12,195 matches
-
se înnodau și se deznodau oricum altfel decît pentru Leonard Bîlbîie. Deocamdată putea fi sigur că între "fascia Vulturul alb" care creștea ca o ciupercă în atelierele Arsenalului și caraghioșii de la Vladia exista nu doar o legătură sigură, ci o strînsă conlucrare. Foarte probabil era că bătrîneii din Vladia să fie Comitetul Executiv despre care vorbea Georgescu. Ceva nu mergea însă. Dacă scopul principal al complotului, nu se ferea să folosească un astfel de termen, pomenirea lui Caraiman nu era îndeajunsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
într-o pungă cauciucată ca să nu se ude. Era convins, și convingerile sale erau de fapt legi de fier ale Serviciului, că în munca lor nu este nevoie de arme, ci dimpotrivă. Oamenii săi culegeau informații, folosirea armei făcea informațiile strînse inutile. A purta armă însemna pentru un funcționar al Serviciului a-și declara incompetența. Dar George Stan era nepotul marelui Emanuel Stan și, oricît de mare ar fi fost el, Mihai Mihail, tot avea nevoie din cînd în cînd de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
nimic altceva. Ăștia au mușchi și pe creier, prințe!" Și rîse de unul singur, hîrîit, un rîs care te poate speria dacă nu te-ai afla în fața lui, văzînd așa cum se chinuie, simțindu-și gîtlejul prins într-o gheară din ce în ce mai strînsă, mai țeapănă. Pangratty a continuat ca și cum ar fi fost doar o întrerupere pentru recăpătarea ritmului respirației. "Erau îndeajuns de multe motive ca să accepte, așa încît încă în acea seară am participat împreună cu Bîlbîie și cu Popianu la o întîlnire secretă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Făcătorul de Minuni și Mântuitorul. Și dacă și ăsta fusese vis? Și dacă și ăsta era o nălucire, dacă se aflau deja la porțile raiului? Era oare capătul coșmarului și al nălucilor sau era mântuirea lor? Îi privea cu inima strânsă, tot așa cum și ei Îi priveau din logii pe cei trei. Și el le văzu, În pâlpâirea torțelor, chipurile și straiele și se Înfricoșă, căci straiele le erau dintr‑o țesătură străvezie, erau din purpură și viermi, din piei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
plângea înăbușit, mușcându-și buzele ca să nu țipe. Miti Matái începu să se târască, milimetru cu milimetru, spre coviltirul de la pupă. Frică, teroarea cea mai intensă puse stăpânire pe navă, căci toți vedeau că Teatea Maó făcea cercuri tot mai strânse, ceea ce însemna că îi atrăsese atenția ceva de pe punte și că se putea arunca la atac în orice clipă. Miti Matái dispăru complet sub coviltir și, odată ajuns acolo, caută plin de nerăbdare trei țăruși ascuțiți la ambele capete. Cu ajutorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
Justițiară deschise săculețul cât să se vadă cele trei găuri ale unei bile de bowling și zise: — E hobby-ul meu... Tovarășa Lătrău își plimbă privirea de la Contele Calomniei, care mâzgălește ceva în carnețel, la părul negru împletit în cozi strânse al Sorei Justițiare, prins cu agrafe din care nu scapă nici o șuviță. — Ăla, spune Tovarășa Lătrău, e păr accentuat. La următoarea oprire, Agentul Ciripel stă pe trotuar cu o cameră de filmat lipită de un ochi, filmând autobuzul care trage
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
strălucind alb să-l vadă toată lumea, puștiul trebuie să spună adevărul. Despre cum și-o freacă arabii. Despre ce i-a scris frate-su mai mare din marină. La telefon, chiar acuma, izbucnește în plâns. Au plătit operația din banii strânși ca să-l trimită la facultate. O greșeală prostească și n-o să mai ajungă în veci avocat. Să-ți vâri chestii în tine. Să te vâri pe tine în chestii. O lumânare în sculă sau capul într-un laț, e clar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
cameră. O față drăguță, pentru că o perie de scos pete sau o roată de fitness nu pot vorbi. Pur și simplu un material tonic, care să binedispună. Pe monitor, pielea care-i atârnă babalâcului pe gât e împăturită, și cutele strânse sunt vârâte în gulerul albastru apretat, închis până sus. Cu toate astea, doar stând acolo, înghițind în sec, excesul de piele se revarsă peste guler așa cum se revarsă colăceii fetei din fotografie peste talia blugilor. În poza asta parcă nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
unde studenții la arte se duc la poștă și iau vrafuri din etichetele alea ieftine pentru scrisul adresei, oferite gratuit clienților. Fiecare oficiu poștal are maldăre întregi de etichete dintr-astea, cam de mărimea unei mâini cu degetele întinse dar strânse. O mărime numai bună de ascuns în palmă. Etichetele au pe o parte o foiță de hârtie cerată care se dezlipește. Sub care e un strat de lipici făcut să adere la orice, pe vecie. Ăsta e și farmecul lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
spune: — Și de asta sunt aici. Spune: Ca voi toți, am dorit doar un mod în care să-mi spun povestea... Încă sub lumina caldă a videocamerei, doamna Clark spune: — Te rog. Își ascunde fața în mâini și, printre degetele strânse, spune: O cameră video mi-a distrus căsnicia... Privind în urmă Un poem despre doamna Clark — Instruiești un nou angajat, spune doamna Clark, ca să preia vechea ta slujbă plicticoasă. Atunci când crești un copil. Doamna Clark pe scenă, cu brațele încrucișate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
să cumperi o lovitură? Aflat la doi pași, încasând banii celor de la coadă, Flint zice: — Dă tot ce poți. Zice: Juma’ de preț pentru puicuțe. Bătând în pământ cu vârful pantofului de tenis, fata se uită la ei, cu buzele strânse și trase pe-o parte a feței. În cele din urmă zice: — Poți da din buze pe cântecul ăla din Titanic? Și Flint îi ia cei zece dolari și o îmbrățișează. — Pentru tine, zice el, punem cântecul ăla și toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
3. Unghiul de câmp al obiectivelortc "2.2.3. Unghiul de câmp al obiectivelor" Unghiul de câmp este mărimea care ne arată ce capacitate de cuprindere a câmpului vizual are un obiectiv. Se măsoară în grade și se află în strânsă relație cu distanța focală. Cu cât distanța focală crește, cu atât unghiul de câmp scade (figura 2.10). Fig. 2.10. Unghiul de câmp al obiectivului În funcție de unghiul de câmp, obiectivele fotografice se clasifică în obiective normale, superangulare și teleobiective
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
slăbiciunea care-i luase mințile și-l făcuse să greșească. Sub influența nopții albe, petrecute într-o sfâșietoare singurătate, golită de orice gând și rațiune, fu convinsă că știa ce se întâmplă în sufletul bărbatului ei. O părăsea, cu inima strânsă, pentru o altă femeie. Radu nu mai era al ei. Nu se vor mai plimba braț la braț, nu vor mai mânca la aceeași masă, nu vor mai dormi împreună. Radu, de acum înainte, va face dragoste cu altă femeie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
era mângâiat pe creștet cu o grijă și simpatie deosebite. Văzându-l atât de corcolit, Luana crezu că e suferind cine știe de ce boală grea și fără vindecare. "Poate are cancer și pățește ca tatăl meu!" gândi fetița, cu inima strânsă. După o vreme însă, Luana descoperi că acest coleg e bine sănătos, nu-i lipsește nici unul din organele vitale iar grija exagerată care i se arăta nu putea fi decât zăpăceală la cap și atât. Un alt copil pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
tropăieli, aplauze frenetice în sală. Pe scenă pășesc prezentatorii, cei mai buni elevi din școală. Ea e moțată, afectată de importanța momentului, îngrozitor de țeapănă și vorbește mâțâit, încet, cu vocale prelungi, dând ochii peste cap. El, sugrumat de cravata prea strânsă, încătușat în costumul ca de mire, uită ce trebuie să spună. Schimbă ocheade cu prietenii din sală care fluieră, râd, aruncă ghemotoace de hârtie. Profesoara responsabilă cu desfășurarea serbării le face semne disperate din spatele cortinei. Se retrag și intră primul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
teama strigată în gura mare și la orice pas, simțea nevoia unui loc numai al ei în care să se adune și să-și găsească liniștea sufletească de care avea imperioasă nevoie. Au intrat în sălile de clasă cu inimile strânse, cu fețele palide, ca niște condamnați la moarte. Jumătate dintre ei, dacă nu luau examenul, nu aveau altă opțiune decât școala profesională. Pentru elevii liceului de matematică-fizică, cu renume prin oamenii iluștri pe care îi oferise țării, aceasta era o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Nu, spune tu, Ștefan. Vreau să-mi cumpăr garsonieră. Nu, nu vreau să-mi cumpăr. Aș vrea să închiriez una în vederea cumpărării, mai târziu. De fapt, adevărul e că mi-am luat una. Luana se uita la el cu ochii strânși, încercând să priceapă ce vrea să-i spună. Îl privea atât de intens, cu o încruntătură așa de comică, încât Ștefan se topi de drag, o luă în brațe și-o strânse tare, ca ea să se lipească pentru veșnicie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
în colțul gurii. Nu era Luana genul de femeie care să tacă. Începu să împroaște acuzații îngrozitoare de infidelitate iar Ștefan nu găsi nimic mai bun de făcut decât să râdă de ea. Înfuriată, se repezi la el cu pumnii strânși, să-l lovească. O ridică în brațe și-o trânti pe pat. Lasă-mă, ticălosule! Monstrule! Bărbatul îi acoperi gura cu sărutări pătimașe, se încolăci în jurul ei, îi atinse trupul cu mâini fierbinți. Luana încerca, eroic și zadarnic, să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
că totul, absolut totul, se va termina, cât de curând. Când Ștefan sună s-o cheme acasă, hotărârea era luată și de nezdruncinat. El veni la gară s-o ia cu mașina dar femeia palidă, îmbrăcată modest și cu părul strâns, nu era aceea pe care o aștepta. Simți că i se strânge sufletul de negre presimțiri. Crezu că se întâmplase ceva rău dar răspunsul ei că erau, cu toții, bine, îl neliniști și mai tare. Luana nu-l privi nici o clipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
invitată peste tot, la cafea ori un pahar cu suc, Nuța se trezi marginalizată cu totul. Până și Daniel Liga o repezi într-un moment când încercase să se plângă de anumite probleme. Cordel coborî din biroul directorului cu pumnii strânși. Îl găsi pe contabilul-șef lângă calculatorul Luanei. Se rățoi la el: Ce căutați aici? Bărbatul o privi uimit. Tânăr, proaspăt ieșit de pe băncile facultății, el nu știu cum să ia interpelarea brutală a femeii. Am venit la doamna să mă ajute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
crezu că numai gândul la Aniela o mai putea salva... Sub influența nopții albe, petrecute într-o sfâșietoare singurătate, golită de orice gând și rațiune, fu convinsă că știa ce se întâmplă în sufletul bărbatului ei. O părăsea, cu inima strânsă, pentru o altă femeie. Radu nu mai era al ei. Nu se vor mai plimba braț la braț, nu vor mai mânca la aceeași masă, nu vor mai dormi împreună. Radu, de acum înainte, va face dragoste cu altă femeie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
acele imagini. Vremea lăsase urme, desigur, dar Între Margaret de cincisprezece ani și cea de patruzeci și ceva asemănarea era limpede: corpul zvelt, de adolescentă, brațele viguroase, părul dat pe spate, bărbia ridicată, veșnic gata de confruntare, zâmbetul cu buzele strânse. Margaret, cea dintotdeauna! Se Întrebă dacă ar mai ști cumva cine sunt cei din fotografii În cazul În care i-ar reîntâlni. Pe taică-său nu-l recunoscuse nicidecum pe patul de moarte. Ca să-i fie alături, luase avionul până la
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
simțit că i-a mai trecut durerea și că nu mai gâfâie. Când a Început, degetele Îi alunecau lin pe pielea Întinsă și netedă. Adam și-a ținut respi rația și a ridicat un braț Îndoit din cot, cu pumnul strâns, de parcă se ferea de o primejdie cu neputință de ocolit. A Încercat iar să se liniștească, dar mângâierile fetei Îl gâdilau și-i venea totodată să chicotească și să icnească. știa că, dacă râde, presiunea din coaste va face durerea
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
de-a lungul pereților ca un leu în cușcă, cu mâinile încrucișate pe piept, înstrăinat și aparent calm, apatic, pașii îi răsunau în camera golită, mizeria de pe jos scrâșnea sub tălpi. Trebuie să apară meșterul, spuse Nina. Lucrurile sunt toate strânse, ce mai, astăzi dă gata sufrageria. Dacă o să vină meșterul, glăsui Alexe și se întoarse brusc pe călcâie, refăcând traiectoria invers, pășind acum către fereastra goală, cumplit de înnegrită, deprimantă. Se opri în dreptul geamului, privi câteva clipe sau poate nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
tânăr. Declară că ea se bucură de prezența Elenei. Abia mai are cine s-o ajute la treabă. Așa, numai cu bărbați în casă îi era tare greu. Nemișcat pe scaun, în gheboșat, tatăl ședea ca un arici, cu pumnii strânși gata să sară la atac dacă ar fi fost cazul. Eu nu mai vreau să mai știu de ființa asta, spuse mai târziu printre dinți, gata, nu-i a mea. Ei, cuscre, îl luă celălalt bărbat și vinul din pahar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]