1,096 matches
-
română, Editura Litera, București, 1994; Sorin Antohi, „Românii În 1995: geografie simbolică și identitate socială”, În volumul Iordan Chimet (coord.), Momentul Adevărului, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1996, pp. 261-272; Sorin Antohi, Imaginaire culturel et réalité politique dans la Roumanie moderne. Le stigmate et l’utopie, L’Harmattan, Paris-Montréal, 1999. Marius Turda, „Aurel C. Popovici XE "Popovici" ’s Nationalism and its Political Representation in the Habsburg Empire (1890-1910)”, În Marius Turda (coord.), The Garden and the Workshop: Disseminating Cultural History in East-Central Europe
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
regionale (construcții analitice, modificări de topică etc.). Situația de comunicare publică favorizează totuși și apariția unor fenomene de hipercorectitudine. Rapoartele de monitorizare, orientate practic și normativ, au pus accentul pe greșelile flagrante, pe abaterile sancționabile cultural și care funcționează ca stigmate sociale. Monitorizările au condus însă și la înregistrarea unui mare număr de fapte de limbă care nu intră într-o grilă rigidă a corectitudinii și a incorectitudinii, ci sunt relevante mai ales pentru o descriere a dinamicii limbii actuale. E
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
din perioada comunistă aduc cu sine o serie întreagă de probleme. Unele sunt inadecvate din punctul de vedere al mediului sau structural nesigure, altele au fost create pentru a deservi un program social acum redundant, totuși unele poartă cu ele stigmatul asocierii cu regimul trecut<ref id=”2”>Leach, Architecture and revolution..., p. 3.</ref>”. Maniera în care au fost gândite și implementate proiectele de reconstrucție postbelică a influențat covârșitor dezvoltarea societăților respective. Occidentul a mizat pe creșterea gradului de coeziune
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
Orice duel se stabilește în numele proclamării dreptății prin confruntarea adversarilor luptători pentru victorie. Cineva urmează să poarte stigmatul învinsului, iar altcineva trofeul învingătorului. Principiile cavalerești din îndepărtata societate medievală nu iau tocmai formele sale tradiționale în contextul timpurilor noastre, însă își păstrează esența, aplicată cu siguranță de omul contemporan. Nu! Noi nu ne înjunghiem cu șpaga (sic!) demonstrând
ROLUL CONCURSURILOR ȘCOLARE îN EDUCAȚIA TINERILOR. In: Apogeul by Ecaterina Reus () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1801]
-
această observație privind tocmai campamentele „centrale”, singurele mai vizibile arheologic. Reconstituirea secvențelor operatorii oferă, însă, o metodă relativ satisfăcătoare pentru identificarea acțiunii cioplitorilor neexperimentați, respectiv a copiilor: printre greșelile tipice începătorilor se numără nuclee ale căror suprafețe de debitaj prezintă stigmate datorate erorilor de estimare ale unghiului de percuție, lățimii viitorului talon, sau forței loviturii. Astfel de situații, în mod cert legate de deprinderea, supravegheată sau nu, a debitajului litic, nu reprezintă o caracteristică exclusivă a ansamblurilor litice din paleoliticul superior
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
aici și faptul că, în sens statistic, devianța este concomitent un fenomen normal; așa cum observa și sociologul american E. Goffman <footnote M.N.Turliuc, curs Psihologia comportamentului deviant footnote> , nimeni nu este deviant, căci fiecare individ descoperă pe parcursul vieții că posedă stigmate care îi marginalizează în raport cu grupul; iar dacă nimeni nu este deviant, atunci devianță este starea normală a societății. 2.3. Raportul dintre normal și patologic în definirea devianței Funcțiile și disfuncțiile sociale ale devianței Afirmația șocantă conform căreia devianță este
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
Nae Ionescu, Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 160: Vom dovedi aici, în zilele următoare, că punctual de vedere științific în așezarea Paștilor este o aberație condamnată în chip lămurit de Predanie; că hotărârea Sinodului este necanonică și că poartă toate stigmatele unui act schismatic, că ea închide o sumă de absurdități dogmatice și că numai motive extrabisericești au putut îndemna la un asemenea pas greșit". 8 Paul Sterian, Între isimerie și echinocțiu, în "Cuvântul", an V, nr. 1356, 30 ianuarie 1929
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
4-1/3 din totalitatea cazurile de sângerare masivă cu origine În tractul gastrointestinal superior; - la pacienții cirotici → sursa de sângerare: varice (50%Ă sângerare masivăă; gastrită (30%Ă și ulcer duodenal (9%Ăsângerare moderată sau modestă diagnostic: esofagoscopie; examenul fizic(stigmate de ciroză, splenomegalieă; teste funcționale hepatice; arteriografia mezenterica superioară sau celiacă care va exclude o sângerare arterială și va evidenția circulația colaterală, dar nu va obiectiva sângerarea de la nivelul varicelor. TRATAMENT A. Nonoperator i. Direct: controlul la nivelul situsului sângerării
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
atebrină; santonină; acid picric. 4. anemiile; 5. insuficiența renală cronicădatorită excesului de urocrom; 6. neoplasmele avansate - galben „pai”; 7. endocardita septică subacută - „cafea cu lapte”. II. Diagnosticul patogenic A. Excluderea icterelor premicrosomiale 1. hemolitice: moderate - flavinice; subiecți tineri, În majoritate; stigmate de anemie; splenomegalie frecvent; urini hipercromeportocalii (prin urobilinogen); scaune pleiocrome; pruritul absent; celelalte teste clinice hepatice normale; paraclinic: (sânge: bilirubina neconjugată mult crescută, reticulocitoză crescută, anemie; urină: urobilinogen crescut, bilirubina absentă; scaun - stercobilină crescută). Chirurgul trebuie să suspecteze și posibilitatea
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
se folosește în India punându-se în prăjiturile și mâncare de la nuntă. Înafara acestor utilizări culinare șofranul se mai folosește la diferite sortimente de prepară culinare precum sarmale, pârjoale moldovenești,ciorbe,sosuri. Recoltarea șofranului este foarte migăloasa deoarece cele trei stigmate ,roșuportocaliu se culeg individual din fiecare floare proaspătă. Stigmatele se pun pe tăvi și se usucă la foc de lemne deschis. Rodiile sunt dulci acrișoare dau și aroma acrișoră- dulce unică mâcărurilor. Ele se folosesc la obținerea unei melase gustoase
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
mâncare de la nuntă. Înafara acestor utilizări culinare șofranul se mai folosește la diferite sortimente de prepară culinare precum sarmale, pârjoale moldovenești,ciorbe,sosuri. Recoltarea șofranului este foarte migăloasa deoarece cele trei stigmate ,roșuportocaliu se culeg individual din fiecare floare proaspătă. Stigmatele se pun pe tăvi și se usucă la foc de lemne deschis. Rodiile sunt dulci acrișoare dau și aroma acrișoră- dulce unică mâcărurilor. Ele se folosesc la obținerea unei melase gustoase ce se servește alături de pește și vinete. În lume
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
se înțelege o abatere de la forma și funcția normală a unui singur segment sau a unui număr foarte limitat de segmente ale organismului. Deficiența este bine delimitată, și înainte de toate, localizată în mod evident. Organismul în ansamblu său nu poartă stigmatul unei deficiențe fizice. Cât privește deficiența globală, aceasta presupune o sumă de deficiențe segmentare, care se intercondiționează și care dau întregului organism un aspect dizarmonic. 3.3. DEFICIENȚELE SPATELUI Acest capitol include deficiențele de coloană vertebrală și ale omoplaților. Prima
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
o teorie „laicizată” (Pierre Fougeyrollas) sau ca o „religie seculară” (R. Aron, E. Voegelin). Această ultimă categorie arată cu claritate ce anume permite înrudirea marxismului cu o varietate neobișnuită a religiei: ideea unei societăți bântuite de rău și marcată de stigmatele exploatării capitaliste: desemnarea unui agent al mântuirii, proletariatul, a cărui menire este să scape lumea de păcat și de asuprire; și, în sfârșit, promisiunea izbăvirii pentru toți cei pe care modul de producție capitalist îi hărăzea mizeriei și sărăciei materiale
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
al PCUS; și, cu această ocazie, Carrillo, al cărui partid tocmai și-a redobândit legalitatea într-o Spanie postfranchistă, subliniază „starea primitivă [a regimului socialist sovietic] care se resimte de pe urma sistemului cvasifeudal pe care l-a răsturnat și ale cărui stigmate continuă să le poarte”. în iunie 1976, în cursul unei conferințe a PC europene, „eurocomuniștii” se manifestă și își completează demersul cu o întâlnire la vârf între Marchais, Carrillo și Enrico Berlinguer, secretar general al PCI, la Madrid, pe 2
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
familie de popoare frățești, conduse de partidele marxist-leniniste*, legate prin aceeași concepție de viață” - a intrat în epoca „socialismului real”. în această etapă, dictatura „muncitorilor înarmați” trebuie să se exercite pentru a controla o societate de tranziție încă încărcată de stigmatele celei vechi, între care statul și dreptul burghez, în parte menținute. Acest compromis este legat de necesitatea de a acorda prioritate revoluționării economiei* - colectivizarea mijloacelor de producție - și unei discipline severe, ambele necesare creșterii forțelor de producție, temelie a unei
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
frecvent la război, care trebuie avut tot timpul în vedere, o politică externă care proclamă pacifismul ca principiu călăuzitor este, în aceeași măsură, antiimperialistă și susținătoare a statu-quoului. Exprimând în termeni pacifiști obiectivele unei politici de acest tip, decidentul aplică stigmatul de națiuni instigatoare la conflict asupra oponenților imperialiști, își eliberează compatrioții de scrupule morale și poate spera să câștige sprijinul tuturor țărilor interesate de menținerea statu-quoului6. Dreptul internațional îndeplinește o funcție ideologică similară. Orice ordine legală tinde să fie în
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
mijloacele de transport pentru a merge acolo. Astăzi, „Unica Lume” a tehnologiei nu-i va servi la nimic dacă îi lipsește unul dintre acele acte guvernamentale fără care nici o ființă umană nu poate să treacă o frontieră. Totuși, în 1914, stigmatul retardării și aproape al barbariei se atașa de Rusia și Turcia, singurele țări mari care cereau un pașaport pentru a părăsi sau intra pe teritoriul lor național. Nu se cuvine să uităm că tehnologia modernă este cea care a făcut
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
creează standardul după care să se ghideze părțile componente ale Ligii pentru a evalua cererile și acțiunile națiunilor și pentru a elabora metodele de contracarare a amenințărilor împotriva păcii. Este drept că întemeietorii Pactului au vrut să elibereze Liga de stigmatul identificării complete cu statu-quoul din 1919. În acest scop, ei au asigurat prin prevederile articolului 19 premisele pentru schimbarea pașnică. Am arătat deja slăbiciunile intrinseci ale acestor prevederi, care au rămas moarte din fașă. Dar, dincolo de deficiențele sale intrinseci, articolul
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
că un constructivism realist ar trebui privit ca o oportunitate. Distingând între întrebările referitoare la rolul idealurilor și cele privind rolul ideilor, idealiștii pot să se concentreze explicit asupra idealurilor și sunt încurajați să-și exprime clar poziția, să depășească stigmatul asociat utopismului de la apariția lucrării The Twenty Years’ Crisis (Carr, 1964). Cu alte cuvinte, le propune să nu-și ascundă scopurile sub masca științei obiective. Realiștilor le spune nu numai că teoria constructivistă ar putea fi o metodologie utilă de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
pe de o parte, în faptul că harul charismatic, o dată recunoscut, acționează ca un placebo simbolic, iar pe de altă parte, în ambivalența sentimentelor pe care le generează carisma. El nota: # Carisma este în același timp o grație și un stigmat. Ea conferă celui care o posedă semnul unei valori extraordinare, dar și marca unui exces, a unei violențe intolerabile..., toate aceste semne sunt în mod simultan atrăgătoare și amenințătoare. Ele protejează, dar și sperie (Moscovici, 1997, p. 101). # Fără îndoială
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
socială (Camilleri, 1998a, p. 59). În plus, când este vorba despre trăsături culturale, de identitate sau de apartenență stigmatizate, se observă afirmarea unei identități diferite de cea criticată (uneori adoptându-se chiar identitatea „criticului”), o stigmatizare inversă, o Întoarcere a stigmatului sub formă de valorizare, sau afirmarea unei identități critice care acceptă stigmatizarea anumitor trăsături (pe cale de a fi abandonate) și, În același timp, pune la loc de cinste alte trăsături proprii aceleiași culturi. Acest ultim proces face parte dintre cele
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
trebuie evidențiat. Această recrudescență identitară subliniază trecerea de la o exigență de egalitate formulată cândva În termeni sociali la o exigență de demnitate exprimată astăzi În numele dreptului la diferență. O asemenea transformare traduce ceea ce Constant numește „o strategie de Întoarcere a stigmatului” (Constant, 2000, p. 88) și este o manifestare a „influenței categoriilor etnice și religioase În tehnicile de mobilizare colectivă” (ibidem). Trebuie să atragem atenția aici, urmându-l pe Taguieff (Taguieff, 1988, pp. 381-386), asupra aporiilor unei astfel de situații, care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ar fi construit un repertoriu furând și edulcorând cântecele negrilor” (ibidem, p. 30). Dacă Îl urmăm pe acest autor, constatăm că, Încă de la Începutul secolului al XIX-lea, se manifestă numeroase hibridări, bazate În parte pe comportamente stereotipice, asumarea unor stigmate teatralizate ă de către artiștii negri Înșiși ă, precum și o influență puternică și subterană Între grupurile naționale. În mod sigur, căutarea unor stări de conștiință alternative nu a Început o dată cu moda acid party-urilor. Prin muzică se exercită o influență tot mai
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
să lupte. De exemplu, rasismului „anti-negri” În stil american (cel al partizanilor „supremației albe”) i s-a opus, Începând cu anii ’20, un rasism anti-albi bazat pe elogiul negritudinii, pe o viziune „exclusivistă” asupra identității black, mijloc de a Întoarce stigmatul prin restaurarea stimei de sine a negrului american, dar care va lua repede forma unui naționalism etno-rasial și separatist, de la Marcus Garvey la Louis Farrakhan (Taguieff, 1995, pp. 185-198; Kepel, 1994, pp. 38, 55 și 87). Am putea spune același
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nu lipsește nici măcar clasica idee a „complotului evreiesc mondial” (Taguieff, coordonator, 1992)? Întâlnim aici una dintre multiplele zone de echivoc sau de basculare ideologică pe care le observăm În interacțiunile rasismelor și antirasismelor. În multiplele mobilizări identitare bazate pe Întoarcerea stigmatelor, se pot observa efecte contrare celor scontate. Oricum, este sigur că frontierele, presupuse clare și recunoscute, Între infernul locuit de rasiști și paradisul populat de antirasiști se dovedesc uneori nesigure și dificil de recunoscut. „Rasism”: Între o extindere fără măsură
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]