2,376 matches
-
mahalaua mea din centru, din viața mea ... din lumea mea care m-au îngrijit întotdeauna, numeroșilor sponsori(să nu vă imaginați că am vreunul) dar nu în ultimul rând conducerii ‘'Universului Prieteniei'' din Iași și artistei-grafician Liliana Nastas Brătescu pentru strădania depusă și cu ocazia prezentării cărților mele în Constanța, orașul meu natal. Axa Iași-Constanța 29 Septembrie 2011 Stănescu Aurel Avram Referință Bibliografică: Profil de autor. Sunt un perfecționist / Aurel Avram Stănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 274, Anul I
PROFIL DE AUTOR. SUNT UN PERFECŢIONIST de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355611_a_356940]
-
mult arta cu acul, fusul și suveica a adus în podoabă casa, satul și-apoi locuri străine. Cu suflet în prisos a ființat o școală de artă românească și a școlit ani cincisprezece în Bucureștiul capitală. Marele Iorga îi lăuda strădanii și-i răspândea faima în țară și în depărtări ... A fost pe-atunci o rucăreancă s-arate lumii ce n-a văzut Parisul, apoi uimea Viena făcând să cânte ia și covorul românesc. S-a-ncumetat să treacă și oceanul ca să mire
MĂRII DE POVESTE ÎN RUCĂRUL VECHI (II) DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355728_a_357057]
-
prea mare pentru o cafea prea scurtă, prea dulce și prea puțina pentru o zi plină ... Mi-e dor... și de tine, cel care mi-ai umplut acele zile. De tine, de focul care nu vroia să se aprindă, de strădanie, de râs, și de salvatorul Dindi... de bucătăreasa Tusi, dar și de frigare ... Știi tu ce era În frigare! Mi-e dor ... de primele zile de toamnă, când fiecare clipă îmi releva ceva nou: fie că era o cunoștință, un
JURNALUL UNEI FETE CARE RÂDE (POEME) de IOANA CREŢ în ediţia nr. 904 din 22 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346153_a_347482]
-
străinătate despre proverbele românești și era pe punctul de a obține aprobările necesare pentru a înființa la Tr. Severin o secție a Academiei Române pentru studiul proverbelor. Suflul morții l-a smuls dintre noi și proiectele lui au rămas neîmplinite. Prin strădaniile și generozitatea lui CONSTANTIN NEGREANU se realizase ceva în Mehedinți. Ceva trainic, ceva ce trebuia să dureze! Dar aripile lui NEGREANU s-au frânt înainte de vreme și, odată cu el, din păcate, s-au ruinat și proiectele ce le inițiase. Aripa
OFERTĂ DE CARTE (21) IUNIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346095_a_347424]
-
de autor timp de șapte ani ( întâmplător sau nu, cifra magică a miturilor) și locul în care „timpul parcă încremenise și rămăsese, cuminte, într-un colțișor, atârnat de tălpile bătătorite ale amintirilor...” Încă din primul capitol autorul ne anunță că strădaniile eroului nostru nu au fost zadarnice, căci Dumitru Sinu este patronul hotelului unde începe periplul imaginar prin timp cu o serie de figuri și simboluri care nu distorsionează totuși realul, ci pun în ordine și reactualizează straturile profunde ale interiorității
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX – O CARTE RĂNITĂ DE ÎNSTRĂINARE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356238_a_357567]
-
calitate morală reprezintă mai mult decât pagini de literatură, ci mai degrabă file ale inevitabilei realități. Aici soarta „fugarilor” români capătă un alt sens, iar drumul pe care purced ia cu totul altă întorsătură. Idealurile sunt atinse prin muncă și strădanie. Același lucru se întâmplă și după ce grupul de prieteni părăsește Franța și se îndreaptă unul câte unul spre Canada, încercați fiind de alte greutăți de care românii nu se lasă nici aici învinși. „Nu aveau o viață ușoară, dar toți
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX – O CARTE RĂNITĂ DE ÎNSTRĂINARE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356238_a_357567]
-
val de prichindei cuprinși de mirajul unei vizite la Poliție au luat cu asalt curtea însorită din strada Borsos Tamas, așteptând cu nerăbdare nu neaparat premiile pregătite cu mare drag de către polițiști, deși și acestea au contat enorm, recompensându-le strădaniile creative, cât să descopere secretele meseriei. Așteptările nu le-au fost înșelate. După o festivitate plină de zâmbete, fotografii și soare, au urmat surprizele. Urcând în șir mai mult sau mai puțin indian pe un platou de antrenament, copiii au
ZIUA POLIŢIEI ROMÂNE ÎN CULORILE COPILĂRIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2277 din 26 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368892_a_370221]
-
scria în “Vatra Veche” :”Titina este un copil plecat din sat, dar privește cu nespusa dragoste înapoi. Este un om luminos, și tot așa îi este scrisul. A pus piatră peste piatră pentru a ajunge unde e acum, prin propria strădanie, cu hâr de la Dumnezeu și cu credința.” Despre autoare și aceste cărți, în continuare, a vorbit criticul literar Antonia Bodea, care spunea că substanță acesor volume cuprinde sinceritatea în armonie cu dragostea de viață pe care o emană paginile cărților
LA CÂMPIA TURZII-SCRIITORI CLUJENI LA PRIMUL TÂRG NAȚIONAL DE CARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369030_a_370359]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > PENTRU CĂ MERITAȚI Autor: Tania Nicolescu Publicat în: Ediția nr. 2038 din 30 iulie 2016 Toate Articolele Autorului PENTRU CĂ MERITAȚI Îmi surprind privirea uneori încremenită rânjet întins peste botul pisicii în strădania de-a mesteca amarul fir de iarbă și mă scutur să-mi desprind gleznele de nevăzuta pânză de păianjen ce a cuprins pe nesimțite locul ca o pasăre-mpușcată zvâcnește inima și cade alături în zbaterea-i haotică aud strigătul lui
PENTRU CĂ MERITAŢI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370049_a_371378]
-
binele nu sunt opuse, ci doar distincte, opoziția întâlnindu-se doar în dialectica interioară a fiecăruia dintre momentele distincte: frumos-urât, adevăr-fals, util-dăunător, bine-rău. Omul este un întreg proces spiritual, el nu este niciodată ceva împlinit definitiv, el tinde spre desăvârșire, strădania lui trebuie apreciată și încurajată. Omul datorită voinței își exprimă alegerea și, spune el, „o acțiune utilă sau bună este o acțiune voită”. Interesantă mi s-a părut logica sa: „O cunoaștere independentă de voință poate fi concepută; dar o
BINELE TREBUIE SĂ FIE ŞI VOIT! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370433_a_371762]
-
pe umeri ,,un greu cu rădăcini de lut”. Acest vers sublim spune chiar prea mult din viața mamei adorate. Poezia ,,Mă uit la mama”. Dar nici icoana tatălui nu este uitată. Acest tată este asemuit cu o sâmbătă plină de strădania și de izbânda muncii alături de cei dragi, ai casei. Acest tată este aproape zeificat în poezia ,, O sâmbătă-ești-tată ” După un periplu poetic prin sentimente, pe acasă, urmând-o pe neliniștita poetă în căutări, acum ne găsim în satul liniștit. Este
,,AZI SPRE MÂINE” de MELANIA RUSU CARAGIOIU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370540_a_371869]
-
meu nu se ridică la nivelul așteptărilor tale meritate. Aș vrea să știu că pot însemna mai mult decât o iluzie. Aș vrea să fiu capabil să preîntâmpin orice deziluzie în legătură cu mine. Oricum, voi rămâne recunoscător o viață întreagă pentru strădania ta de a-mi acorda atenție. N-aș putea uita niciodată o asemenea întâmplare din viața mea, în legătură cu o ființă a cărei frumusețe m-a cucerit pentru totdeauna! Dragă Adelina, rămâi cu bine! Îți mulțumesc încă o dată că mi-ai
PUTEREA RAZEI ALBASTE (4C) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369288_a_370617]
-
unei zone bogate în evenimente și personalități din toate domeniile vieții politice și economice, sociale și culturale, literare și artistice. Este meritul cărții/cărților lui Ștefan Vida Marinescu de a evoca, pro memoria, pe autorii și lucrările lor, rod al strădaniei creatoare, dar mai ales al sentimentelor de dragoste pentru meleagurile natale, adevărate „lecții de patriotism local [...]educativ și stimulativ pentru tânăra generație”. NICOLAE DINA ALEXANDRIA - TELEORMAN Referință Bibliografică: NEVOIA DE SENIN / Nicolae Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2150
NEVOIA DE SENIN de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369389_a_370718]
-
această măreață realizare, Rodica Elenă Lupu, Paul Surugiu - Fuego, Emil Lungeanu, Ion Dodu Bălan, George Rocă (Australia), George Corbu, Nicolae Dan Fruntelata, Dona Tudor, Veronica Maria Florescu, Ion Horea, Elenă Armenescu și mulți alții, cu mulțumire și bucurie pentru această strădanie reușită, care și-a împlinit generos rolul, s-a concretizat că o lecție extrem de importantă, menită să slujească reprezentativ artă și cultură, purtătoare și generatoare de frumos prin bogăția de expresie a cuvântului scris, ilustrat cu o forță creatoare fascinantă
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369299_a_370628]
-
nu poate fi separată de sfânta Mănăstire Cozia unde Filos, pe atunci logofăt a lui Mircea cel Bătrân,așa cum se amintește în hrisovul domnesc din 8 ianuarie 1392,ne oferă,cum spune autorul cărții, autentice versuri, adevărate imnuri, adunate cu strădanie într-un ciclu intitulat Pripeale,tipărite,mai apoi,în Psaltirea de la Govora din 1637.filos poate fi considerat întâiul poet român modern. Costea Marinoiu amintește în cartea sa de Lexiconul slavo-românesc a lui Mardare Cozianu ce cuprinde nu mai puțin
COSTEA MARINOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369445_a_370774]
-
decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Cuvânt către redacția, colaboratorii și cititorii revistei CONFLUENȚE ROMÂNEȘTI, din partea lui AL.FLORON ȚENE Bucuria Sfintelor Sărbători de Iarnă Sunt un cititor și colaborator al revistei ,CONFLUENȚE ROMÂNEȘTI, pe care o citesc cu interes, apreciind strădania familiei de scriitori Lupu ca revista să apară, de fiecare dată, mai frumoasă din punct de vedere estetic, bogată și variată din punct de vedere al conținutului. În acest sens un mare merit îl au și colaboratorii care s-au
CUVÂNT CĂTRE REDACŢIA, COLABORATORII ŞI CITITORII REVISTEI CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369443_a_370772]
-
Constantin - administrator, Popa Ioana - secretar, Roșculescu Elena - învățător, Marinescu Maria - învățător, Busioceanu Nicolae - profesor de matematică, Busioceanu Maria - educatoare. În anul 1978, Liceul Grădiștea își încetează activitatea fiind transformat în Școală generală de 10 ani. După 21 de ani, prin strădaniile profesorului Gângu Alexandru ( director în acea perioadă al Școlii generale Grădiștea ) în urma speculării unui moment politic, Liceul Grădiștea se reînființează. Acest lucru are loc la 1 septembrie 1999. Ilie Fîrtat, bibliotecar Referință Bibliografică: Liceul Teoretic din comuna Grădiștea, județul Vâlcea
LICEUL TEORETIC DIN COMUNA GRĂDIȘTEA, JUDEȚUL VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369494_a_370823]
-
în Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului precum și în viața publică locală, regională și națională. Bucuria și privilegiul de a-l fi avut pe Părintele Profesor Dorel Mân printre colaboratorii cei mai apropiați ai noștri, a fost sprijinită și mijlocita de strădania noastră comună, de a cinsti memoria Mitropolitului Ardealului Nicolae Colan. În acest mod și context, s-a stabilit o relație trainica de solidaritate, colaborare și sprijin între Părinții Profesori Alexandru Moraru și Dorel Mân și cercetătorii istoriei locale, laice și
OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI CONF. UNIV. DR. DOREL MAN, CU PRILEJUL NAŞTERII SALE ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370628_a_371957]
-
altceva decât materializarea gândurilor. Atunci am învățat că gândurile sunt vii ca și oamenii, că ele pot crea frumosul, optimismul și fericirea, sau dimpotrivă, agonia și suferința și că depinde de noi ce alegem. Eu am ales pentru restul vieții strădania de a atinge acel prag ce îmi poate oferi puterea de a dărui gânduri bune, de a zâmbi vieții și de a îmbunătăți viața celor din jurul meu, prin gânduri pozitive, optimiste, mai ales că munca mea a fost aceea a
PUTEREA MAGICĂ A GÂNDULUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369546_a_370875]
-
îl leagă de o “afacere” nerentabila care-i da dureri de spate, munca multă și separare temporară de copii și de confortul apartamentului de bloc. Este ceva ce eu nu am trăit niciodată: să vezi pământul înflorind, să privești rodul strădaniei tale și să știi că zilele-ti pe pamant se împletesc cu răsăritul și apusul soarelui, cu vrejii de fasole și bostanii din câmp. Conservele și găinile sunt produsul secundar. Esențială e bucuria că trăiești și rodești! Părăsesc curtea acestui
UN LOC DE MUNCA de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369691_a_371020]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > DESTĂINUIRE Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1608 din 27 mai 2015 Toate Articolele Autorului Cât despre mine îmi ies mai rar din fire înlătur îndoiala care mă roade, nu-i a bună strădania dar nici a rău, diminețile se topesc în tâmple ori tâmplele în ele. Îmi dau pe nas toate grijile și altele vin, stau ca o haină veche ce visează petreceri de gală, în rest îmi ascund cearcănele, mă mângâie gândul
DESTĂINUIRE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369800_a_371129]
-
Eminescu - jurnalista își face un sensibil și original autoportret, în care se descrie cu onestitate și sinceritate dar și cu conștiința responsabilității, insistând pe hărăzire („locurile unde m-a trimis Domnul Destin s-o slujesc pe Doamna Lume”), pe misiune („strădania întru idealul cultural al acestui ținut”), lumină și speranță („lumea valorilor, spiritul înalt nu poate să dispară”). Așezate sub bolta sacră a „Duhului Adevărului”, aceste editoriale vorbesc despre un jurnalist talentat, scânteietor, care pune sub lupa propriei observații realități, trăiri
SCRISORILE UNUI JURNALIST – LUCIA OLARU NENATI de CATINCA AGACHE în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368170_a_369499]
-
prin acte instituționale, cât și individuale. În această îndreptare și resituare în cadrele normalității, Preasfințitul Părinte Episcop Timotei vine cu pledoaria sa, ce nu-i nici patetică, nici sentimentală, ci se temeinicește pe forța unor documente scoase la lumină prin strădania sa, documente ce demonstrează fără de tăgadă prețioasa contribuție a ierarhului martir în viața Bisericii. Referirile riguros documentate privesc rolul de prim plan jucat de Mitropolitul Bucovinei în ridicarea Așezământului Românesc de la Ierusalim, acolo unde, prin inițiativa superiorului de atunci - Părintele
CHIPURI DE IERI ŞI DE AZI ÎN RAMA VEŞNICIEI, COLECŢIA „MEDIA CHRISTIANA”, SERIA „LUMINA”, A EDITURII BASILICA, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368174_a_369503]
-
ctitor la 50 de ani de la marea sa trecere din lume în amara pribegie. Inserarea portretului ierarhului cu țara în inimă se constituie, totodată, într-un binemeritat omagiu postum, adus prin cuvinte ce ard ca lumânări întru veșnica amintire a strădaniilor sale ctitoricești: „Mitropolitul Visarion a aflat ¬înaintea Domnului răsplătire pentru multele sale osteneli. La împlinirea semicentenarului morții cunoscutului ierarh cărturar, fac cunoscută mărturia, bazată pe documente, a mărinimiei sale pentru construirea Așezământului Românesc de la Ierusalim. Conform documentelor, Mitropolitul Visarion Puiu
CHIPURI DE IERI ŞI DE AZI ÎN RAMA VEŞNICIEI, COLECŢIA „MEDIA CHRISTIANA”, SERIA „LUMINA”, A EDITURII BASILICA, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368174_a_369503]
-
Serbia, președinte Vasile Barbu - Filiala Spania, președinte Ilisie Niculina - Filiala Franța, președinte Cornelia Cănureac - Filiala Italia, președinte Gabriela Ciobanu - Filiala Canada, președinte Virginia Mateiaș - Filiala Ungaria, președinte Ana Radici Repiski -Filiala Orhei, Republica Moldova, președinte Vasile Cocarcea Unele dintre filiale, prin strădaniile membrilor săi au reușit să-și scoată propriile reviste sub egida Ligii Scriitorilor, prin care se popularizează activitatea literară a membrilor săi și nu numai, urmând ca și alte filiale care și-au ropus deja, să-și creeze reviste proprii
LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI ÎN FOLOSUL CULTURII ROMÂNE (RAPORT DE ACTIVITATE 2015) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368166_a_369495]