintilie C. De asemenea, pădurile din zona deveneau adăpost sigur pentru populațiile aflate în satele din vale, atunci când erau amenințați de populații străine sau
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
că această parte de sat să se numească Ungureni, toponim care dăinuie, ca și Ruși, până în zilele noastre. Prima școală din sat s-a construit, prin 1882, în partea de sat, denumită Ungureni. În anul 1911, a fost înființată Școală Sticlăria, de numele căreia se leaga o generatie întreaga de dascăli, dintre care amintim fam. Galeriu Toader. Localul școlii cuprindea o sală de clasă și două cămăruțe pentru locuința învățătorului. Fiii învățătorului, Vasile și Constantin Galeriu, au purtat mai departe făclia
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
lor, dascăli sau gospodari de frunte ai comunei. În anul 1958, s-a construit noul local al școlii gimnaziale, care a scos generații de absolvenți, de pregătirea lor ocupându-se, cu dăruire și perseverența, iluștri dascăli că: Biserică din satul Sticlăria, cu hramul Duminică tuturor Sfinților, care și-a păstrat și hramul bisericii vechi(Sf. M.Mc. Dimitrie), a fost construită în perioada 1953-1957, prin contribuția localnicilor și a locuitorilor satelor din zonă, la inițiativa preotului Ioan Budai. Acest lăcaș de cult
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
de stejar. Duhovnici de seamă au păstorit sufletele sticlărenilor. Amintim aici preoții: Nicolae Alexa și Vasile Ungureanu(din anul 1976, slujește cu credința preotul Ioan Lutic, fiu al satului, care a înfrumusețat și dezvoltat vechea zidire creștină). La vest de Sticlărie, se află Podul de lut și Fântână Cerbului , prilej de a ne reaminti sfârșitul dramatic al unei idile dintre fiica domnitorului Radu Mihnea, care-și stabilise Curtea domneasca în târgul Hîrlău, si o slugă, eveniment consemnat de cronicarul Ion Neculce
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
de Poiana Văratecului, ce-i zic acum Vladnic, iar Vladnicu au fost unde este iazul lui Agriș și de la acel drum de la Văratic în drumul Țiului la Zbereni, iar alt drum sau cărare nu era, acum și pe unde este Sticlăria era codru și huci de nu putea răzbate nimene”. În tradiția orală a satului este amintită existența unei mori de apă și a unei cariere de piatră, părăsita acum mai bine de o sută de ani, ce a constituit un
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
vedea și astăzi. O rudă a lui Iancu Sticlăreanu ar fi construit fabrică de sticlă, ale cărei urme se văd și astăzi în grădina lui Ion.Gh. Moldoveanu. În dicționarul geografic al României din anul 1920, este amintit și satul Sticlăria: „Sticlăria sat în partea de sud-vest a comunei Bădeni, plaiul Bahlui, județ Iași, situat pe costișa dealului Sticlăria, pe o suprafață de 344 ha, cu o populație de 85 familii, sau 440 suflete are și o biserică din lemn, cu
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
și astăzi. O rudă a lui Iancu Sticlăreanu ar fi construit fabrică de sticlă, ale cărei urme se văd și astăzi în grădina lui Ion.Gh. Moldoveanu. În dicționarul geografic al României din anul 1920, este amintit și satul Sticlăria: „Sticlăria sat în partea de sud-vest a comunei Bădeni, plaiul Bahlui, județ Iași, situat pe costișa dealului Sticlăria, pe o suprafață de 344 ha, cu o populație de 85 familii, sau 440 suflete are și o biserică din lemn, cu un
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
se văd și astăzi în grădina lui Ion.Gh. Moldoveanu. În dicționarul geografic al României din anul 1920, este amintit și satul Sticlăria: „Sticlăria sat în partea de sud-vest a comunei Bădeni, plaiul Bahlui, județ Iași, situat pe costișa dealului Sticlăria, pe o suprafață de 344 ha, cu o populație de 85 familii, sau 440 suflete are și o biserică din lemn, cu un cântăreț și un eclersiarh. Este înconjurat din toate părțile de păduri...”. REALITĂȚI CONTEMPORANE Amplasarea comunei noastre în
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
cinci sate să beneficieze de apă potabilă, în trei dintre acestea este canalizare, iar satul de centru să aibă și gaz metan. Acțiunea continuă și în zilele care urmeaza se va introduce apă potabilă și rețeaua de canalizare în satul Sticlăria. Pentru ridicarea standardului de viață și civilizație a locuitorilor din comuna și mărirea gradului de atracție a localității, obiectivele de utilitate publică propuse pentru realizarea imediată sunt: asfaltarea DJ 281; reabilitarea drumurilor comunale și sătești; reabilitarea pod Abator; amenajarea unei
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]