785 matches
-
o dată. Astfel că, fără să spună nimic și fără să-și ia călăuză (întrucât cei care mergeau acolo fără un turc drept călăuză se puneau în mare primejdie), se descotorosi de ceilalți pelerini și plecă singur spre Muntele Măslinilor. Deoarece străjerii nu voiau să-l lase să intre, le dădu un cuțit dintre uneltele de scris pe care le avea totdeauna cu sine. După ce s-a rugat, fiind foarte consolat, fu cuprins de dorința de a merge la Betfage. Acolo își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
ținu seama de sfatul lor. Mergând mai departe, nimeri într-un sat atât de ars și distrus 1 încât până seara nu găsi pe nimeni care să-i dea ceva de mâncare. Dar la apusul soarelui ajunse la un satîncercuit. Străjerii îl arestară imediat, luându-l drept iscoadă. Îl duseră într-o căsuță foarte aproape de poartă și începură să-l cerceteze așa cum se face de obicei cu un bănuit. La toate întrebările lor, el răspunse că nu știa nimic. Îl dezbrăcară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Straja Țării, prin decretul lege din 15 decembrie 1938, astfel că, toți băieții între 7 și 18 ani și toate fetele între 7 și 21 de ani erau, în mod obligatoriu, încadrați în această organizație. Comandantul suprem era regele „marele străjer”, lozinca era „credință și muncă pentru țară și rege”. Întreaga activitate a organizației a fost axată pe proslăvirea instituției monarhice și a lui Carol al II-lea. Pentru a organiza națiunea” și a o mobiliza alături de regim, Armand Călinescu a
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
597 profesori și învățători, din care titulari 580 (336 bărbați și 224 femei), suplinitori 17 (9 bărbați și 8 femei). În județul Dorohoi erau 23 de cercuri culturale, 3 cantine școlare; numărul școlilor strejărite era de 160 și numărul învățătorilor străjeri de 290. Mai erau 21 case economii și 21 cooperative școlare. În serviciul Ministerului de Finanțe funcționau: Serviciul administrației financiare de încasări și plăți Dorohoi 8 și Administrația financiară de constatare Dorohoi și Ocolul silvic Dorohoi. Cu o situație distinctă
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
pe ministere pentru chestiunile ce trebuiau să fie rezolvate. Urmărind să atragă tineretul de partea sa, Carol a reorganizat Straja Țării, prin decretul-lege din 15 decembrie 1938, publicat în M.O. nr.292 din 15 decembrie 1938. Comandamentul Legiunii de străjeri Dorohoi, avea ca directori pe C.N.Iancu și Aurelia Constantinescu. Comandanții aveau rolul de a organiza diferite activități: de exemplu „sărbătoarea sădirii pomilor”, declarată „zi de muncă pentru toți străjerii”, cu un program de activități pentru zilele de 2 și
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
corpului didactic în curtea școlii, plantând pomi, grupa a treia în colaborare cu autoritățile locale vor planta pe marginea drumului, în jurul bisericilor, cimitirelor, parcurilor”. De asemenea, programul pe 9 aprilie prevedea: „adunarea participanților la catedrală și primăria Dorohoi, stolurile de străjeri cu muzică militară coloană care merge pe Ghica, Marcu, parc Brazi, Str.Burghelea, unde formează cercul de străjeri și ridică pavilionul. Activități susținute de străjeri se desfășurau de „Ziua Restaurației” și „Ziua Tineretului”, în data de 8 iunie. Programul serbărilor
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
marginea drumului, în jurul bisericilor, cimitirelor, parcurilor”. De asemenea, programul pe 9 aprilie prevedea: „adunarea participanților la catedrală și primăria Dorohoi, stolurile de străjeri cu muzică militară coloană care merge pe Ghica, Marcu, parc Brazi, Str.Burghelea, unde formează cercul de străjeri și ridică pavilionul. Activități susținute de străjeri se desfășurau de „Ziua Restaurației” și „Ziua Tineretului”, în data de 8 iunie. Programul serbărilor era minuțioas pregătit. Unitățile strejărești în formație de revistă mergeau pe stadionul sportiv „general de divizie adjutant C.
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
asemenea, programul pe 9 aprilie prevedea: „adunarea participanților la catedrală și primăria Dorohoi, stolurile de străjeri cu muzică militară coloană care merge pe Ghica, Marcu, parc Brazi, Str.Burghelea, unde formează cercul de străjeri și ridică pavilionul. Activități susținute de străjeri se desfășurau de „Ziua Restaurației” și „Ziua Tineretului”, în data de 8 iunie. Programul serbărilor era minuțioas pregătit. Unitățile strejărești în formație de revistă mergeau pe stadionul sportiv „general de divizie adjutant C.Ilasievici”, unde se aflau și oficialitățile. Unitățile
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
și „Ziua Tineretului”, în data de 8 iunie. Programul serbărilor era minuțioas pregătit. Unitățile strejărești în formație de revistă mergeau pe stadionul sportiv „general de divizie adjutant C.Ilasievici”, unde se aflau și oficialitățile. Unitățile strejărești dădeau raportul comandanților de străjeri, apoi firmau careul în jurul Pavilionului național. Urmau apoi slujba religioasă, ridicarea pavilionului, cuvântul comandantului legiunii de străjeri, demonstrațiile strejărești și defilarea. Pentru a organiza națiunea și a o mobiliza alături de regim, Armand Călinescu a propus regelui să constituie un partid
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de revistă mergeau pe stadionul sportiv „general de divizie adjutant C.Ilasievici”, unde se aflau și oficialitățile. Unitățile strejărești dădeau raportul comandanților de străjeri, apoi firmau careul în jurul Pavilionului național. Urmau apoi slujba religioasă, ridicarea pavilionului, cuvântul comandantului legiunii de străjeri, demonstrațiile strejărești și defilarea. Pentru a organiza națiunea și a o mobiliza alături de regim, Armand Călinescu a propus regelui să constituie un partid nou deosebit de cele vechi prin denumire, structură și program. La 16 decembrie 1938 a apărut decretul lege
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de genul „hei rup, hei rup” ale Însăilărilor avântate spre veșnica stea În cinci colțuri ale unor scribi de curte. Iată o strofă care nu i-a plăcut deloc viitorului co-autor al „Cronicii Vasluiului”: „În noaptea tristă care ne desparte,/ străjeri ai viselor pierdute,/ mai dăinuie și astăzi teii/ boltind aleile știute./ Și peste-al amintirilor covor,/ eu singură plîng În palmele-mi Întinse”. Cu toate că se cunoaște scriitura unei doamne (domnișoare) foarte sensibile, rigidul și veșnic morocănosul cenzor nu i-a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ales că, prin mari sacrificii umane și materiale se obținuseră și unele succese, câteva dintre ele chiar foarte mari. Atenția activiștilor fusese Îndreptată mai cu seamă asupra tinerilor uteciști și copiilor Încadrați În organizația pionierilor din România, un soi de „străjeri” ai regelui Carol al II-lea. Total nemulțumit, cenzorul Ion Andrei mai notase următoarele: „De asemenea, au fost tratate sporadic problemele legate de orientarea profesională a tineretului, integrarea forței de muncă, activitatea din sectoarele cheie din agricultura județului (realizarea planului
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Dunării, țările române, luptând singure împotriva cotropirii otomane, apărându-și ființa și libertatea, și-au adus modesta contribuție și la apărarea civilizației europene. Din păcate, Apusul n-a înțeles atunci, precum nici mai târziu, nici astăzi chiar rostul nostru de străjer la "Porțile Creștinătății", în acest spațiu "geostrategic" de la Marea Neagră; și nu ne-a ajutat ca împreună să aducem pacea Moldovei, pacea Europei în pericol. Dimensiunea europeană a lui Ștefan este dezvăluită și prin aprecierea și relațiile cu principii Europei, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pricină cu un moșneag, un răzăș din Broscăuți, care, de trei zile, adastă în genunchi la porțile cetății cu jalba-n proțap și rogojina aprinsă-n cap. Suspină la mila Măriei tale... Eu nu-mpart mila! Județul! se corectează Tăutu. Străjerii n-au dovedit să-l alunge. Mai cu binișorul, mai cu anasâna... Pas de te-nțelege cu moșneagul. Căpățânos moșneag! Domnul Moldovei trebuie să judece pricina cu porcul lui moș Bodrângă care a rupt gardul țaței Safta?! Pârcălab n-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
tulbure, mânioasă, până la burta calului. Un fulger scăpără despicând cerul, trăsnind undeva pe culmea dealului, iar la lumina lui, o clipă, prin perdeaua deasă a ploii, zăriră turlele Sucevei. Și caii, singuri, gâfâind din greu, îndemnară mai cu nădejde galopul... Străjerul din turn, ciuciulete, cu o velință în cap, se nevoia să scruteze zarea prin ploaie și negură, de unde se apropia în galop un pâlc de călăreți. Un corn mugi răgușit în turn, dând de veste că Domnul se apropie. Lanțurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
despre noi... Să te grijești, îi poruncește lui Tăutu, ca oasele Sfântului să fie aduse în Cetate, în paraclis, nu care cumva să le batjocorească păgânii, să le arunce câinilor. Alexandru a adormit cu capul pe masă. Ștefan face semn străjerilor: La culcare cu el! Mă țineam să spun Măriei tale... începe Luca Arbore. Starețul de la Mănăstirea Humorului cu toți călugării săi au lepădat sutanele și cer Măriei tale să le dai săbii, că vor să lupte și ei împotriva necredincioșilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
face valuri, se prelinge pe mână; Negrilă o scutură cu disperare, o șterge de pulpană și pe-o parte și pe alta... "La Suceava în cetate Miezul nopții bate, Vodă Ștefan ne veghează, Domnul sfânt ne aibă-n pază!", glăsuiește străjerul din turn... Negrilă!... Negrilă se agață de clanță. O sudoare rece de gheață i se prelinge pe șira spinării. Se zbârlește înfiorat: Mă... Măria ta, se bâlbâie el ploconindu-se. Nu-și poate stăpâni un tremur mărunt... Se lipește cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
clanța ușii. Măria ta... bolborosește, mai face o plecăciune și trage ușa după el. Salcie, Negrilă!! Nu uita!! strigă după el Ștefan. Salcie!!... Un câine urlă jalnic, prelung, a pustiu... E miezul nopții! În cetate, peste tot e liniște! vestește străjerul din turn. Și, ca un ecou, îi răspunde alt străjer, din alt turn: "Peste tot e liniște!"... Un fluturaș de noapte a încins o nesăbuită horă aeriană în jurul unei flăcări de la o lumânare a sfeșnicului de pe masă... Bagă de seamă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
trage ușa după el. Salcie, Negrilă!! Nu uita!! strigă după el Ștefan. Salcie!!... Un câine urlă jalnic, prelung, a pustiu... E miezul nopții! În cetate, peste tot e liniște! vestește străjerul din turn. Și, ca un ecou, îi răspunde alt străjer, din alt turn: "Peste tot e liniște!"... Un fluturaș de noapte a încins o nesăbuită horă aeriană în jurul unei flăcări de la o lumânare a sfeșnicului de pe masă... Bagă de seamă! strigă Ștefan alarmat întinzând mâna. Prea târziu. Aripioarele sunt scrum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cetății... Apoi tăcere... Dumnezeu să-i ierte, șoptește Ștefan. Apoi, înalță capul, cu altă voce, fermă, poruncitoare: Pregătiți caii!! Plecăm spre Dunăre!! Boierii ies în grabă. Tăcere... Doar câinele ce urlă a pustiu... Și broaștele. Din turn, se aude vocea străjerului: "La Suceava în Cetate, peste tot e liniște!!!"... Nu-i liniște, nu-i... șoptește Ștefan. Ce noapte... Ce noapte, șoptește el tulburat. Maria, ca o stană de piatră, cu ochii pierduți în gol, undeva, departe... Voichița, lipită de zid nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
simțit o săgetătură în dreapta, la stinghie. Nu, nu era prea plinul inimii, era apendicita care chema spre ea peritonita. Gata de drum spre Brașov, spre spital am fost condus de gândurile bune ale tuturor și mai ales de promisiunile elevilor străjeri și ale soției că livada va fi ridicată în lipsa mea. La Spitalul “Gh.Mârzescu” m-a operat directorul, doctor Liviu Câmpeanu după metodologia chirurgiei de război. Adică plecai de la masa de operație, pe picioarele, tale direct la pat. Dar n-
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
muncă! Într-o singură zi era vopsit de două ori și arăta foarte-deloc oficial. școală cu gard, livadă împrejmuită cu lătunoaie, așa, ca la munte, să nu intre vitele. A sosit ziua cea mare. Festivitatea a fost deschisă de comandantul străjerilor pe județ, profesorul Chiriță Stan care a dat semnalul ridicării pavilionului național. A urmat serbarea școlară, o piesă de teatru, recitări și coruri pe două voci. Ne bucuram că nu era nici un repetent. După masă a început să curgă lumea
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
doctor, învățătorul Nicolae Martinciuc și colegul său, Balîi. Partida se termina, repetabil, cu masa întoarsă de una dintre soțiile cărturarilor. Odată cu primăvara, muncă susținută în școală dar și la grădină. Eu fiind și comandantul subcentrului militar și al stolului de străjeri am găsit de cuviință să realizăm o sută de adăposturi, gropi pentru tot atâția copaci pe care i-am adus de la Ismail și Tulcea. Când am plecat, am lăsat și aici o livadă. Un rai numit Câșlița Ministerul Instrucțiunii și
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
omenirii, ce reprezintă o asemenea donare profetică a peisajului finalității total-convulsive? Și ce reprezintă oferirea mărturiei cristice apocaliptice către ființa umană? În liniștea impetuasă a unei galerii de artă, capodopere picturale stau prinse de pereții verticali și tăcuți precum niște străjeri ancestrali. Vizitatorii dotați cu sensibilitatea estetică se opresc în dreptul acestor tablouri și sunt răpiți în dimensiunile deschise de ele. Se spune că acești vizitatori formează publicul iubitor de pictură. De fapt, ei constituie un astfel de public doar când își
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
excelente.) COSTACHE STAMATI Poezia basarabeanului Costache Stamati (1786-1869) este impregnată de accente byroniene, prin poeții ruși, și e în general de tipul romantic, cu o vocație hotărâtă în direcția viziunii macabre și a umorului de colori. Umbra hatmanului Arbore, apărând străjerului, este colosală, monstruos gotică în felul hugolian: Cântând oșteanu aceste, pare că au fulgerat! Deci el tace și să uită și vede jos lângă sine Că un nour să lăsară de rază încongiurat, În care sta în picioare un voievod
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]