1,936 matches
-
cu cineva, unii dintre ei încep să urască, pentru că acesta este impulsul inimii lor, un impuls puternic și care poate fi la fel de puternic ca cel pe care-l pot avea pentru iubire. Ura poate începe lent cu blazare, dispreț, judecată strâmbă și inutilă, bârfă, invidie, gelozie sau chiar discriminare. Uneori toate aceste stări trec neobservate, ca boli mai ușoare, dar netratate (spune frumos cineva), cu timpul se agravează, se cronicizează și omul nu mai poate fi vindecat; el este stăpânit de
SENTIMENTUL VIETII NEIMPLINITE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344952_a_346281]
-
să le avem. Pe pământ însă au coborât și vrăjitoare. Ele au forme din duhul pustiurilor și adâncurilor, încă de la facerea lumii rămase-n noi. Ele fac, justiție, nedreaptă, pentru că mâine nu vor mai avea, bunuri fără drept însușite și strâmbă judecată. In nămolurile și groapa de gunoi a timpului, fără odihnă cândva vor fi. Femeia omului trebuie să fie cu toate darurile din ea, în timpul nostru. Nu trebuie să greșim cu formule care nu pot socoti, ce nu există. Nu
FEMEIA OMULUI de VIOREL MUHA în ediţia nr. 830 din 09 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345793_a_347122]
-
de pedeapsă nu seamănă cu niciuna dintre cărțile autobiografice semnate de medicii români. Ursit să împlinească un destin aparte, Mihai Ganea vorbește în scrierile sale despre o existență personală și profesională stând sub semnul timpurilor tulburi și al unei istorii strâmbe. Născut în 1940, Mihai Ganea este fiul mai mare al Violei, „remizier de tutun“, care se luptă să-și crească singură cei doi băieți. Viața nu este deloc ușoară, nici în anii războiului, nici în cei care au urmat, după
VIAŢA CA O CURSĂ PE UN CÂMP MINAT, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 832 din 11 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345819_a_347148]
-
lui e gata să mintă și să jure strâmb. • Un ateu nepracticant. Prostia nu trebuie demonstrată. E o axiomă. • Secretele secretarelor se afla în fundul sertarelor (Mihai Batog Bujenița). Iadul e pavat... Raiul e asfaltat... După ce că e urât. se mai și strâmbă. Îi place ceaiul cu două lingurițe de zahăr. Dar n-are ocazia: acasă pune numai una și când e musafir patru. Cred pentru că e absurd sau e absurd pentru că cred? Dr. Dorel SCHOR Duminică, 23 iunie 2013 Referință Bibliografică: Dorel
ZICERI (47/48): DRAGOSTEA ESTE ETERNĂ? & ABSURD! de DOREL SCHOR în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346009_a_347338]
-
Geloși pe brazii veșnic verzi, pomii îi strigă soarelui că-și doresc frunze și fructe. Atunci el le îndeplinește pomilor dorința încet, dându-le mugurii din care răsar florile și le promite că vor avea la vară și fructe. Crengilor strâmbe ale copacilor încep să le răsară un mănunchi micuț din care vor ieși frunzele agățate de lăstarii subțiri. Îmi place primăvara, pentru că pe câmpii răsar narcisele, zambilele, toporașii, lăcrămioarele și multe alte flori care îmbată aerul cu aromele lor seducătoare
ÎMI PLACE PRIMĂVARA, PENTRU CĂ... de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1206 din 20 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347846_a_349175]
-
e smintit și stârpitura, Tot ce-i însemnat cu pată putrejunii de natură, Tot ce e perfid și lacom, tot Fanarul, toți iloții, Toți se scurseră aicea și formează patrioții, Încât fonfii și flecarii, găgăuții și gușații, Bâlbâiți cu gura strâmba sunt stăpânii astei nații! Voi sunteți urmașii Romei? Niște răi și niște fameni! I-e rușine omenirii să vă zică vouă oameni! Și aceasta ciumă-n lume și aceste creaturi Nici rușine n-au să ieie în smintitele lor guri
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348852_a_350181]
-
e smintit și stârpitura, Tot ce-i însemnat cu pată putrejunii de natură, Tot ce e perfid și lacom, tot Fanarul, toți iloții, Toți se scurseră aicea și formează patrioții, Încât fonfii și flecarii, găgăuții și gușații, Bâlbâiți cu gura strâmba sunt stăpânii astei nații! Voi sunteți urmașii Romei? Niște răi și niște fameni! I-e rușine omenirii să vă zică vouă oameni! Și aceasta ciumă-n lume și aceste creaturi Nici rușine n-au să ieie în smintitele lor guri
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348850_a_350179]
-
la fel ca tine, în fiecare zi. Tu, de fapt, tot urci! Noi coborâm. Prometeu nu a murit, este tot acolo și carnea sinelui său sfârșiată, curge peste noi cu durere. Tu trimiți spre noi dreaptă linie și noi stăm strâmbi, rotundul fiindu-ne curbura spinării aplecate, spre oameni de întuneric. Învață-mă și pe mine cel ce renasc în fiecare zi, prin cei mulți, noi cei care sunetul vieții ți-l dăruim, ridicând tremurânde gene prin pruncii noștrii cu ochii
OPREŞTE-TE DIN DRUMUL NOPŢII! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346745_a_348074]
-
palat ți-ai luat de la noi și cu aurul soarelui te-ai înconjurat, să știi că vei fi ars, iar cartea sfântă nu-ți va fi pavăză, căci perfidia și minciuna nu-i scrisă-n ea. Tu ai gura minții strâmbă și cuvinte gunoi ies din ea. Icoana cu chipul tău din biserică în neam nu va intra! Cei la fel ca tine, multe mii, vor avea focul nostru pus sub tălpile minții și veți fi nimiciți! Iar noi, nu trebuie
OPREŞTE-TE DIN DRUMUL NOPŢII! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346745_a_348074]
-
fi avut cum! Era la școala de la noi din sat, unul atât de chipeș că își frângeau și babele gâtul după el. Ăsta avea o față cam de mat, pătat, ciupit de la un pic de vărsat nevindecat. Cu niște buze strâmbe și tivite... - Gata! Nu prea e politicos ce spui... Fiecare om, în felul lui! - M-am hotărât să nu mai mint. Ce știu eu când vine careva și-mi ia pielea... Mi-a spus și mami. ...Și crede-mă, chiar
OLTENII UN FEL DE EVREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346736_a_348065]
-
spiritrism dintre un grup de curioși de exemplu și ruda unuia dintre ei chemată la „vorbitor”: - Unchiule, eu sunt cutărică, nepotul tău. Spune-mi ca să te cunosc, de ce sufăr eu? - Ai căzut de pe prispă când erai mic și ai umărul strâmb. Ceea ce este luat de regulă, o „dovadă”. - Am vorbit cu unchiul meu dom'le. De unde era să știe cineva străin de ce sufăr eu?! Mai departe mă gândesc că toată experiența câștigată în cursul vieții, să fie transferată dincolo de propriul nostru
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (31) de ION UNTARU în ediţia nr. 645 din 06 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346378_a_347707]
-
simplă și insignifiantă pentru această propunere. Nu doresc, să eclipsez pe nimeni ... nimeni nu-i poate depăși performanțele. Ironie mușcătoare ... jignire voalată. S-a ridicat amenințător: - Mă înfrunți? Vei suferi consecințele! - Toți cei străini de tine, o fac! O lume strâmbă, întunecată, bolnavă, inventată de mințile voastre murdare ... Liniștea din jurul ei se ridica amenințătoare, ca încolăcirea unui șarpe. Decadența o privea cu superioritate și ură, șuierând printre dinți: - Ești o perdantă jalnică! - Timpul va cerne aceste lucruri. Vom vedea! ȘANSA îi
ILUZII de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346438_a_347767]
-
zadarnice. Noi socotim însă că nu acesta e cazul.”. Pentru Nae Ionescu, înnoirea nu înseamnă schimbare ci „creștere firească” în comunitatea de iubire care este Biserica. Atâta vreme cât această comunitate de iubire funcționează normal, este exclus ca creșterea învățăturii să fie strâmbă. Pentru Nae Ionescu, „Ortodoxia nu poate fi liberă de pecetea națională, ca un sector de viață nedeterminat de națiune și deci indiferent sau defavorabil naționalismului întrucât nu avem cuvântul lui Dumnezeu în forma absolută, ci trăit de oameni. Biserica se
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
-
LACRIMI Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 221 din 09 august 2011 Toate Articolele Autorului La marginea orașului se află o bojdeucă. Seamănă mai degrabă a coteț, nu a locuință. Dar și un coteț arată mai bine. Pereții sunt strâmbi, gata-gata să se prăbușească, acoperișul - o adunătură de table - în care vântul își găsește mai mereu de lucru, șuierând a jale și pustiu. În fața acestei umile colibe o sumedenie de lucruri inutile, adunate de la tomberoanele de gunoi ale blocurilor, stau
PUTEREA UNEI LACRIMI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348242_a_349571]
-
cine ajunge primul la zid, să scuipe peretele țipând transpirat cât îl ținea gura: „ptiu pentru mineeee!”. Alteori, Adi scotea afară o roată amărâtă de la vreo bicicletă uitată printr-o magazie și toți săream pe ea, să plimbăm acel cerc strâmb și aproape călcat în picioare de mormanul de copii ce năvălea peste el. Dar cel mai frumos moment era când Valentin de la etajul 4 scotea bicicleta lui Gabi, fratele său mai mare care pleca de acasă la câte o întâlnire
POVESTEA DANEI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348317_a_349646]
-
un pumn la altul, fără frică! -așa spunea bibeloul de porțelan din raftul pe care icoana Lui aștepta ruga fiecărei secunde a sufletului. am privit pumnii cu ochii larg deschiși și inima închisă între ei. visurile dansau șotronul, între pătratele strâmbe ale unui unu ascuns între două linii și optul șarpelui ființei. am sărit dincolo de nouă. căutam viața! am găsit inima și visurile râzând, alergând de la un pumn la altul. iluziile se înfricoșau de bucuria iubirii. am aruncat spuma de pe creasta
JOC? de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348379_a_349708]
-
de cârpă, Doar Bergerac face-un drum Spre Lună să nu se surpe. Simplu, fals suicid Trece prin gând și se stinge, Noi parodiem neiubind Viața, prinosul de sânge. A obosi trăind? O întrebare, Un glonț în ochiul stâng și strâmb, Care pe care. Aș vrea să mă scufund în somn, Ca un Titanic noaptea, ca un om. Un chip prea alb, ușoare mâini mi-acoperă privirea, am obosit de săptămâni, ești Mântuirea. Să fii trandafir, grădinar totodată, Fericire aproape de toți
INFERNUL de BORIS MEHR în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345033_a_346362]
-
de cârpă, Doar Bergerac face-un drum Spre Lună să nu se surpe. Simplu, fals suicid Trece prin gând și se stinge, Noi parodiem neiubind Viața, prinosul de sânge. A obosi trăind? O întrebare, Un glonț în ochiul stâng și strâmb, Care pe care. Aș vrea să mă scufund în somn, Ca un Titanic noaptea, ca un om. Un chip prea alb, ușoare mâini mi-acoperă privirea, am obosit de săptămâni, ești Mântuirea. Să fii trandafir, grădinar totodată, Fericire aproape de toți
INFERNUL de BORIS MEHR în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345033_a_346362]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > PENSIONAR MINER Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 412 din 16 februarie 2012 Toate Articolele Autorului PENSIONAR MINER Reumatisme, Unul peste altul, Care fac psihoze, Adunate în picioare Nelipsitele artroze. Obrajii reci, Lipsiți de roze, Copastii strâmbe, Dezgolite, Plămânii plini De silicoze. *** BLOCURI Piramidele pătrate, Cu ochi sparți, Pietre măcinate, Foste munți înalți. Varul cu semne Vechi, soroc, Dragul meu, Ești la bloc. Referință Bibliografică: Pensionar miner / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 412, Anul
PENSIONAR MINER de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345057_a_346386]
-
-o, printre altele, către suicid). Parte componentă, până la urmă, a acestui sistem perfid și superficial în genere al formelor fără fond, interpreta de la poarta piramidelor faraonice a sfidat prin însuși modul ei artistic de a exista legile lui întunecate și strâmbe. Deși era o persoană peste care aripa gloriei scenice își așezase cu repeziciune duhul, DALIDA s-a numărat însă printre acei puțini slujitori ai cântului pe deplin conștienți de efemeritatea acestui fast cromatic cu multă minuție construit, reducând arta în
FORŢA IMPLACABILĂ A DESTINULUI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345427_a_346756]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > DE DRAGOSTE Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 820 din 30 martie 2013 Toate Articolele Autorului Foamea de iubire Bărbatul îndrăgostit nu știe ce-i teama în astă lume strâmbă... n-o vede și n-aude cât e de prinsă-n haos și cât e de tălâmbă... Pășește printre nouri și calcă printre stele, privind doar o cometă, fără să vadă-n juru-i cum altele-l urmează în dans cu
DE DRAGOSTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 820 din 30 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345486_a_346815]
-
cândva șobolan, Doamne, nu-mi oferi doar prea-plinul, Lasă-mi o porție de catran. Tobele bat, trompetele sună, Mergem voioși la carnaval, Moartea are culoare brună, Viața-i ascunsă-n recif de corali. CHAGALL Erau acolo tristeți și bucurii, Ulițe strâmbe erau, Vii între vii, Oameni pluteau în aer, pe nori, Stelele mai cădeau, albe culori, Eu mai zăream, cumva, umbre târzii, Mici croitori, coșari, viori viorii, Cum i-arăta Chagall, melodios, Parcă erau scrisori, albumul roz, Parcă am fi cu
POEME (1) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377050_a_378379]
-
cândva șobolan, Doamne, nu-mi oferi doar prea-plinul, Lasă-mi o porție de catran. Tobele bat, trompetele sună, Mergem voioși la carnaval, Moartea are culoare brună, Viața-i ascunsă-n recif de corali. CHAGALL Erau acolo tristeți și bucurii, Ulițe strâmbe erau, Vii între vii, Oameni pluteau în aer, pe nori, Stelele mai cădeau, albe culori, Eu mai zăream, cumva, umbre târzii, Mici croitori, coșari, viori viorii, Cum i-arăta Chagall, melodios, Parcă erau scrisori, albumul roz, Parcă am fi cu
POEME (1) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377047_a_378376]
-
putut spune că uitase cu desăvârșire de prezența ei. Mona înghiți cu noduri o gură de apă, după care începu să se joace cu degetele, împăturind șervețelul din dreptul ei, după tehnica origami care reușea întotdeauna să o calmeze. Cocorul strâmb care își ridică ciocul sub mâinile ei, avea aripile frânte, exact așa cum se simțea ea în acel moment, frântă și înfrântă. - Putem să depunem actele vineri? Glasul profund, lipsit de emoție, o făcu să își ridice capul. Era un străin
OMUL DE PE ALT TĂRÂM (I) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377061_a_378390]
-
sunt - ce minune când prin mine curg sparg sau lovesc hotare-n umbre *** nici nu mai știu de când vorbesc de umbre întuneric fiare să-mi fie frică să rostesc să scriu în taină prin durere refuz să-mi fiu hotarul strâmb și-atunci ridic din mine focul mă bucură că nu-i aprins încins cu lemne umede stinghere sau vreascuri fără de cuvânt care să definească sensuri grele **** totu-i firesc totul e alb e albul sabiei din munte lovite umbre cad
SE-NCHIDE-N MINE UN CUVÂNT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377835_a_379164]