1,781 matches
-
condiționate în mod esențial de ceea ce specialiștii au denumit drept competență interpersonală (iar H. Gardner, inteligență interpersonală). În optica psihologiei umaniste, dezvoltarea personală este concepută nu pe seama subdezvoltării celorlalți, a compromiterii trebuinței lor de creștere, ci prin crearea condițiilor favorabile, stimulative creșterii și afirmării tuturor membrilor grupului. A. Maslow preia de la antropologul american Ruth Benedict ideea unei societăți sinergetice. Potrivit specialistei nord-americane, aceasta constă în: "condiții sociale și instituționale care fuzionează egoismul cu altruismul, asigurând ca atunci când eu urmăresc satisfacții personale
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
să aibă loc. Ne putem oare imagina cu adevărat cercul vicios la care erau condamnate primele călătorii planetare, unde necunoscutul devenea reper al cunoașterii, de vreme ce reperul însuși se confunda cu limita necunoscută? Dar ne putem oare totodată imagina cât de stimulativă pentru spirit era această situație, în care limita trebuia cucerită printr-un demers indirect, care se confunda cu dinamismul străbaterii, traversării, ba chiar al depășirii spațiului cuprins între limite, de vreme ce, prin însăși mărimea și necuprinderea lui, acesta era resimțit ca
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
acceptat că este imposibil să reducă numărul municipalităților prin dictate venite de sus, cum a fost cazul Marii Britanii, Germaniei și Suediei, și că este nevoie de o abordare voluntară, de la bază spre vârf, sub forma unei cooperări municipale voluntare și stimulative. Acest capitol va creiona aceste abordări recente ale reformei municipale, dar, înainte, va prezenta noi modalități prin care proiectanții francezi au conceptualizat spațiul urban, pentru a vedea apoi cum funcționează municipalitățile în practică. Reconceptualizarea spațiului francez: schimbarea proiectelor așezării urbane
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
sunt comprimate de noile regiuni, cu precădere de pays. Și la nivel național, schimbările instituționale sunt uimitoare. Cele mai simbolice sunt probabil, schimbările în privința rolurilor Commissariat du Plan și a DATAR (acum DIACT), de la cele direct intervenționiste la unele mai stimulative și mai strategice. Și serviciul civil a fost modificat profund prin crearea administrației teritoriale concomitent cu administrația națională și a serviciului de sănătate, astfel formându-se trei fonctions publiques distincte. Dar nu doar structurile organizaționale au fost schimbate, ci și
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
colectivă, prin opinia publică; c. după direcția acțiunii exercitate: control social direct sau explicit (aprobări, amenințări, sancțiuni, acte de autoritate) și control social indirect sau implicit (zvonuri, sugestii, manipulare prin intermediul propagandei sau publicității etc.); d. după mijloacele utilizate: control social stimulativ sau pozitiv (indicații, sugestii, aprobări, recompense, stimulente materiale ori morale) și control social coercitiv sau negativ (tabuuri, interdicții, sancțiuni punitive ș.a.); e. după mecanismele de reglare normativă folosite: cu caracter psihosocial (sugestia, convingerea, constrângerea, persuasiunea‚ manipularea și alte influențe sociale
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
anii ’90, propune alte patru surse, grupate sub numele de „Analiza PEST”, după inițialele surselor: politice; economice; sociale; tehnologice. Politicul manifestă o influență deosebită în determinarea nevoii de inovare la nivelul întreprinderilor. Această influență poate fi de natură restrictivă sau stimulativă. Puterea politică poate încuraja lumea afacerilor prin crearea unui climat de stabilitate izvorât din aplicarea corectă a unor reglementări, fără discriminări, sau o poate descuraja prin anularea sau suspendarea unor facilități. Formațiunile politice care s-au succedat la conducerea țării
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
teren (reporter TV - radio, ziar) alcătuirea unor comunicări și referate științ ifice, editarea unor cărți, îndrumarea unor echipe sportive ca și participarea, redusă la viața mondenă dar intensă la cea culturală (și didactică) a însemnat mereu o prezență activă și stimulativă (prin exemplu de urmat sau... reacție !). Credința noastră a rămas că presa Grupului a rămas independentă iar "omul politic" și-a ales mereu, un partid fără viitor ! Prezența în Partidul Național Liberal a fost tot un eșec ! Până și postul
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
animator cultural și comunicator respectat; Elvira 392 Sorohan (tot prof. univ. dr. născută în 1934) a participat la întâlniri și bacalaureate în județ, a îndrumat competent numeroși studenți,; Cassian Maria Spiridon (n. 1950, la Negrești) e o prezență activă și stimulativă și ca șef al Uniunii Scriitorilor; Lucian Vasiliu cel molcom, tare plăcut la vorbă și la vedere (n. 1954, Puiești) e un sufletist de excepție; Laurențiu Șoitu (n. 1945, Șuletea) e un adevărat model de patriotism local recunoscut pentru valoarea
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
de București dar foarte prezenți în județ, Valentin Silvestru (n. 1924), e ca și Guguianu, adevărat exemplu dar imposibil de urmat datorită complexității activităților desfășurate în județ. Mircea Coloșenco, autor cu aproximativ 400 de titluri în bibliografie, este o prezență stimulativă atât în cadrul acțiunilor lui Constantin Teodorescu la Galeriile de Artă, cât și la Biblioteci, Muzeu, Case de Cultură. Cu toată îndreptăț irea Mircea șe consideră bârlădean deși recunoaște rolul mai important al celor de la roate, care mi șcă angrenajul cultural
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
cercetare În mod obișnuit, Încetează de a mai fi activ din punct de vedere intelectual și deci de a mai fi un profesor efectiv ... studenții pentru a atinge cele mai bune rezultate trebuie să treacă printr un climat intelectual superior, stimulativ, emoționant. Ori, o parte esențială trebuie să provină de la profesori, care constituie vibrația intelectuală. În afara de aceasta, studenții În știință si inginerie pot fi adecvat pregătiți numai dacă au acces la echipamente de calitate pe care le vor utiliza când
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
după cursuri sau ramuri care corespund orientării lor). Chiar dacă cercetările actuale n-au oferit Încă date certe despre superioritatea unor forme asupra altora, se poate observa că pot fi construite structuri noi care să facă din grupul școlar un mediu stimulativ și eficient. Forma socială a organizării muncii școlare În echipe Își găsește un corespondent interdisciplinar În conținutul Învățământului În forma unor tipuri noi de cursuri și alte activități didactice, care nu au ca sistem de referință disciplina În sine, ci
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
decât un an mai târziu. Să presupunem o situație inițială de echilibru, p0 și Q0, dar sub incidența unor factori perturbatori oferta se reduce, devenind Q1, care este livrată cumpărătorilor la prețul p1 (figura 13). Desigur, la acest preț foarte stimulativ (pentru ofertanți), producătorii sunt interesați să ofere pieței cantitatea N1 (sau Q2). Formarea excesului de ofertă M1N1 face ca prețul pieței „să cadă” la p2, pentru că doar la acest preț cererea M2 poate absorbi întreaga ofertă. Dar, la p2 producătorii
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
știți că la serviciu o treime din conversațiile noastre se referă la persoane absente; nu trebuie atunci să ne mirăm când vedem că reputațiile sociale se fac și se desfac (Emler, 1990). Acestea fiind spuse, frica de bârfe poate fi stimulativă căci cunoaștem toate consecințele pe care le-ar putea avea o reputație proastă. Această teamă ne poate motiva astfel să ne perfecționăm în sfera noastră de competențe. Pentru mai multe detalii Emler N., „A social psychology of reputation”, în European
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
empatic dirijat care a avut avantajul validării unei experiențe empatice sigure, de calitate și Într-o unitate de timp scurtă. b) „exercițiu de creație” - a avut drept scopuri: stimularea expresivității și creativității; dezvoltarea capacității de a oferi suport comprehensiv, empatic, stimulativ În relațiile interpersonale; confirmarea și stimularea În grup a asertivității, a importanței personale pentru ceilalți; realizarea proceselor de provocare și proiecție cu scopul producerii insighturilor restructurante. Tehnicile utilizate au fost următoarele: modelaj În plastilină (tehnică artterapeutică) și povestirea (tehnică experiențial
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
abordări, capacități de învățare, experiențe valorificate pentru diversificarea învățării, datorită factorilor culturale, sociali, lingvistici, în standarde și verificare care arată progresul față de diagnoza inițială, pe părți și integral. Aceste principii confirmă că învățarea este nelineară, recursivă, continuă, complexă, relaționată, naturală, stimulativă, formatoare. Tabel 7: Centrarea pe educat principii psihologice Principii Caracteristici. Consecințe Factori cognitivi și metacognitivi Natura procesului învățării Educatul este antrenat într-un proces intenționat de construire mentală, prin acțiune directă asupra informațiilor și experiențelor, în mod responsabil, organizat după
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Consecințe Factori de dezvoltare și sociali Influențele sociale asupra învățării Învățarea este influențată de interacțiunile sociale, de relațiile interpersonale, de comunicarea cu ceilalți. Educatorul să faciliteze oportunități adecvate acestora, să încurajeze flexibilitatea gândirii, competențele sociale, colaborarea în contextul instrucțional, climatul stimulativ, automotivarea, autoreglarea. Diferențele individuale ca factori Diferențele individuale în învățare Ele definesc alegerea strategiilor, abordărilor, abilităților de învățare și au funcție prioritară în experiențele câștigate. Ele se referă la date ereditare, capacități, preferințe, valori culturale câștigate în mediul propriu, la
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pe schimbarea rolurilor celor implicați, dar și calitățile educatorului se cer a deveni obiective explicite ale formării și dezvoltării sale profesionale (Tollefson și Osborn, 2008, pp. 14-28) și a completa profilul său de competență: confidență, umilitate, compasiune, sprijin, facilitare, autoritate stimulativă, angajare practică, grijă pentru condițiile mediului pedagogic nou, menținere a climatului constructivist, echilibrare și diferențiere a sarcinilor, formulare continuă de reflecții, flexibilitate în adaptarea metodologică, organizare a comunicării variate, sprijinire a înțelegerii și rezolvării problemelor complexe și a rolurilor asumate
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Grupurile se formează deliberat, omogen sau eterogen. • Membrii grupului promovează succesul fiecăruia, ca micromediu real. • Sarcinile rezolvabile prin cooperare sunt prioritare, așteptările sunt construite pe nivelul, sensul colaborării. • Procesele de grup asigură efectiv calitatea învățării fiecărui educat, este promovat mediul stimulativ. • Se dă puțină atenție sau deloc grupului, care perturbă activitatea clasică. • Nu se discută rezultatele între elevi, fiind competiție. • Sunt ignorate sarcinile rezolvabile în grup și nici liderii nu sunt activați. Nu se sprijină procese de grup pentru ridicarea calității
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
grup sau analize critice, comparative cu alte abordări, prin studiu independent, verbalizare a reflecțiilor proprii, efectuare de exerciții de redare, exprimare coerentă, logică sau creatoare, a celor prelucrate propriu. • Prin organizare a condițiilor necesare reflecției: structurarea informațiilor, puncte de sprijin stimulative, timp necesar, evaluare întârziată și formativă, preponderență a metodelor active de instruire, motivație a căutării și afirmării, stil constructivist format. • Prin utilizare ca instrumente: caiete/jurnale personale, liste de întrebări și ipoteze formulate în timpul studiului sau al experiențelor, observații și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
nu este "o tortură medievală", ci o invenție mai târzie, în secolul XVII, aplicată pentru școala de masă și apoi în secolul XIX, în învățământul obligatoriu. La fel au evoluat modurile de concepere, nivelurile de exigență, fiind subliniate atât efectele stimulative, cât și cele de sancționare, de excelență sau de întârziere în dezvoltarea educaților, determinând o ierarhizare a lor și definind astfel apoi întreaga organizare, promovare, selecție ulterioare. În esență, evaluarea poate fi definită ca un cadru de referință în controlul
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ca lider real: în îndrumare, în facilitare, în stimulare, în asigurarea climatului adecvat dialogului, afirmării, a menținerii raportului autoritate-libertate. • Să fie raportată mereu la drumul spre împlinirea obiectivelor generale și specifice date, rezultând astfel urmărirea conștientizată și apreciată critic, constructiv, stimulativ a procesului formării competențelor de învățare, la fiecare educat. Metode și instrumente • Metode pentru obținerea imediată de informații asupra experienței de învățare în derulare: autoconfidența educatului asupra perceperii propriului demers, inventarierea pe o listă a întrebărilor puse mereu, observarea diferitelor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
plan. 8.3. Implicarea educaților în leadership În activitatea didactică, deja educatorul respectă principiul clasic al sprijinirii educaților în participarea lor activă și conștientă a educaților în realizarea obiectivelor formării, dezvoltării lor, promovează strategii activ-constructiviste și relații de comunicare, evaluare stimulativă. Dar nu trebuie limitată participarea, implicarea doar la ceea ce didactica numește "activizarea" lor în procesul învățării la o disciplină. Analizând rolul său în leadership, în perfecționarea clasicei activizări, în obținerea succesului așteptat, educatorul este preocupat de proiectarea rațională, organizarea condițiilor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
prin școală. În procesul educațional, profesorul și mai ales profesorul-diriginte trebuie să identifice mai multe variante de rezolvare a problemelor, să caute și să stimuleze elevii În căutarea soluțiilor, să Înlocuiască metodele autoritariste, de control, bazat pe supunere, cu cele stimulativ participative, bazate pe implicarea, angajarea, motivarea și automotivarea subiecților educaționali. Managementul educațional, implicit al clasei de elevi parcurge etape similare cu managementul economic, social, psihologic, psihosocial. Conducerea individuală, a unui singur lider este treptat Înlocuită cu managementul colectiv, la nivelul
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
Însă nu tot ce este „vechi” este neapărat și demodat, după cum nu tot ceea ce este „nou” este și modern. Interesează în mod explicit metodele din cea de-a doua categorie, cele numite activ participative. Definitoriu pentru acestea este caracterul lor stimulativ, din punct de vedere fizic și psihic, precum și posibilitatea alternării activităților individuale și de grup, în scopul atingerii „optimum-ului” motivațional și acțional la nivelul copiilor care se văd angajați și trebuie să își asume noi roluri și responsabilități în propria
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
să-și poată lăsa echipamentul care nu necesită curățire zilnică; 32% respectiv 12 subiecți, propun intervenția în permanență a profesorului în corectarea exercițiilor executate greșit; 5% respectiv 2 subiecți, propun schimbarea, la anumite intervale de timp, a coregrafiei ca fiind stimulativă; 3% consideră că fiecare oră trebuie să fie ca o provocare!; 3% respectiv 1 subiect, propune montarea de oglinzi și pe părțile laterale a sălii de gimnastică. Răspunsurile la chestionarele administrate persoanelor de sex feminin relevă faptul că, acestea sunt
Gimnastica aerobica – strategii pentru optimizarea fitnessului by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1148_a_1881]