11,293 matches
-
cele ce urmează. Evident, Eminescu este un poet de valoare universală care și-a pus definitiv pecetea asupra evoluției spirituale românești. El a fost perceput ca fiind "omul deplin" al culturii noastre, afirmație exagerată căci, oricât de mult ne-am strădui, nu-l putem metamorfoza în ceea ce nu este și nici n-a vrut să fie; curiozitatea i-a fost enormă, dar asta nu înseamnă și competența: el a vrut să învețe greaca veche, de pildă, dar n-a reușit să
Mitul Eminescu by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12019_a_13344]
-
însăși cumpăna între bovarism și realitate, în favoarea ultimei, mirabila realitate a creatorului genialei poezii, cea care contează în chip decisiv: "Ceea ce-i extraordinar însă în povestea de mai sus e că, în decursul lungii sale vieți, Bacovia nu s-a străduit pentru altceva decît să transforme impresia despre faptul că reprezintă o excepție în destin". Construită din nuanțe minuțios adunate și puse în valoare prin compoziția amplă în care se înscriu, din convergențele unei impresionante pulverulențe de elemente factologice, remarci, emoții
În slujba lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12000_a_13325]
-
să mergem, că pierd trenul! Îți las ceva bani să faci curățenie și să pui la punct căsuța în care vei locui. Mache îl urcă în tren pe domnul Alexandrescu, îi mulțumi pentru încredere și îl asigură că se va strădui ca planurile domniei sale să se realizeze cât mai bine. Se întoarse la noul domiciliu și după ce studie cu multă atenție ce trebuia de făcut pentru a arata cât mai bine, în limita banilor pe care îi avea, se așeză la
MOȘ MACHE CAP.III,DRUMUL SPRE ÎNĂLȚIME de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382646_a_383975]
-
ori de a se aprecia ea însăși femeia stând în fața oglinzii pentru a se admira și a-și aduce omagii, ori ce mai știu eu.. Nu cunosc toate imboldurile și toate motivațiile femeilor de a fi și pentru a se strădui să fie cât mai frumoase. Puțin pleacă de la dorința proprie, dar cel mai mult există dorința înnăscută chiar insuflată și susținută de bărbat în genere; frenezia partenerului de viață excelează, în/de a aprecia și de a fi în permanență
CE E FEMEIA? ..DAR, FRUMUSEŢEA (FARMECUL) EI? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382663_a_383992]
-
prin întreprinderi, organizate de liderii Frontului Popular (Mircea Druc, Leonida Lari ș.a.), din cauza cărora, lucrătorii de miliție erau mobilizați să facă eforturi suplimentare pentru menținerea ordinei, împotriva revoluționarilor. Convins că se apropie ceasul libertății, ca ofițer de miliție, s-a străduit să-și convingă subalternii să nu ridice bastoanele asupra demonstranților, „pentru că aceștia cer să fim și noi liberi, în sfârșit...Toată viața am trăit în minciuni, n-am știut adevărata istorie, de unde venim și cine este fratele nostru cu adevărat
ÎNTRE TRĂDARE ŞI PATRIOTISM de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382720_a_384049]
-
29 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului BIBLIOTECA ANILOR Multe rafturi garnisite Cu volume răsfoite, Și cu pagini necitite, Astea toate ar forma. În mod simplu; viața mea. Nu am reușit să scriu, Totul despre ce mai știu, Dar mereu mă străduiesc, Poate cândva o să reușesc! Referință Bibliografică: BIBLIOTECA ANILOR / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2221, Anul VII, 29 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
BIBLIOTECA ANILOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382824_a_384153]
-
însemnată din cîte au apărut, în domeniul lirismului românesc, în perioada postbelică. Satisfacția noastră personală este, la lectura ei, de-a ne vedea confirmat în numeroase din propozițiile pe care le-am emis de-a lungul mai multor decenii, criticul străduindu-se a fi - nu-i așa? - dincolo de inevitabilele-i precarități, și un "oracol" estetic. Constantin Abăluță - Poezia română după proletcultism (Antologie comentată), Ed. Ex Ponto, Constanța, 2000, 2 volume, 554+642 pag., preț neprecizat.
O antologie recuperatoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16031_a_17356]
-
lui Gherman, adresîndu-mi-se: Domnule Paler, aș vrea să vă întreb ceva". M-am întors, politicos, să aflu ce dorea de la mine președintele Senatului. Mă așteptam să-mi reproșeze vreun articol. Și, absolut siderat, am ascultat două fraze pe care mă străduiesc să le reproduc întocmai, deoarece ele mi-au dezvăluit un bizantinism șiret sub masca de bunic, ușor somnolent, arborată de Ovidiu Gherman în furtunile parlamentare: Cu siguranță, aveți în mintea dumneavoastră niște sertare. Aș fi curios să aflu în ce
Un director de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16063_a_17388]
-
Nou-apărutul partid e un semn că, la nivelul conducerii cel puțin, PDSR vrea să se despartă de propria sa istorie, pentru a deveni altceva. Un partid care își asumă istoria social-democrației românești, dar mai cu seamă un partid care se străduiește pentru a pătrunde în clubul Internaționalei Socialiste. Politic vorbind, sub noua sa titulatură, partidul d-lui Năstase face cam aceleași eforturi integraționiste de care România însăși are nevoie pentru a pătrunde în NATO și în Uniunea Europeană. Pare o ironie a
Scrisoarea de la Cotroceni și mesajele de pe Kiselef by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16075_a_17400]
-
le-a săvârșit. Dar este răspunzător în fața lui Dumnezeu. Ceea ce ne incumbă nouă, oamenilor care am asistat la săvârșirea faptelor, sau am auzit despre ele, este obligația să ne plecăm asupra acestor fapte în mod cu totul serios, să ne străduim a le cunoaște și a le judeca în mod cinstit, să ne încumetăm a le asuma în mod curajos în numele acelei solidarități istorice la care facem atât de des apel. Credeți totuși că există o oarecare terapeutică a memoriei, a
Alexandru Șafran, marele rabin al Genevei - "Memoria este un act etic, și etic înseamnă acțiune, înseamnă viitor" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16053_a_17378]
-
ca Petre Andrei, P. Sudețeanu, Al. Claudian. Și aceștia, de fapt, au fost sociologi români, cu o operă teoretică însemnată, chiar dacă nu au practicat investigația sociologică de teren. Gusti, ministru al Instrucțiunii Publice în 1932-1933, în guverne național-țărăniste, s-a străduit să legifereze o nouă lege a învățămîntului (pentru pregătirea căreia a muncit mult Golopenția, șeful de cabinet al ministrului), fără a reuși în efortul său. Dar era și un apropiat al regelui Carol al II-lea, și, în această calitate
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
am avut permanent un ridicol (sau sublim, cine știe?) sentiment al răspunderii. Sentimentul răspunderii m-a determinat, înainte de toate, să mă comport ca un propagandist al literaturii (în limbajul de azi: ca un lucrător din departamentul de promotion). M-am străduit să-i inițiez pe cititori în frumusețea literaturii, să le explic cărțile, să-i cuceresc în numele scriitorilor (uneori prea anoști ca să-i poată seduce singuri). Am vrut să fac operă de educație estetică (mai mult decât operă critică). Având acest
Cică niște cronicari... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16112_a_17437]
-
cu scadență fatală pe termen mai lung, și care a constituit pentru cîte un intelectual mai tînăr, cum eram eu pe atunci, un lamentabil subiect de scandal�. Salutăm privirea limpede a eseistului care înțelege a respinge �judecata strîmbă� ce se străduiește recurent a justifica trădarea, conform căreia fără colaboraționiștii noștri situația ar fi fost și mai sumbră, deoarece aceștia au mai �salvat ce se mai putea salva�: Mă grăbesc însă să adaug că "beneficiul" social al trădării intelectualilor din cîmpul literar
Alexandru George show (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16113_a_17438]
-
cum plec păsăricele. Foarte mulți oameni sunt răi și num-i place deloc de ei, deoarece eu sunt bună și nui suport. Dar, cu toate astea, ma-m hotărât să mă fac și mai bună, din cauză că așa e normal, să ne străduim toată viața să fim mai buni. O săm-i pun silicoane în sâni, o sămi bag puțin botox și o să fiu cea mai bunăcioasă dintre bunăcioase. O să vezi!!!!! Noapte bună jurnalule, oare când vin noaptea puricii să ne sărute, ne sărută
Puricii ne sărută cu linba? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19997_a_21322]
-
mă interesează despre ce e vorba. - Dar haideți întâi să vă povestesc puțin, ca să vă faceți o idee. - Poate nu ați înțeles, dar nu am chef să îmi povestiți nimic. - Haideți să ne facem împreună puțin chef... - Înțeleg că vă străduiți să păreți spontan, dar mie îmi păreți mai degrabă insistent și impertinent. Așa că vă rog încă o dată două lucruri: să îmi ștergeți numele din baza aceea de date și să încheiem această convorbire. - Îmi pare rău, dar nu vă pot
Haideți să ne facem împreună puțin chef, doamna Tache! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20073_a_21398]
-
scurtă, notița fugară din jurnalul său. Redus ca număr de pagini, jurnalul lui Bulgakov dezvăluie lupta acerbă „cu mizeriile existenței”. Folosindu-i o metaforă din propriu-i jurnal, criticul conchide apreciativ: a fost „un tun de mare calibru, care se străduiește să nu fie înghițit de smârcurile unei istorii teribile”. Între elementele de poetică ale jurnalului intim, se enumeră spontaneitatea, autenticitatea, simultaneitatea - cunoscute, dar nu și formulate așa, de pe vremea lui Titu Maiorescu. A se vedea Însemnările zilnice. Sunt derutat, chiar
Întortocheate sunt căile... biograficului. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_370]
-
O moralitate puternică manifestată de vânător de regulă reflectă o personalitate puternică, ale cărei decizii sunt potrivite și pot fi considerate adecvate, fapte pozitive. Față de vânat se comportă cu foarte mult tact și admirație. Lasă vânatului șansa de scăpare, se străduiește să cauzeze cât mai puțină suferință, respectă întru totul legile naturii. Așadar, iată, în viziunea unui om de știință, un portret al vânătorului ori despre cum ar trebui să fie acesta. Este braconierul un asemenea om? Cu siguranță, nu. Asemenea
Agenda2003-4-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280627_a_281956]
-
O moralitate puternică manifestată de vânător de regulă reflectă o personalitate puternică, ale cărei decizii sunt potrivite și pot fi considerate adecvate, fapte pozitive. Față de vânat se comportă cu foarte mult tact și admirație. Lasă vânatului șansa de scăpare, se străduiește să cauzeze cât mai puțină suferință, respectă întru totul legile naturii. Așadar, iată, în viziunea unui om de știință, un portret al vânătorului ori despre cum ar trebui să fie acesta. Este braconierul un asemenea om? Cu siguranță, nu. Asemenea
Agenda2003-4-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280627_a_281956]
-
puțin cunoscute ale sculptorului Ovidiu Maitec. Dintre artiștii plastici din Timișoara sunt așteptați să expună în Galeria „Galleria 28“ pictorul Constantin Flondor și multilateralul creator Ștefan Bertalan. Alianța, coordonată de Sorin Dumitrescu și soții Marie-Jeanne și Ovidiu Bădescu, se va strădui să atragă colecționarii de artă și să-i convingă că achiziționarea lucrărilor de artă este o investiție rentabilă și profitabilă. Solida grupare va oferi doritorilor și consultanță cu privire la cumpărarea de picturi, sculpturi sau obiecte de artă decorativă, până la amenajarea unor
Agenda2003-5-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280640_a_281969]
-
decât pensia pentru limită de vârstă. Văetiși Constanța, Timișoara; Barbu Dan, Arad; Dragomir Elena, Lugoj; Ionescu Adriana, Timișoara; Lupu Ioana, Reșița. Suntem onorați că țineți minte aniversările noastre. Vă mulțumim din suflet pentru urări și vă promitem că ne vom strădui să nu vă dezamăgim niciodată. Bădău Elena, Timișoara. Zvonul este complet nefondat: A.P.C.A. a pierdut toate procesele - inclusiv la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg; prin urmare, cei care au sperat că vor primi până la urmă un
Agenda2003-8-03-18 () [Corola-journal/Journalistic/280724_a_282053]
-
unor forțe care acționează haotic, la care eroul nici nu se opune întâlnindu le, purtându-le inexplicabil, ca pe o cocoașă păgubitoare. Ciprian rămâne personajul cumva resemnat. Nu este nici eroul de prisos, nici inadaptabilul, cu toate acestea el se străduiește să fie erou al timpurilor noastre. Ion Catrina apare mai apropiat de Max Blecher, decât de Camil Petrescu sau Anton Holban. Scriitorului îi este atât de folositor personajul, încât, totalizând ieșirile în spațiu ale lui Ciprian, s ar putea spune
PROZATORI CU ŞTAIF. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
-i dai ascultare, ci altceva. Prin ceea ce e considerată de oamenii înșelători, prin numele ce i se dă, i se impune de fapt o altă identitate. Fără să protesteze deschis, nu-i de acord cu această identitate; de aceea se străduiește să reziste „lîngă” ea, nu în ea, încearcă s-o înlăture definitiv, închizîndu-se în sine, și nici nu pentru sine, pentru binele său, ci așa, în virtutea inerției, am putea zice. Cară cu ea această identitate falsă, ca pe o platoșă
Un cal pentru un giulgiu by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2690_a_4015]
-
o rețină așa, mai ușor așa, falsă și caricaturală, decît într-o identitate firească. Muierea trăiește două adevăruri, unul al Mariei, pe care nu-l poate exprima, n-are cui, nu reușește să înfăptuiască o comunicare, dar nici nu se străduiește s-o realizeze, adevăr ce-o pîndește tăcut și umil, și altul, al Fefeleagăi, care îi e exprimat de către ceilalți și în fața căruia ridică fără rost și cu mare efort scutul sufletului de piatră. Trăiește ca într-o viziune, pe
Un cal pentru un giulgiu by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2690_a_4015]
-
ajutată și de o cultură poetică vastă, neobișnuită la noi chiar și în epoca interbelică. Cel ce citise poezie franceză, germană și engleză în original, traducînd extrem de inspirat chiar din creațiile unor tineri poeți aflați atunci la modă, s-a străduit să-și privească propria operă cu rezonabilă distanțare. Nu a reușit totdeauna, dar echilibrul și modestia acestui poet rămîn excepționale. S-a contemplat pe sine însuși fără menajamente, cenzurîndu-și de multe ori pornirile intime; și-a făcut, în Calendarul viei
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]
-
Emil Cioran îl cunoscuse în 1932 este cât se poate de viu. Astfel, spune Cioran, Anton Golopenția era „ființa cea mai delicată pe care am cunoscut-o vreodată. Imposibil de imaginat un spirit mai puțin bucureștean. În prezența lui te străduiai spre discreție, spre ținută, mulțumit să reușești și să fii demn de un asemenea tovarăș. Niciodată întorsături triviale, niciodată cuvintele utile, dar degradante, de care se abuzează în toate împrejurările fericite sau nefericite, ale vieții. A-l frecventa pe Anton
Anton Golopenția - Rapsodia epistolară by Mihaela Albu () [Corola-journal/Journalistic/2717_a_4042]