1,728 matches
-
pe chip liniștea și pe mâini tăcerea”. Sunteți ,,alb de duminică”, purtând respectul cuvios celor care, ,,adunați grămăjoară,/ ar putea încăpea într-o icoană”. Grigore Vieru Oamenii la noi/ Primăvara/ Scot din malul Prutului/ Lut pentru casă:/ Îi scot pe străbunii noștri,/ Prefăcuți în lut./ Pe urmă,/ Frământă, dureros, lutul/ Până când/ Le sângerează picioarele./ Apoi,/ Femeile pictează pe horn,/ Cocoși și flori stilizate. Lili Bobu Dacă ați fi un zugrav al penelului și ar trebui să imortalizați o imagine din această
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342915_a_344244]
-
a plâns peste țară cu lacrima limbii noastre”. Așa avea să înceapă o frumoasă și onorantă prietenie, oferindu-mi astfel privilegiul de a-mi fi mentor, în inițierea deslușirii tainei cuvintelor, prin ochii ,,spionului” din Miorcanii lui Ion Pillat, satul străbunilor mei, la apus de Pererîta dumneavoastră natală, pe valea ,,dulce-amară” a Prutului. Vă mulțumesc că ați găsit astăzi vreme și dragoste să ,,privim în ochii cuvintelor drepte până vom plânge împreună cu ele.” Imortalizând clipa în șoapte și tăceri, ,,trăind din
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
pe chip liniștea și pe mâini tăcerea”. Sunteți ,,alb de duminică”, purtând respectul cuvios celor care, ,,adunați grămăjoară,/ ar putea încăpea într-o icoană”. Grigore Vieru Oamenii la noi/ Primăvara/ Scot din malul Prutului/ Lut pentru casă:/ Îi scot pe străbunii noștri,/ Prefăcuți în lut./ Pe urmă,/ Frământă, dureros, lutul/ Până când/ Le sângerează picioarele./ Apoi,/ Femeile pictează pe horn,/ Cocoși și flori stilizate. Lili Bobu Dacă ați fi un zugrav al penelului și ar trebui să imortalizați o imagine din această
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
Autorului Al Florin ȚENE GLORIE LIMBII ROMÂNE Mi-e dat să-mi rostesc gândurile să visez în Limba Română, fiecare cuvânt un fagure, ca mierea luminii în degetarul macilor, ca vârsta arborilor în cercuri, în fiecare din ele trudește un străbun, veghează o baladă. Patria Limbii Române e Istoria acestor plaiuri păscute de Miorița, modelate de doine și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă la izvoarele dorului. Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate înstrăina fântâna
GLORIE LIMBII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343364_a_344693]
-
a considerat potrivit pentru a zugrăvi relațiile interumane din acele vremuri. Ca modalități de expunere, pe lângă dialogul care dinamizează narațiunea, autorul utilizează descrierea. Peisajele Moldovei ilustrate în roman sunt surprinse în toate anotimpurile și încântă prin atemporalitatea unui tărâm al străbunilor, dar și al nostru. În schimb, descrierea meseriilor și a vestimentației personajelor fixează un timp ce se pierde în negura istoriei. Observ că epoca medievală încă fascinează, dovadă stând multele festivaluri medievale de la Sighișoara, Brașov, Sibiu, Suceava etc. Așadar, acest
FASCINAŢIA UNUI CRONOTOP MEDIEVAL de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343418_a_344747]
-
pilduitoare printr-o permanentă jertfă a raportului său existențial cu taina mântuirii. Extensiunea conceptului de viață creștină ancorat în profunzimile tradiției protodace și protocreștine îi conferă investigațiile unei conștiințe de vârf a demnității ostașului român, sondând insondabilele adâncimi sufletești ale Străbunilor Aleși, în dubla sa misiune-trăire ca înrolare-asumare: pentru Hristos și pentru Neam. În Aurel State se reazemă Adevărul, se înrădăcinează Libertatea și se înalță Iubirea, manifestându-și astfel Dorul după Dumnezeu și după Patria sa dragă,dăruită de Atotcreatorul Tatăl
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
unde?... În adevărata viață!... Așa s-a intâmplat și în urmă cu nouă ani, la aflarea veștii trecerii la cele veșnice a Părintelui Grigorie Băbuș la venerabila vârstă de 93 de ani - cel care a fost atâția ani slujitorul altarului străbun și al cărților teologice, academice și duhovnicești!... Părintele Grigorie Băbuș s-a născut la data de 3 iunie anul 1915, în comuna Teișani, județul Prahova. La vârsta de 13 ani a intrat ca frate începător la Mănăstirea prahoveană Cheia, unde
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NOUĂ ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PĂRINTELUI ARHIM. GRIGORIE BĂBUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/344192_a_345521]
-
peste tot văzduhul, Să dăinuiască să crească, să-nflorească Și să preaslăvească slova cerească. Auzit-am o poveste lungă mai demult, O plăsmuire veche despre un zmeu măreț, Zămilsit dintr-o acvilă și-un dracon, Care-au domnit în teluricul străbun, Precum citim azi în basmele veacurilor. Monarhul Timp ne este veșnic martor La lacrimile amare și negre, La miile de stele slute și fără vlagă, Ce zac ascunse-n ale zării întristare Și-au scris istorie cu sânge de martir
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
munți merg adesea, Căutând zbuciumul veacurilor Care-au chinuit mii de stele, Pe pământul robiei Ce zace-n bălți de sânge. În stâncile roase de vreme Citesc urmele istoriei, Care mă lasă static în curgerea timpului, Ca o sămânță-nfiptă-n teluricul străbun Ce nu se mai poate desprinde. Pe crestele-nzăpezite ale masivelor, Stau în bătaia razelor divine Și zăresc puzderia sacrificilor din văzduh, Ce-au împlinit un ultim vis. În lumina soarelui speranței privesc: Și-l văd pe Pleistoros Conducând armada
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
grijă ghetele curate: VINE MOȘUL CU DE TOATE! Muzica Pe cărarea infinită a lumii, Multe stele urcă și coboară, După vlaga pământului, Care le trasnformă-n vase ale tristeții Și le face să-și piardă din lumina sufletului. În lacurile teluricului străbun, Muzele cântă din liră Și metorii sunt vrăjiți puternic, De linul sunet al muzicii, Ce-i umple de extaz Și-i preschimbă-n vaze ale fericirii Uitând de chin și jale. Orfeu, venind din munții pustiitori Cu vocea meloasă ce
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > LA CAPĂTUL TĂCERII (ÎN MEMORIA STRĂBUNILOR MEI DEPORTAȚI) Autor: Liuba Botezatu Publicat în: Ediția nr. 1992 din 14 iunie 2016 Toate Articolele Autorului La capătul tăcerii sunt eu, țipătul ultimilor străjeri ai neamului, prigoniții în Siberii pentru iubire de Patrie, condamnați la moarte pentru vrednicie, huiduiți
LA CAPĂTUL TĂCERII (ÎN MEMORIA STRĂBUNILOR MEI DEPORTAȚI) de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343152_a_344481]
-
La capătul tăcerii amintirea stă neatinsă. Arzând... Liubastra, 06.13.2016 Notă: În noaptea de 12 spre 13 iunie, 1941 are loc primul val de deportări sovietice din RSSM și Bucovina de nord. Referință Bibliografică: La capătul tăcerii (în memoria străbunilor mei deportați) / Liuba Botezatu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1992, Anul VI, 14 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Liuba Botezatu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
LA CAPĂTUL TĂCERII (ÎN MEMORIA STRĂBUNILOR MEI DEPORTAȚI) de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343152_a_344481]
-
singură pe toate? Acuși se face seară și vine mă-ta de la serviciu și mă'ntreabă ce-am făcut toată ziulica. Cam așa îi trecea ziua copilei în preajma bunicii Natalița, care atunci când mai avea câte un răgaz, îi povestea despre străbuni, despre Ion Creangă de la Humulești, Eminescu, Alecsandri, Coșbuc și mai ales despre toți marii domnitori ai țării. De la ea va prinde dragostea pentru citit, pentru poezie, dragoste care mai târziu o va ajuta în cariera de artist. Tot timpul îi
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343118_a_344447]
-
Varga (Sonet iubirii din potir), Eugen Dorcescu (O, maică...), Elena Buică (Octavian Curpaș - o nouă carte), N. N. Negulescu (Poeme întru eternitate), Dan Sandu (Am văzut Lumina), Liliana Petcu (Poeme), Maria Miron ( Clipe în vuietul anilor), Petru Dinvale (Poezia dorului de străbuni), Valentin Marica (Din poeziile Zoreniului), Petru Popescu (Dialog literar), Ovidiu Creangă (Povești basarabene), Vasile Bele (Mănăstirea Rohița), Pr. Ion Turnea (Milostenia), Vasile Morar (Andreia Botiș și „Doina lui Lucaciu”), Mircea Dorin Istrate (Poezia Dacilor liberi), Valentina Becart (Pleacă cocorii (de
G\NDURI SEMĂNATE, DE IOANA STUPARU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 628 din 19 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343574_a_344903]
-
Ediția nr. 1951 din 04 mai 2016 Toate Articolele Autorului MĂ ROG Mă rog în fiecare zi La Domnul nostru, Domnul Sfânt, Să fie bun cu ce va fi, Să fie pace pe Pământ! Mă rog pentru poporul meu, Pentru străbuni, părinți și frați, Să-i ocrotească Dumnezeu, Frumoși să fie și curați! Adesea -L rog cu plecăciune, Când somnu-mi pleacă încetișor, Să fie plini de înțelepciune Urmașii noștri, ai tuturor! Mă rog de sănătatea lumii. Știința, fie-i arma tare
MĂ ROG de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/340166_a_341495]
-
așa e de bonton... fățarnici din scutece, am ajuns să ne fie rușine cu obiceiurile, cu tradițiile din moși - strămoși și-n loc să le conservăm, luăm altele cu-mprumut de oriunde și de-aiurea, că e cool... Venerați-vă străbunii! Datorită lor sunteți lumină și aveți un nume, și v-au lăsat moștenire un neam, o țară, un renume... Referință Bibliografică: Snobism / Elena Neacșu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2217, Anul VII, 25 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright
SNOBISM de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377546_a_378875]
-
Fățarnici din scutece, am ajuns să ne fie rușine cu obiceiurile, cu tradițiile din moși - strămoși și-n loc să le conservăm, luăm altele cu-mprumut de oriunde și de-aiurea, că e cool... Păstrați-vă moștenirea, venerați-i pe străbuni, datorită lor sunteți azi lumină și aveți un nume, o țară, un renume... Referință Bibliografică: Snobism / Elena Neacșu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2225, Anul VII, 02 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Elena Neacșu : Toate Drepturile Rezervate
SNOBISM de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377549_a_378878]
-
Autor: Angelina Nădejde Publicat în: Ediția nr. 1633 din 21 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Fată dragă, pune-ți ie, Și cinstește-o prin purtare, Nu-i un moft, e-o datorie Și o clipă de-nchinare. Au purtat-o și străbunii Când plecau la liturghie, Are-n ea gustul țărânii Și-al iubirii de moșie. Au cusut în pânza deasă Greu, cu sufletu-n litanii Și în lacrimă pioasă Au albit aceste danii. Semne magice, discrete, Doruri prinse-n fir de
SÂNZIENE-N MÂNDRE II de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377587_a_378916]
-
naționale. Este o cronică în versuri, elaborată tematic, minuțios, parcă temându-se să nu-i scape ceva, să nu rămâna cineva nerestaurat în ochii generației de azi. Într-o vreme în care romantismul nu-și găsește loc, în care memoria străbunilor nu mai e cinstită cum se cuvine, în care nonvaloarea și-a pus, parcă, pecetea pe prezent, Virginia Vini Popescu vine cu pasiunea urmașului eminescian să ridice din praf sensibilitatea, istoria și demnitatea, să le șteargă ochii obosiți de atâta
O CRONICĂ MINUȚIOASĂ DE RESTAURARE A VALORILOR NAȚIONALE de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378522_a_379851]
-
animale, Acizi, baze și metale Despre electricitate Computere upgradate Și transmisiuni de date ! Mânați măi, hăi, hăi ! La Istorie să-nvățăm Ce-i bun să perpetuăm Ce-a fost rău să evităm ! Religia s-ajungă-n Școală Necesitate Națională ! Pentru că vine din străbuni Ne-nvată să fim mai buni Și fiecare prin ce face Să fie făcător de Pace ! Ca-Învățătorul Cel de Sus Modelul Suprem IUSUS ! Cugetați, arați și dup' aia semănați ! Anul Nou ce va să vină Să fie doar cu LUMINĂ ! LUMINA
PLUGUȘORUL DASCĂLILOR DIN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1822 din 27 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378613_a_379942]
-
de departe.Acuma parcă mai sfințit vi-i loculSi mulțumiți că v-a surâs norocul!... XXI. MUZEUL ETNOGRAFIC, de Mihai Lupu, publicat în Ediția nr. 2266 din 15 martie 2017. Veniți aici, din colțurile lumii Ca să vedeți ce au făcut străbunii, Ce urme au lăsat că ei au fost, Că au trăit și au avut un rost. Veniți aici, in clipe de odihnă Să dăm un sens momentelor de tihna Și să le mulțumim că ne e gazdă Strămoșilor ce plugu-au
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378755_a_380084]
-
aici, să învățăm acum Cum să trăim viața si-nca,cum, Din viața lor să știm ce să alegem Pe trepte tot mai' nalte noi să mergem. Citește mai mult Veniți aici, din colțurile lumiiCa să vedeți ce au făcut străbunii,Ce urme au lăsat că ei au fost,Că au trăit și au avut un rost.Veniti aici, in clipe de odihnaSa dăm un sens momentelor de tihnaSi să le mulțumim că ne e gazdaStramosilor ce plugu-au pus în brazda
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378755_a_380084]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > DE SÂNZIENE Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 2001 din 23 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Cununi de sânziene se-aruncă pe case, Străbunii privesc... Coronițele cad... A vieții cunună aș vrea să revină, Dar țigla e udă, sub lacrimi de jad. Se tânguie clopote-n vechea biserică, Surâd sânziene pictate pe cer, A mamei cunună n-a vrut să rămână... Demult, adumbrită-i
DE SÂNZIENE de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378901_a_380230]
-
tei care nu înfloară, Cum pe lume cred că nu-i Om pe care să nu-l doară. Și-am vorbit cu pădurarul, Nu pe gratis, pe bani buni, Cănd și-o face inventarul Tei să-mi dea din cei străbuni. Și mi-a zis omul pe șleau: ”Eu îți dau că bani-s buni Și să nu zici că nu vreau, Dar, pe el nu te răzbuni Când îl vezi că flori nu face, Sunt și tei ce nu-nfloresc
TEIUL de DORA PASCU în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378923_a_380252]
-
că, Dumitru Basarabov cu har săvârșea minune. Când lecuia un om bolnav. Sfântul Dumitru-i renumit prin har de Tămăduitor. Patron al lăcașului sfânt, Catedrala Românilor. Sărbători îngemănate ce-ncheie toamnă târzie, credință duc mai departe, Prin Sfânta Ortodoxie. De la străbuni moștenite, prăznuite-s cu bucate. În credință-s preaslăvite, spre noroc și sănătate. De e vreme rea sau bună, cei aflați în suferință, la Sfinte Moaște se-adună. Să biruie prin credință. Eu am scris ca mărturie, din obiceiuri trăite
OBICEIURI DE SFÂNTUL DUMITRU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379870_a_381199]