40,154 matches
-
obiectul unei inversiuni în cursul poveștii: bietul străin se dovedește puternic, cel slab superior celui bogat etc. în timp ce neospitalierul este pedepsit, dorința lui avînd ca rezultat tocmai opusul lucrului cerut. Vedem, de asemenea, în aceste povești cum ospitalitatea față de un străin sau o vietate aduce un ajutor eroului. Aceasta înseamnă că dorința de ospitalitate este alăturată împlinirii unor dorințe: pentru cei săritori, totul se va realiza deci după principiul plăcerii. Dar invers, ospitalitatea primită este un dar. Gazda se dovedește a
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
cu o stilistică adecvată, preotul procedează la o expunere rațională, chibzuită, pe departamente care, deși beneficiază de genul proxim, posedă, ipso facto, o diferență specifică. Așadar, cartea are trei capitole: I ș Sfinții străromâni (cu 22 indicatori), II ș Sfinți străini cu moaște în România (7), III ș Sfinți români Sfinți români canonizați în 1955/56 (7), B. ș Sfinți români canonizați în 1992(14), C ș Sfinți canonizți de B.O.R. între 2003-2008 (11), D ș Sfinți români canonizați
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
mult sau mai puțin violente, privirea documentară în jurul căreia se structurează serialul lui Iepan e din nou una bulversantă. Ea urmează de fapt un traseu construit de un "băștinaș" angajat cu vizibilă plăcere în exercițiul aproprierii temporare a privirii unui străin "tipic", privire îndreptată către niște români nu mai puțin "tipici", adică..."simpli". A doua problemă menționată mai sus era aceea a relației stabilite între persoanele aflate de cele două părți ale obiectivului camerei de filmat. Notam, în cazul primului film
Iepan (despre curățirea privirii) by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/17008_a_18333]
-
exemplu. Analizînd ciclul romanesc consacrat lui Ion Ghica, autoarea monografiei sesizează interesul excepțional pe care îl prezintă backround-ul istoric, imagine literară a însuși spiritului Valahiei: "Valahia și lumea valahă se întrupează din imaginile false sau reale ale localnicilor și/ sau străinilor în a căror conștiință se reflectă. Foarte adevărată, palpabilă, reală, dar și ciudat de abstractă, Valahia este o insulă, un spațiu al contrastelor, "nu este nici Orientul, nici Occidentul, este amândouă deodată fără a fi nici una". șocantă, dezamăgitoare, dar și
Criticul literar ca don Quijote by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17017_a_18342]
-
este o formă de violență, de agresivitate. Căci noi, oamenii, suntem o specie care vorbește. Aceasta ne și deosebește de animale și dacă nu vorbim ne înstrăinăm complet de semenii noștri. Nu trebuie să mai insist asupra acestui adevăr: un străin stîrnește ură în jurul lui. În romanul, despre care vorbim, consecința tăcerii eroinei este moartea. Prima mea carte este romanul vocii care tace. Virtuosul este romanul vocii care cîntă, iar a treia carte - culegerea de proze scurte Așadar visez... este cartea
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
în sat. Mama ei era cehă, tatăl german de origine evreiască, ea trăiește într-un sat olandez, după ce o vreme a trăit în Canada. Și, culmea, se împrietenește cu Gabriel, băiatul autist al pragmaticei Melly. Deci, o relație între doi străini și, mai mult decît atît, o relație bizară în planul comunicării, fiindcă Magda refuză să vorbească, să povestească de ce și-a părăsit familia spre a se reîntoarce apoi, în timp ce Gabriel este incapabil să comunice cu exteriorul. Această relație are în
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
această intenție? M.M.: Da, cel de al treilea roman al meu are ca temă o relație matrimonială, o căsnicie dintre o tînără țărancă olandeză și un țigan. Or, figura acestuia din urmă este din nou tangentă la problematica alterității, a străinului: el este o persoană iubită, apropiată și totuși necunoscută pentru soția lui. Această carte am început-o în 1993, cînd războiul din Iugoslavia se afla într-un stadiu grav și cînd în Europa de vest au avut loc acțiuni xenofobe
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
Iugoslavia se afla într-un stadiu grav și cînd în Europa de vest au avut loc acțiuni xenofobe violente - chiar și în Olanda, iar în Olanda există de multe ori impresia că suntem o țară mică, pașnică și prietenoasă față de străini. La noi însă nu există marile probleme care există în alte țări. Dar de atunci mi-am dat seama că de-a lungul unor generații întregi avem și noi străinii noștri, că țiganii trăiesc în mijlocul nostru, că ei au fost
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
impresia că suntem o țară mică, pașnică și prietenoasă față de străini. La noi însă nu există marile probleme care există în alte țări. Dar de atunci mi-am dat seama că de-a lungul unor generații întregi avem și noi străinii noștri, că țiganii trăiesc în mijlocul nostru, că ei au fost totdeauna foarte prost tratați de autoritățile olandeze. Această situație mi-a dat impulsul să scriu o carte pe această temă. Mi se pare interesant acum să discut cu dvs., care
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
exterminați în lagăre, ca cel de la Auschwitz. Poliția olandeză a fost cea care i-a arestat pe țiganii noștri... și nu altfel s-a întîmplat și înainte de război - pentru Olanda deci o situație deloc măgulitoare. R.B.: Relația cu celălalt, cu străinul, este oricum una din temele centrale ale actualității, ea plutește în aer aș spune. Mă gîndesc doar la cartea Juliei Kristeva Străini ne suntem nouă înșine sau la teoria freudiană a alterității, după care fiecare poartă în sine un străin
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
străinul, este oricum una din temele centrale ale actualității, ea plutește în aer aș spune. Mă gîndesc doar la cartea Juliei Kristeva Străini ne suntem nouă înșine sau la teoria freudiană a alterității, după care fiecare poartă în sine un străin. Dar aș vrea să știu mai multe despre ultimul dvs. roman... M.M.: A apărut sub titlul Herzog von Ägypten (Ducele din Egipt) și este un roman voluminos dar cred că se citește ușor. Ca stil seamănă cu celelalte două, dar
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
la noi era modernism. Deosebirea este semnificativă. Căci pe cînd o revoluție se naște din lăuntru, o răsturnare modernistă se întîmplă din afară. Occidentul ne-a făcut "revoluționari"". El documentează ardent împotriva agrarianismului sămănătorist și cere imediata industrializare cu ajutorul capitalului străin occidental. Acest prooccidentalism coerent al lui Cioran deosebește fundamental doctrina sa naționalistă de toate orientările tradiționaliste și naționaliste din epocă, inclusiv de cea a colegilor de generație, mai toți partizani ai autohtonismului și ostili occidentalizării. (Vulcănescu, Eliade, Noica, Polihroniade, Arșavir
Opera românească a lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17055_a_18380]
-
din Londra, care se va deschide în curând și al cărei comisar sunteți, dacă nu mă înșel, din partea Franței. Lucrurile nu stau chiar așa. Tate Gallery înseamnă numai englezii. Ei sunt cei care au hotărât că doresc să aibă un străin care să inaugureze această expoziție. Iar acesta e un act foarte curajos, destul de neobișnuit la englezi, care sunt apreciați ca foarte izolaționiști. Au ales, așadar, un străin, adică pe mine, drept comisar principal... Îmi spuneați că ați solicitat Muzeului Național
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
numai englezii. Ei sunt cei care au hotărât că doresc să aibă un străin care să inaugureze această expoziție. Iar acesta e un act foarte curajos, destul de neobișnuit la englezi, care sunt apreciați ca foarte izolaționiști. Au ales, așadar, un străin, adică pe mine, drept comisar principal... Îmi spuneați că ați solicitat Muzeului Național de Artă al României să împrumute pentru această mare expoziție câteva lucrări de Brâncuși, și că ați fi avut anumite dificultăți... Eu voiam de fapt să vă
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
cazul unui bătrân artist ca Gerardo Rueda, cu foarte multe expoziții retrospective, adică foarte mari, reunind un mare număr de lucrări, riscul era al unei repetări, pentru că toate expozițiile de acest gen cam seamănă între ele. Se ia atunci un străin, care are o privire diferită și va face ceva diferit, - și e tocmai ceea ce s-a întâmplat. Eu, de exemplu, vin cu cultura mea europeană, privesc această cultură strict spaniolă, pe care o cunosc, însă nu complet, căci nu sunt
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
moralmente pozitive în subtilitatea lor ("Pentru mine maturitatea este o reducere la esență, o simplificare, o debarasare de inutil, regimul strict al necesității"), alternează cu consemnarea unor momente de descurajare: În fine, de două zile încoace îmi sînt suspect de străin - și nu e rău. Poate mă ajută Dumnezeu să mă cretinizez". În unele locuri, autorul se amendează cu nonșalanță: "Am bună memorie a locurilor, dar prea repede le-am recunoscut ca să se poată prezenta Ideea. Nu pot reține acum pentru
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
în pofida a ce se crede despre New York ca despre un Babilon. New Yorkul nu e un creuzet de rase și nații. Acestea stau separat, pe străzi, chiar, nu doar pe cartiere. Centrul, între străzile 30 și 50, aparține mai ales străinilor în trecere. Bronxul e al negrilor, ca și Harlemul, cu intruși cu piele roșie. în Queens sînt cel puțin patru sau cinci zone, ca și în Brooklin, unde nivelul veniturilor stabilește granițe destul de precise, împiedicînd în felul acesta amestecurile stridente
New York by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17117_a_18442]
-
instituții publice. Dl Pruteanu trebuia să ciulească urechile la felul în care vorbesc unii dintre colegii d-sale din Senat, să numere dezacordurile, anacoluturile, acordurile după înțeles ori proasta folosire a unor cuvinte, spre a se convinge că nu de străini trebuie să ne apărăm limba, ci de noi înșine. Proiectul are iz naționalist, trezind bănuiala că avem ce avem cu limbile altora mai degrabă decît cu a noastră. Nu încape discuție că produsele comerciale trebuie să fie inscripționate și în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15848_a_17173]
-
proiect e complet inoportun în pragul aderării României la U.E., dacă el pleacă de la ideea fricii de alte limbi. Românii trebuie să învețe limbi străine și să se deprindă a le vorbi și citi. Limba română nu e periclitată de străini, ci de români; iar protejarea ei se face prin școală, prin educație, nu prin lege. Era mai util ca dl Pruteanu să prevadă amendarea Legii Învățămîntului prin introducerea obligației de a se studia limba română în toți anii de școală
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15848_a_17173]
-
și ceea ce se întâmplă cu adevărat în Ungaria sportivă. Comparați limbajul primitiv și agresiv al jurnaliștilor români și entuziasmul jurnalistic din jurul cursei de Formula 1 de la Hungaroring. Așezați cei două sute de români plecați la Budapesta în contrast cu sutele de mii de străini care-au năvălit dinspre Occident cu doar două săptămâni în urmă pentru a-i vedea pe Schumacher, Hakkinen, Coulthard și ceilalți la Marele Premiu al Ungariei. Și veți vedea în ce criză i-am băgat pe unguri! Nu cred că
Ungurii, pokemonii României by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15866_a_17191]
-
sigure bătute în talpa celor, puțini, care se zbat pentru a ne menține în jocurile europene. De la liga fotbaliștilor până în parlament, țara geme de escroci care și-au făcut din invocarea plângăcioasă a patriei o meserie și din ură față de străin un prilej de satisfacție cvasi-sexaulă. Să nu ne închipuim, însă, că aceiași mingicari autointitulați "naționaliști" dau un ban pe cei de-un sânge cu ei aflați la nevoie. Vadim Tudor n-are nici un scrupul să vândă unui iranian firma România
Spre NATO, cu securiștii-n frunte! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15881_a_17206]
-
din mers, fără însă a încetini pasul. Este așteptată. Familiei care a angajat-o (și care, de altfel, este încîntată de serviciile ei) nu-i place ca ea să lipsească prea mult. Familia despre care vorbim este o familie de străini. Cînd, împinsă de nevoie, domnișoara Miallaret s-a angajat la ei ca guvernantă, ceea ce i-a prins foarte bine, tinerei franțuzoaice i s-a părut că pășește în necunoscut, că descoperă un neam și o nație despre care nici o ființă
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
azi care s-ar recunoaște în românismul acesta oferit de dl Motru? Etnocrația, către care năzuiește România de azi, este implicit xenofobă și antisemită întrucît dominația ei în cultură, în viața de stat și în viața societății postulează reducerea influenței străinilor în cel mai modest caz, după criteriul proporției etnice... Dacă românismul e spiritualitatea care urmărește realizarea unei ordini perfecte și eterne, de ce această ordine nu o poate oferi ortodoxia?... Dl Motru nu spune, dar respinge categoric ortodoxia din noua spiritualitate
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
înainte de asta, autorul face o utilă incursiune în istoricul ideii de toleranță la români, oprindu-se cît și cum se cuvine, la programele cu adevărat emancipatoare ale revoluțiilor de la 1848 în țările române, deși ideea de a-i accepta pe străini drept egali cu autohtonii în fața legii își face loc cu infinită greutate. Iar ideea de ospitalitate funcționa mai ales la cei de aceeași origine din afara comunității decît față de alogen. Xenofilia, chiar cînd se manifestă, este, de fapt, o discriminare pozitivă
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
epistolar", numită a fi fost în ultimă instanță, între altele, "teama de a nu fi "blagieni"..." sau provinciali apteri. Însă, atât de sigur de sine în singurătatea gândirii, Blaga voia să fie anturat, dar nu și ascultat, fiind cu totul străin de vocația unui organizator de cenaclu literar. Ceea ce ne interesează în rândurile de față nu e conținutul scrisorii deschise către Lovinescu, discutabilă ca "manifest" al Cercului literar de la Sibiu (termenul e înconjurat de ghilimelele îndoielii chiar în răspunsul lui Lovinescu
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]