7,303 matches
-
cei mai apropiați și cu asta basta. - Cum și la popă nu? - Ce are popa cu fericirea noastră? - Măi mamă, o căsătorie fără să fie făcută și la biserică, nu-i căsătorie adevărată. Noi așa ne-am pomenit din moși, strămoși. - Acum nu toți mai procedează așa. Când mergi la tribunal, președinta de complet nu te divorțează mai greu dacă ești cununat și la popă față de cei care nu sunt. - Apă-i dragule, de ce te mai cununi dacă vrei să divorțezi
FINAL DE ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1430636235.html [Corola-blog/BlogPost/379778_a_381107]
-
Oricum Au fost acolo flori de ghiocei Gheață alunecoasă iaz liniștit Durerea întoarce flori de martie Destul să le atingi tu te îndepărtezi Zidurile nu mai sunt de ajuns LA MALUL RÂULUI Acest râu ce șerpuiește prin amintiri Este viața strămoșilor mei A strămoșilor strămoșilor mei Din el țâșnește viziunea generațiilor Spumă aspră a istoriei trăită la fel În stropul care a sărit de la izvor Am găsit testamentul bunicului și al străbunicului Îl voi apăra de toate relele Îl voi transforma
POEZIE ALBANEZĂ DIN KOSOVA VEHBI MIFTARI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1459537087.html [Corola-blog/BlogPost/375011_a_376340]
-
acolo flori de ghiocei Gheață alunecoasă iaz liniștit Durerea întoarce flori de martie Destul să le atingi tu te îndepărtezi Zidurile nu mai sunt de ajuns LA MALUL RÂULUI Acest râu ce șerpuiește prin amintiri Este viața strămoșilor mei A strămoșilor strămoșilor mei Din el țâșnește viziunea generațiilor Spumă aspră a istoriei trăită la fel În stropul care a sărit de la izvor Am găsit testamentul bunicului și al străbunicului Îl voi apăra de toate relele Îl voi transforma într-un porumbel
POEZIE ALBANEZĂ DIN KOSOVA VEHBI MIFTARI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1459537087.html [Corola-blog/BlogPost/375011_a_376340]
-
flori de ghiocei Gheață alunecoasă iaz liniștit Durerea întoarce flori de martie Destul să le atingi tu te îndepărtezi Zidurile nu mai sunt de ajuns LA MALUL RÂULUI Acest râu ce șerpuiește prin amintiri Este viața strămoșilor mei A strămoșilor strămoșilor mei Din el țâșnește viziunea generațiilor Spumă aspră a istoriei trăită la fel În stropul care a sărit de la izvor Am găsit testamentul bunicului și al străbunicului Îl voi apăra de toate relele Îl voi transforma într-un porumbel al
POEZIE ALBANEZĂ DIN KOSOVA VEHBI MIFTARI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1459537087.html [Corola-blog/BlogPost/375011_a_376340]
-
un porumbel al păcii Mă cheamă vânătorii Trandafirii înfloriți în grădină Eu o să mă întorc În această arenă punct de vedere sau punct de întâlnire Ca să caut picătura de apă pe frunte Istoria mea se sfârșește acolo unde începe istoria strămoșilor mei A strămoșilor strămoșilor mei ȘI CUVÂNTUL PE CARE L-AM UITAT Cel care a trecut la firul ierbii Și funingine a depus pe pământul parfumat Acela a fost Solomon Cu doi lăstari de pomi fructiferi și băgați în pământ
POEZIE ALBANEZĂ DIN KOSOVA VEHBI MIFTARI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1459537087.html [Corola-blog/BlogPost/375011_a_376340]
-
păcii Mă cheamă vânătorii Trandafirii înfloriți în grădină Eu o să mă întorc În această arenă punct de vedere sau punct de întâlnire Ca să caut picătura de apă pe frunte Istoria mea se sfârșește acolo unde începe istoria strămoșilor mei A strămoșilor strămoșilor mei ȘI CUVÂNTUL PE CARE L-AM UITAT Cel care a trecut la firul ierbii Și funingine a depus pe pământul parfumat Acela a fost Solomon Cu doi lăstari de pomi fructiferi și băgați în pământ A fost Solomon
POEZIE ALBANEZĂ DIN KOSOVA VEHBI MIFTARI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1459537087.html [Corola-blog/BlogPost/375011_a_376340]
-
Mă cheamă vânătorii Trandafirii înfloriți în grădină Eu o să mă întorc În această arenă punct de vedere sau punct de întâlnire Ca să caut picătura de apă pe frunte Istoria mea se sfârșește acolo unde începe istoria strămoșilor mei A strămoșilor strămoșilor mei ȘI CUVÂNTUL PE CARE L-AM UITAT Cel care a trecut la firul ierbii Și funingine a depus pe pământul parfumat Acela a fost Solomon Cu doi lăstari de pomi fructiferi și băgați în pământ A fost Solomon? Cel
POEZIE ALBANEZĂ DIN KOSOVA VEHBI MIFTARI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1459537087.html [Corola-blog/BlogPost/375011_a_376340]
-
a născut la 16 iulie 1937, pe valea pârâului Sărat(a), în cătunul Valea Gorunelului, satul Valea Răii, orașul Ocnele Mari, într-o familie de țărani ortodocși, păstrători ai obiceiurilor, tradițiilor și regulilor sănătoase moștenite de secole, de la moșii și strămoșii lor trăitori peste aceste străvechi meleaguri. De mic s-a dovedit a fi harnic, cinstit, iubitor de oameni și de carte, calități ce l-au propulsat spre universul cunoașterii și al afirmării de mai târziu. După ce a parcurs clasele elementare
CULTURA VÂLCEANĂ ÎN DOLIU, ARTICOL DE EUGEN PETRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cultura_valceana_in_doliu_articol_de_eugen_petrescu.html [Corola-blog/BlogPost/351131_a_352460]
-
și armă Domnul sfânt să ne iubească, Și-al său Duh ocrotitor Plin de pace să plutească Peste Țara Românească Și-al românilor popor! Noi prin vremi ce ne-ncercară Altă armă n-am avut Numai dragostea de țară Ce strămoșii ne-o lăsară, Și pe Sfântul Domn de scut. Dar ne-a fost destul atâta! Fruntea sus, voi frați ai mei! Astfel Cerul hotărât-a Să se nalțe amărâta Țară, prin puterea ei! Mai fățiș, mai fără veste Ne-ați
CUM AM SĂRBĂTORIT ZIUA ARMATEI ROMÂNE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Cum_am_sarbatorit_ziua_armatei_gigi_stanciu_1387648878.html [Corola-blog/BlogPost/383129_a_384458]
-
sunete bolnave și naște cântecul, la răspântii de drumuri palmele bântuite de linii își citesc destinul. Ochii se înduioșază de lacrima de sare pe obraz, sufletul cald din pietre absoarbe puterea unui zeu în crucea voinicului desenată pe piept de strămoșii daci. Referință Bibliografică: Sufletul din pietre / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1614, Anul V, 02 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
SUFLETUL DIN PIETRE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 by http://confluente.ro/llelu_nicolae_valareanu_1433246206.html [Corola-blog/BlogPost/377187_a_378516]
-
îi vorbise tată-său altădată, când se lăudase că bunicii săi stau într-o curte de la Muzeul Satului. Râseseră cu toți atunci. Acum, costumul era problema! -Ce costum, Buni? întrebase încântat și curios în același timp. Îl bucurase împăcarea dintre strămoșii alor săi, intuind și legătura frumos păstrată de Zain și Miluța. Ce costum? Zi! Și, din fericire, taman în clipă, trecuse prin dreptul curții o pereche vârstnică, datorită căreia înțelese că portul tradițional e în două culori făcut, în alb
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1439466072.html [Corola-blog/BlogPost/373283_a_374612]
-
sunt prea sceptici, să creadă că poporul român, atât de urgisit, hăcuit fără milă, scos afară din țară, într-o epurare etnică totală și de proporții, cu efecte dezastruoase pentru națiune, va avea o continuitate geo-istorică, pe pământul dăruit de strămoșii noștri, pelasgo-geto-dacii. Alții, cred că etnicul român va dispărea in următorii 100 de ani, tocmai din considerentele mai sus amintite, dară eu, încăpățânat de cind mă știu, nu am numai speranța dar am și convingerea, că blajinul popor român are
ROMÂNII-UN POPOR DE BLAJINI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 by http://confluente.ro/aron_sandru_1466935769.html [Corola-blog/BlogPost/368540_a_369869]
-
-ul politruc nu avea morală, nu avea principii. Ideologia comunistă o considerau „gargară” pentru amețit fraierii de rând, cărora le serveau și sloganuri patriotarde, naționaliste. Atunci s-au demonetizat principiile sfinte ale iubirii de neam și țară, a respectului față de strămoși. Dacă în perioada comunistă a fost posibilă crearea și dezvoltarea industriei naționale, precum și modernizarea agriculturii, acestea s-au datorat reinvestirii integrale a profitului, prin menținerea unor salarii mici, dar și prin folosirea „muncii voluntare”, o prestație neplătită a maselor de
HOMO POLITICUS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413808089.html [Corola-blog/BlogPost/349830_a_351159]
-
strălucitorul șirag de nestemate ale tezaurului folcloric românesc, îi este apropiat inimii cântăreței Maria Șalaru pe care o consideră ,,o neprețuită interpretă de folclor moldav, pe care cultura românească, de mai târziu, o va așeza în lada cu zestre a strămoșilor neamului românesc. Este o mamă bună pentru toți copiii pe care îi călăuzește spre a-i reda spectacolului muzicii populare”. Vor fi existând poate și oameni care lovesc în ea - pretutindeni, și pe fiecare dintre noi ne amenință ei - dar
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 by http://confluente.ro/_maria_salaru_ce_merita_suf_aurel_v_zgheran_1373284283.html [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]
-
Voiam să trăim și noi ca cei din occident. Să fim și noi bogați. -Și atunci ați dat investitorilor străini comorile mele. -Le-am vândut, pământule, în speranța să trăim mai bine, să fim fericiți. -Oare? Atunci de ce s-au supărat strămoșii voștri? De ce vă suduie oasele lor așa de tare? Întrebarea asta a pământului nostru m-a pus pe gânduri și am plecat să verific motivul întristării strămoșilor. La-nceput m-am supărat și eu. Ce tot se plâng strămoșii că
SUFLETUL PĂMÂNTULUI ROMÂNESC de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1411582663.html [Corola-blog/BlogPost/376364_a_377693]
-
să trăim mai bine, să fim fericiți. -Oare? Atunci de ce s-au supărat strămoșii voștri? De ce vă suduie oasele lor așa de tare? Întrebarea asta a pământului nostru m-a pus pe gânduri și am plecat să verific motivul întristării strămoșilor. La-nceput m-am supărat și eu. Ce tot se plâng strămoșii că le-am risipit bogățiile din adâncul pământului, când, se știe cât le-au jefuit romanii, habsburgii și, în primii ani de comunism, cotropitoarea U.R.S.S. cu ale
SUFLETUL PĂMÂNTULUI ROMÂNESC de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1411582663.html [Corola-blog/BlogPost/376364_a_377693]
-
supărat strămoșii voștri? De ce vă suduie oasele lor așa de tare? Întrebarea asta a pământului nostru m-a pus pe gânduri și am plecat să verific motivul întristării strămoșilor. La-nceput m-am supărat și eu. Ce tot se plâng strămoșii că le-am risipit bogățiile din adâncul pământului, când, se știe cât le-au jefuit romanii, habsburgii și, în primii ani de comunism, cotropitoarea U.R.S.S. cu ale ei SOVROM-uri. Totuși, să ne amintim că, în anul 1989 aveam
SUFLETUL PĂMÂNTULUI ROMÂNESC de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1411582663.html [Corola-blog/BlogPost/376364_a_377693]
-
turismul. Parcă am mai auzit astfel de voci în istoria noastră. Dar tot istoria țipă la noi cu alte fapte și realizări ale poporului român. De aceea plânge și vuiește sufletul pământului românesc. De aceea se răsucesc în morminte oasele strămoșilor noștri. Năstase Marin Galați, iunie 2014 Referință Bibliografică: Sufletul pământului românesc / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1363, Anul IV, 24 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Năstase Marin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
SUFLETUL PĂMÂNTULUI ROMÂNESC de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1411582663.html [Corola-blog/BlogPost/376364_a_377693]
-
de comisari). Funcția de emin, fiind prost plătită, devine accesibilă atât gradelor militare inferioare cât și „ghiaurilor” (creștini), denumirea funcției fiind pronunțată în vorbirea populară imin. Diverși cercetători presupun că, în perioada finală a pașalâcului din Banat a existat un strămoș cu supranumele Imin/Iminu/Iminulca urmare a exercitării funcției de emin / imin sau a fost poreclit Imin datorită „aerelor de imin”, astfel că vor fi existat un Petrea imin, Iovul imin, precum în Moldova era un Petrea ceauș (sau alte
NEAMUL ŞI NUMELE LUI EMINESCU-ORIGINILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Neamul_si_numele_lui_eminescu_ion_ionescu_bucovu_1389337426.html [Corola-blog/BlogPost/359820_a_361149]
-
sistematic de deznaționalizare a românilor bănățeni prin sârbizarea numelor, în special a preoților (mai ales cu prilejul hirotonisirii) și a știutorilor de carte („intelighenții”), prin adăugarea terminațiilor specifice limbilor slave: -ovici, -evici, -ici. Așa s-a întâmplat și cu acel strămoș venit la Blaj de undeva din Banatul în care s-a născut cam pe la 1705, sub ocupație turcească, fiind botezat cu numele românescIovul (al) lui Imin(u), dar care, la hirotonisire ca preot (circa 1730, a fost redenumit Iovul Imin
NEAMUL ŞI NUMELE LUI EMINESCU-ORIGINILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Neamul_si_numele_lui_eminescu_ion_ionescu_bucovu_1389337426.html [Corola-blog/BlogPost/359820_a_361149]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > PATRIA ROMÂNĂ Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 2232 din 09 februarie 2017 Toate Articolele Autorului „PATRIA ESTE NORODUL,NU TAGMA JEFUITORILOR!” Patria ne-a fost pământul Unde ne-au trăit strămoșii, Cei ce te-au bătut pe tine, Baiazide, la Rovine, Și la Neajlov te făcură Fără dinți, Sinane,-n gură, Și punând dușmanii-n juguri Ei au frământat sub pluguri Sângele Dumbrăvii-Roșii. Asta-i patria română Unde-au vitejit strămoșii
PATRIA ROMÂNĂ de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1486647089.html [Corola-blog/BlogPost/383123_a_384452]
-
strămoșii, Cei ce te-au bătut pe tine, Baiazide, la Rovine, Și la Neajlov te făcură Fără dinți, Sinane,-n gură, Și punând dușmanii-n juguri Ei au frământat sub pluguri Sângele Dumbrăvii-Roșii. Asta-i patria română Unde-au vitejit strămoșii! Patria ne e pământul Celor ce suntem în viață, Cei ce ne iubim frățește, Ne dăm mâna românește: Numai noi cu același nume, Numai noi români pe lume Toți de-aceeași soartă dată, Suspinând cu toți odată Și-având toți
PATRIA ROMÂNĂ de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1486647089.html [Corola-blog/BlogPost/383123_a_384452]
-
Arieș târziu Cu toată apa lui să scriu Povestea unui neam întreg Pentru acei ce nu înțeleg Că Țara Moților pe hartă N-a fost nicicând și nu-i deșartă! Mi-e dor de-o Roșie Montană Și de-a strămoșilor dojană, De adevărul lor cel crud, Mi-e dor de Sohodol și-Abrud, S-alerg desculț peste poieni, De mâna întinsă la Câmpeni, Mi-e dor de tot , mi-e dor de toate, Mi-e dor atât cât se mai poate
POEME DIN MAI de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_nicoara_horia_1400733465.html [Corola-blog/BlogPost/383739_a_385068]
-
aud bine, nu văd bine, nu miros bine!... Cum or trăi ei așa? Trebuie să se ducă la mami Abgi, s-o cheme, să-i spună să se ducă s-o ajute pe mama. Urlă... Urlă... Nu se poate ridica... Strămoșii s-au ascuns. Mai pot aștepta. Amână clipa plecării. Puțin. Simte că nu poate amăna prea mult! Nu mai are timp dar acum, e aici cu oamenii... Cu dușmanul Mădălinei, al mamei, al mamei Angi și al ei! Trebuie să
OAMENI FĂRĂ NOROC -FRAGMENT- de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Oameni_fara_noroc_fracment_lucia_secosanu_1338500630.html [Corola-blog/BlogPost/358722_a_360051]
-
Istoria, seva ce te ține treaz, Mândria ce-ți învălue cugetul, Îți trezește spiritul viteaz Și-ți mângâe duios sufletul! Căci neamul nostru românesc A rezistat peste milenii Cu mărturii ce-adeveresc, Am fost și am rămas aborigenii... Din moși strămoși am ctitorit Valori ce-au rezistat în timp, Cu fiecare Șceptru s-a suferit Precum zeii din Olimp... Fiecare Domn care a domnit În Țara noastră Româneasca A adăugat și-a primenit Cultura, pământul să rodească... Au ridicat mânăstiri, așezăminte
ÎNCĂRCĂTURA ISTORICĂ PLĂTĂREŞTI de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/marilena_dumitrescu_1465499066.html [Corola-blog/BlogPost/370456_a_371785]