5,507 matches
-
în ceea ce-l privește pe receptor; • Barierele la nivelul receptării aparțin în egală măsură celui care primește mesajul și mediului: în primul caz, avem de-a face cu nevoi, anxietăți, credințe, valori, atitudini, opinii, expectații, prejudecăți, nivelul de atenție oferit stimulului, iar în cel de-al doilea, cu efectul conjugat al altor stimuli existenți în mediu; • Barierele de înțelegere se situează atât la nivelul emițătorului (semantică și jargon, abilități de comunicare, durata comunicării și canalul acesteia), cât și la nivelul receptorului
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
egală măsură celui care primește mesajul și mediului: în primul caz, avem de-a face cu nevoi, anxietăți, credințe, valori, atitudini, opinii, expectații, prejudecăți, nivelul de atenție oferit stimulului, iar în cel de-al doilea, cu efectul conjugat al altor stimuli existenți în mediu; • Barierele de înțelegere se situează atât la nivelul emițătorului (semantică și jargon, abilități de comunicare, durata comunicării și canalul acesteia), cât și la nivelul receptorului (probleme semantice, concentrarea, abilitățile de ascultare, cunoștințe despre mesaj, prejudecăți, receptivitatea la
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
strict al folosirii metodelor de interacțiune educațională. În direcția dezvoltării unei asemenea perspective de analiză, Roberts și Hunt (citându-l pe Reitan Shaw) propun patru clase generale de variabile care influențează conformarea la normele grupului: - caracteristicile personale ale membrilor grupului; - stimulii care evocă conformismul; - factorii situaționali; - relaționările intragrup. Printre caracteristicile personale ale membrilor grupului care influențează preponderența acțiunilor într-un mod conformist sunt: inteligența, vârsta, culpabilizarea și autoritarismul. La acestea patru vom adăuga o a cincea, care ține mai degrabă de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
similar, persoanele care și-au dezvoltat structuri preponderent autonome de răspuns vor prezenta îndeosebi reacții de rezistență la presiunea de conformare exercitată de către grup (dezvoltând comportamente „deviante” în raport cu acesta din urmă). În ceea ce privește cel de-al doilea element, care urmărește caracteristicile stimulilor, se cuvine menționat faptul că ambiguitatea acestora sporește tendința spre conformare a membrilor unui grup. Iată de ce considerăm că este utilă dezvoltarea de către școală în activitățile de grup a unor astfel de exerciții de nuanțare și clarificare a stimulilor (spre
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
caracteristicile stimulilor, se cuvine menționat faptul că ambiguitatea acestora sporește tendința spre conformare a membrilor unui grup. Iată de ce considerăm că este utilă dezvoltarea de către școală în activitățile de grup a unor astfel de exerciții de nuanțare și clarificare a stimulilor (spre exemplu, unui grup de elevi/studenți li se oferă un stimul vizual, apoi, în grup, discuția este direcționată spre perfecționarea abilităților de observare a stimulului prin întrebări de tipul: „De ce credeți că stimulul are culoarea respectivă?”, „Dacă ar fi
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
conformare a membrilor unui grup. Iată de ce considerăm că este utilă dezvoltarea de către școală în activitățile de grup a unor astfel de exerciții de nuanțare și clarificare a stimulilor (spre exemplu, unui grup de elevi/studenți li se oferă un stimul vizual, apoi, în grup, discuția este direcționată spre perfecționarea abilităților de observare a stimulului prin întrebări de tipul: „De ce credeți că stimulul are culoarea respectivă?”, „Dacă ar fi să credeți că stimulul are altă culoare - sugerată de alt coleg -, cum
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în activitățile de grup a unor astfel de exerciții de nuanțare și clarificare a stimulilor (spre exemplu, unui grup de elevi/studenți li se oferă un stimul vizual, apoi, în grup, discuția este direcționată spre perfecționarea abilităților de observare a stimulului prin întrebări de tipul: „De ce credeți că stimulul are culoarea respectivă?”, „Dacă ar fi să credeți că stimulul are altă culoare - sugerată de alt coleg -, cum ați argumenta acest fapt restului de elevi/studenți din colectiv?”). Cel de-al treilea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
exerciții de nuanțare și clarificare a stimulilor (spre exemplu, unui grup de elevi/studenți li se oferă un stimul vizual, apoi, în grup, discuția este direcționată spre perfecționarea abilităților de observare a stimulului prin întrebări de tipul: „De ce credeți că stimulul are culoarea respectivă?”, „Dacă ar fi să credeți că stimulul are altă culoare - sugerată de alt coleg -, cum ați argumenta acest fapt restului de elevi/studenți din colectiv?”). Cel de-al treilea aspect privește factorii situaționali care includ toate laturile
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
grup de elevi/studenți li se oferă un stimul vizual, apoi, în grup, discuția este direcționată spre perfecționarea abilităților de observare a stimulului prin întrebări de tipul: „De ce credeți că stimulul are culoarea respectivă?”, „Dacă ar fi să credeți că stimulul are altă culoare - sugerată de alt coleg -, cum ați argumenta acest fapt restului de elevi/studenți din colectiv?”). Cel de-al treilea aspect privește factorii situaționali care includ toate laturile situației, exceptând stimulii, spre exemplu, mărimea grupului, (ne)unanimitatea majorității
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
respectivă?”, „Dacă ar fi să credeți că stimulul are altă culoare - sugerată de alt coleg -, cum ați argumenta acest fapt restului de elevi/studenți din colectiv?”). Cel de-al treilea aspect privește factorii situaționali care includ toate laturile situației, exceptând stimulii, spre exemplu, mărimea grupului, (ne)unanimitatea majorității, structura grupului. Cel de-al patrulea și ultimul factor focalizează atenția pe relaționările intragrup; incluzând cât de capabil de succes (în activitățile sale) a fost grupul în trecut și apartenența pe care fiecare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
grupurilor de referință pentru persoanele respective). La intersecția acestor categorii identificăm și cauze mixte (în dublu sens, relevat de modul în care societatea acționează ca un emițător pe extrem de multe canale, iar individul, drept receptor pasiv sau activ al acestor stimuli ce intră în zona sa de filtrare informațională). 10.3. Normele de grup și conformarea membrilor tc "10.3. Normele de grup și conformarea membrilor " Într-o cercetare pe care am efectuat-o în legătură cu importanța conflictului în activitatea școlară (vezi
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
organismului care pornește în două direcții diferite. Dempsey și Zimbardo (1978) determină acest proces prin raportarea unor oameni la frica de câini: când sunt urmăriți de câini, aceștia simt cum inima le bate mai tare și rata pulsului crește. Acești stimuli necondiționați indică „pericol” și dezvoltă un răspuns necondiționat - ridicarea nivelului de adrenalină din organism. Mai târziu, deși câinele nu îl mai urmărește, individul respectiv va avea reacții asemănătoare la vederea unui câine (pericolul a dispărut, dar adrenalina își face oricum
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Iustin, Irineu, Ipolit și Metodiu. Numai de două ori el se lasă în voia unor lungi digresiuni cu conținut dogmatic și în ambele situații atacă origenismul, contestînd doctrina apocatastazei lansată de acesta. Tocmai controversa origenistă a constituit, probabil, unul din stimulii care au dus la scrierea acestui comentariu. Nu cunoaștem decît titlurile altor opere ale lui Andrei. Este menționat de mai multe ori un Terapeutic alcătuit din cel puțin două cărți, al cărui titlu ne trimite la opera analoagă a lui
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
mizere. El recurge la stratagema îndepărtării de realitatea adevărată, printr-o abilă escamotare, fluturând ca stimulent "viitorul de aur". Trăsăturile psihologice care pot fi depistate sunt: evocarea trecutului - ME - și apoi uitarea prezentului, prin folosirea unei repetări hipnogene de clișee, stimuli monotoni (lungile lanțuri de cuvinte, m gol de sens, ascunzând, astfel, prezentul și oferind simulacre de stări psihologice plăcute, fericite). Din punct de vedere lingvistic strategiile sunt (chiar dacă nu conștiente pentru emițător): fraza lungă dar "fără miez", fără informații noi
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
lanțuri de cuvinte, m gol de sens, ascunzând, astfel, prezentul și oferind simulacre de stări psihologice plăcute, fericite). Din punct de vedere lingvistic strategiile sunt (chiar dacă nu conștiente pentru emițător): fraza lungă dar "fără miez", fără informații noi (iarăși, oferind "stimuli monotoni", care favorizează sugestia), substantive și nominalizări - mai puțin concrete decât verbele -, adjective care îndepărtează de realitate, punctul de pornire într-un gerunziu de la care "totul" orientează către trecut, stări de "visare", puține propoziții subordonate, care includ însă lungi șiruri
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
ale palmelor pe șold, pe umeri, la ceafă; îndoiri și întinderi ale brațelor, ale trunchiului, ale picioarelor; răsuciri ale gâtului, ale trunchiului; rotări ale capului și ale brațelor; Postura corectă. 3. Calitățile motrice de bază Viteza (viteză de reacție la stimuli vizuali, viteză de execuție în acțiuni motrice singulare, viteză de deplasare pe direcție rectilinie). Îndemânarea (coordonarea acțiunilor motrice realizate individual). Forța (forță dinamică segmentară). Rezistența (rezistență generală la eforturi aerobe). 4. Deprinderi motrice de bază Mers (mers obișnuit cu ținută
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
de semicerc și cerc. 2. Dezvoltarea fizică armonioasă Pozițiile: stând depărtat, pe genunchi, șezând, culcat. Mișcări specifice segmentelor corpului. Fazele actului respirator. Postura corectă în poziții și acțiuni motrice variate. 3. Calități motrice de bază Viteza (viteză de reacție la stimuli vizuali și auditivi, viteză de execuție cu obiecte portative, viteză de deplasare). Îndemânarea (în acțiuni motrice individuale și pe perechi). Forța (forță dinamică generală și segmentară). Rezistența (rezistență cardio respiratorie la eforturi aerobe). 4. Deprinderi motrice de bază Mers (mers
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
de prelucrare analitică a aparatului locomotor; mișcări compensatorii și preventive instalării viciilor de atitudine corporală. Complexe de dezvoltare fizică; complexe de dezvoltare fizică cu obiecte portative. Actul respirator în efort. 3. Calități motrice de bază Viteza (viteza de reacție la stimuli auditivi și tactili; viteza de execuție în acțiuni variate; viteza de deplasare pe 25 m). Îndemânarea (în acțiunile segmentelor corpului; în manevrarea de obiecte). Forța (forță segmentară cu învingerea greutății propriului corp). Rezistența (rezistență la eforturi aerobe; rezistență musculară locală
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
fără obiecte portative, cu / fără fond muzical; complexe de dezvoltare fizică în perechi. Educarea actului respirator; reglarea respirației în efort. Exerciții corective pentru atitudini deficiente (cu / fără obiecte de sprijin). 3. Calități motrice de bază Viteza (viteză de reacție la stimuli vizuali, auditivi și tactili, viteză de execuție în acțiuni motrice complexe, viteză de deplasare pe distanța de 30 metri). Îndemânarea (coordonarea acțiunilor motrice în acțiunile segmentelor corpului; în manevrarea de obiecte; în relații motrice de colaborare cu partenerii). Forța (forță
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
de gimnastică. treceri dintr-o formație în alta. II. DEZVOLTAREA FIZICĂ ARMONIOASĂ prelucrare analitică a aparatului locomotor; mobilitate articulară; reflexul de postură; prevenirea instalării atitudinilor deficiente; educarea actului respirator. III. CALITĂȚI MOTRICE DE BAZĂ 1. Viteza viteza de reacție: la stimuli vizuali; la stimuli auditivi. viteza de execuție: în acțiuni motrice singulare; în acțiuni motrice cu obiecte portative. viteza de deplasare: pe direcție rectilinie; cu schimbări de direcție. 2. Îndemânarea coordonarea segmentelor față de corp; manevrarea de obiecte. 3. Forța forță dinamică
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
dintr-o formație în alta. II. DEZVOLTAREA FIZICĂ ARMONIOASĂ prelucrare analitică a aparatului locomotor; mobilitate articulară; reflexul de postură; prevenirea instalării atitudinilor deficiente; educarea actului respirator. III. CALITĂȚI MOTRICE DE BAZĂ 1. Viteza viteza de reacție: la stimuli vizuali; la stimuli auditivi. viteza de execuție: în acțiuni motrice singulare; în acțiuni motrice cu obiecte portative. viteza de deplasare: pe direcție rectilinie; cu schimbări de direcție. 2. Îndemânarea coordonarea segmentelor față de corp; manevrarea de obiecte. 3. Forța forță dinamică segmentară; forță segmentară
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
din mers; trecere din mers în alergare și invers. II.DEZVOLTAREA FIZICĂ ARMONIOASĂ prelucrarea analitică a aparatului locomotor; mobilitate și stabilitate articulară; educarea actului respirator; prevenirea instalării atitudinilor deficiente. III. CALITĂȚI MOTRICE DE BAZĂ 1. Viteza viteza de reacție: la stimuli vizuali; la stimuli auditivi; la stimuli tactili. viteza de execuție: în acțiuni motrice singulare; în relație cu parteneri și adversari. viteza de deplasare: pe direcția rectilinie; cu ocoliri de obiecte; cu manevrarea unor obiecte. 2. Îndemânarea coordonarea acțiunilor corpului în
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
din mers în alergare și invers. II.DEZVOLTAREA FIZICĂ ARMONIOASĂ prelucrarea analitică a aparatului locomotor; mobilitate și stabilitate articulară; educarea actului respirator; prevenirea instalării atitudinilor deficiente. III. CALITĂȚI MOTRICE DE BAZĂ 1. Viteza viteza de reacție: la stimuli vizuali; la stimuli auditivi; la stimuli tactili. viteza de execuție: în acțiuni motrice singulare; în relație cu parteneri și adversari. viteza de deplasare: pe direcția rectilinie; cu ocoliri de obiecte; cu manevrarea unor obiecte. 2. Îndemânarea coordonarea acțiunilor corpului în spațiu și timp
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
alergare și invers. II.DEZVOLTAREA FIZICĂ ARMONIOASĂ prelucrarea analitică a aparatului locomotor; mobilitate și stabilitate articulară; educarea actului respirator; prevenirea instalării atitudinilor deficiente. III. CALITĂȚI MOTRICE DE BAZĂ 1. Viteza viteza de reacție: la stimuli vizuali; la stimuli auditivi; la stimuli tactili. viteza de execuție: în acțiuni motrice singulare; în relație cu parteneri și adversari. viteza de deplasare: pe direcția rectilinie; cu ocoliri de obiecte; cu manevrarea unor obiecte. 2. Îndemânarea coordonarea acțiunilor corpului în spațiu și timp; coordonarea acțiunilor cu
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
colegi; sancțiunile să fie constituite din penalizări. Jocul, presupune un ansamblu de solicitări de natură cognitivă, afectivă, volitivă și motrică, ce stimulează relațiile interpersonale. În același timp participă la formarea li evoluția proceselor psihice, a personalității individului și constituie un stimul optim pentru adaptarea socială a acestuia. Așadar, jocul are o semnificație funcțională esențială și nu este un simplu amuzament. Jocul de mișcare sau dinamic, este un exponent al jocurilor didactice aplicate în domeniul educației fizice și sportului. Colibaba-Evuleț, D. și
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]