2,407 matches
-
mă plânge și mă doare Știu că îmi cânți pământul din care-ai răsărit Și că ți-e dor de munții prin care-ai pribegit... Eu te adun din inimi și-n inimi te-nfloresc Pe portativul vieții din plaiul strămoșesc În care toți românii te-ascultă pe-nserat Ca pe o rugăciune, cu ochii spre Înalt... Referință Bibliografică: Baladă / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 243, Anul I, 31 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Violetta Petre : Toate
BALADĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356086_a_357415]
-
vedere vibrational. Pe ei îi interesează doar ce văd, ce este palpabil! Este exact categoria jefuitorilor și jecmanitorilor submediocrii, care nu iubesc nici țară, nici trecutul ei, nu-i stimează nici pe înaintași - fie ei viteji care au apărat pământul strămoșesc ori oameni de cultură - nici pe contemporanii care văd, simt și gândesc mai mult decât ei. Aceștia sunt de fapt autorii dezastrului național despre care mulți scriu neobosit de câțiva ani buni, oameni pentru care nu există de pildă, patrimoniu
UN GÂND de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356223_a_357552]
-
neverosimilă a transportului aerian, mijloc de călătorie obișnuit de-acum și țăranului, care trebuie să dea o fugă până la Roma sau până la Madrid ca să-și cunoască nepotul abia născut și să le dea imbold părinților lui la creștinarea în datina strămoșească a puiului de român, venit pe lume departe de ograda bunicului.Te mai gândești că de-acolo de sus avioanele mai și cad și că aduc moarte năprasnică câtorva sute de oameni în aceeași clipă? “Dacă așa-s vremurile, ne
NOTIŢE DE CĂLĂTOR CONJUNCTURAL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 498 din 12 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/356233_a_357562]
-
din cer, Gavriil pe numele său, pentru a-i aduce Fecioarei Maria, vestea prin care Fiul lui Dumnezeu va veni în lume, ce urma sa fie bucuria întregii lumi. Bucurie avea să fie pentru ieșirea din îndelungata robie a păcatului strămoșesc, spre mântuirea și redobândirea Raiului pierdut de strămoșii noștri, Adam și Eva. Dumnezeu iși alesese „vasul" prin care Fiul Său să vină în lume, lăsându-i purtătoarei Duhului Sfânt, posibilitatea alegerii de a accepta, sau nu, rolul în planul de
SĂBĂTOAREA BUCURIEI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368786_a_370115]
-
Izbânda vieți este suma darurilor unui neam, Eminescu a dăruit neamului românesc, esența esențelor! Numesc: "O victorie a luminii", trecerea lui Eminescu în eternitate! Eminescu ne-a lăsat nu o zestre, ne-a lăsat rădăcinile neamului înfipte adânc în pământul strămoșesc! Ne-a iubit ca semni cât a trăit printre noi, ne iubește și acum, din nemurire, pentru sufletul nostru. Suntem un singur neam, un singur suflet, un suflet românesc nemuritor! Victoria conștiinței, unității vieții văzute și nevăzute, treziți-vă români
EMINESCU, POET FĂRĂ PERECHE, VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI! de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368854_a_370183]
-
gândului, acasă... Privind la voi, pe mama o zăresc Cu ochii blânzi, cu chipul îngeresc Și-n ochi o lacrimă-mi răsare, Și lacrima se contopește-n floare. Pe când eram micuță, la vatra părintească, V-am răsădit, adeseori, în glia strămoșească Cu mama ce vă-ngrijea duioasă. Apoi, când eu crescui mai mare, Iar dragostea mă-nvăluia-n a ei vâltoare, Am răsădit iubitului, în zi senină, Un strat de lăcrămioare Lângă portița din grădină. Astăzi, când vă privesc cu nostalgie
LĂCRĂMIOARE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368951_a_370280]
-
mă supun credinței în Dumnezeire, din considerație față de spiritul tradiției familiale. Îndoielile / întrebările au crescut... Biologia, teoriile evoluționiste, aduceau multe și mari dileme, iar răspunsurile erau niște simple nonsensuri...Aberații! La urmă, am decis să rămân fidelă concepțiilor și ritualurilor strămoșești. Credința mea, brăzdată de frământările rațiunii, a rămas falnică, sub pretextul echilibrului spiritual. Sătulă de a fi umilă, în incertitudine, sătulă de toate constrângerile unor științe limitate, am ales calea libertății absolute, întorcându-mă, cu speranță și convingere, spre credință
DUMNEZEU SĂLĂŞLUIEŞTE ÎN FIINŢA NOASTRĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368961_a_370290]
-
Că în locul lui Moș-Crăciun, îi întâmpină moartea. ,,Colinda libertății... colindă... colindă... colindă... colindă..." De colinda cea străbună, doliu e în Praznic Sfânt. Că în loc de stea în mână, își țin crucea pe mormânt. ,,Colinda libertății... colindă... colindă... colindă... colindă..." O colindă strămoșească de-a cânta nestingheriți în datină creștinească, orfanii-și jelesc părinți. ,,Colinda libertății... colindă... colindă... colindă... colindă..." Iar a colindei cântare sub ram de cetioară, ecou va duce în zare, din Pitorească Țară. ,,Colinda libertății... colindă... colindă... colindă... colindă..." Colindă
COLINDA LIBERTĂȚII -ÎN MEMORIA COPIILOR-MARTIRI DIN DECEMBRIE 1989- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369001_a_370330]
-
dor de Eminescu, Freamătă prin codri și tremură pe prund Prin apa cristalină de izvor iubit De poetul nostru ce mult a pătimit. Cheamă iar la tine brațele vănjoase Să-ți refacă haina ‘ceea de mătase, Să adune glia noastră strămoșească Sub același cer de limbă romănească. Cheamă iar la tine fiii tăi de aur Să-ți refacă haina aceea de azur Și strănge-i în brațe, mamă iubitoare, Să-și clădeasc'-aicea viața viitoare. Lasă-i ca să guste raiul romănesc, Gura
AZI E SĂRBĂTOARE! de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369071_a_370400]
-
de limbă romănească. Cheamă iar la tine fiii tăi de aur Să-ți refacă haina aceea de azur Și strănge-i în brațe, mamă iubitoare, Să-și clădeasc'-aicea viața viitoare. Lasă-i ca să guste raiul romănesc, Gura lor rostească graiul strămoșesc, Visul tău de-o viață, vis de împlinire Le r ă sună-n inimi, răsună-a-nfrățire. Azi, de sărbătoare, măndră Romănie, Să îți aduni fiii de prin băjenie, Căci ei îți sunt sănge, leac și curăție, Nu mai verse
AZI E SĂRBĂTOARE! de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369071_a_370400]
-
în bezna calvarului abătut asupra Neamului nostru prea ales și nemuritor și aruncați în malaxorul mlaștinei deznădejdii, de către jivinele întunericului ateist, care au supt ură la sânul proletariatului internaționalist. Lupta eroilor dacoromâni naționaliști-creștini fiind ostășească și dreaptă, luptând sub Flamura strămoșească a Cerului: în Crez, în Cruce și în Stindard, după zeci de căderi au urmat sute de înălțări, după sute de potigniri au urmat mii de salturi, după mii de frângeri au urmat sute de mii de biruințe. Lucrarea Eroului
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
Ghiță, așa cum ne-am legat! și vom fi mereu! Nu te-am părăsit și nu m-am depărtat! Sunt aici-și lupt pentru noi! Pentru noi toți! Lupta noastră ostășească continuă împreună cu tine... Volumul al II-lea Nu părăsi pământul strămoșesc! Nu părăsi pământul strămoșesc!-este imperativul ce se cere tuturor Fiilor adevărați ai acestei Glii de Aur, cu care ne-a binecuvântat Bunul Dumnezeu, ca zestre pregătitoare a spiritualității și religiozității culturii noastre creștin-ortodoxe în vederea mântuirii Neamului. Toată această Grijă
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
legat! și vom fi mereu! Nu te-am părăsit și nu m-am depărtat! Sunt aici-și lupt pentru noi! Pentru noi toți! Lupta noastră ostășească continuă împreună cu tine... Volumul al II-lea Nu părăsi pământul strămoșesc! Nu părăsi pământul strămoșesc!-este imperativul ce se cere tuturor Fiilor adevărați ai acestei Glii de Aur, cu care ne-a binecuvântat Bunul Dumnezeu, ca zestre pregătitoare a spiritualității și religiozității culturii noastre creștin-ortodoxe în vederea mântuirii Neamului. Toată această Grijă divină de a ne
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
evrei, habsburgi, germani, hohenzolernii cu odraslele din Occident și descendenții lor altoiți cu Duda-ismul scenic, ruși, sovietici, proletari ai Internaționalei comuniste, descendenții liberali, neocomuniștii, alogenii exploatatori ai marilor companii străine în cârdășie cu politrucii, lașii și trădătorii Neamului și pământului strămoșesc, girate de un profesoraș, devenit primărel, negustor de case, apoi tulburel de imagine la Cotroceni... Munții Carpați cu ceilalți frați ai lor Străjeri la hotare și Codrul Verde al dacoromânilor formau de fapt Marele Zid al Moșiei și Marea Oștire
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
numai mie, iară ție dușman este,/ Dușmănit vei fi de toate, făr-a prinde chiar de veste;/ N-avem oști, dară iubirea de moșie e un zid/ Care nu se-nfiorează de-a ta faimă, Baiazid! (SCRISOAREA III) Nu părăsi pământul strămoșesc!-este de fapt o naștere, un botez, o renaștere, o logodnă, o continuitate, un crez, o credință, un legământ, o înomenire, o îndumnezeire, o veșnicie dacică. Nu părăsi pământul strămoșesc!-este un îndemn imperativ și o mărturisire de credință despre
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
de-a ta faimă, Baiazid! (SCRISOAREA III) Nu părăsi pământul strămoșesc!-este de fapt o naștere, un botez, o renaștere, o logodnă, o continuitate, un crez, o credință, un legământ, o înomenire, o îndumnezeire, o veșnicie dacică. Nu părăsi pământul strămoșesc!-este un îndemn imperativ și o mărturisire de credință despre naționalismul-creștin și despre evlavia noastră ortodoxă. Neamul este constituția cerească și pământească a Bisericii naționale străbune. Pământul strămoșesc este Vatra Străbună a Neamului, Folclorului, Mitologiei, Precreștinismului, Creștinismului Ortodox, Tradiției, Doinelor
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
un legământ, o înomenire, o îndumnezeire, o veșnicie dacică. Nu părăsi pământul strămoșesc!-este un îndemn imperativ și o mărturisire de credință despre naționalismul-creștin și despre evlavia noastră ortodoxă. Neamul este constituția cerească și pământească a Bisericii naționale străbune. Pământul strămoșesc este Vatra Străbună a Neamului, Folclorului, Mitologiei, Precreștinismului, Creștinismului Ortodox, Tradiției, Doinelor, Legendelor, Poeziei, Artei, Culturii, Învățământului, comunității creștine, Voievozilor, Vlădicilor, Creatorilor, Geniilor, Filosofilor, Înțelepților, Eroilor, Martirilor, Mărturisitorilor, Cuvioșilor, Dascălilor, Sfinților. Fiii Daciei Mari, cei aleși, cei responsabili, cei jertfelnici
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
ne pătrundă? Aceasta să fie oare dilema omului postdecembrist? Lipsa de curaj sau acceptarea resemnării? Felicitări și zbor spre înalt ție, George Stroia, prin ascuțimea și profunzimea mesajului tău poetic! Împăcat cu tine, dar și cu iubirea, legat de pământul strămoșesc, dar și de Dumnezeu ai zămislit cuvânt trainic, într-o lume nesigură, în semn de speranță! Angela BURTEA, Brăila *** Parfum de tei sau „Iubirea este aripa dăruită de Dumnezeu sufletului, pentru a urca la El” (Michelangelo) Poeziile de dragoste au
PARFUM DE TEI (TRILINGV: RO-FR-EN) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370766_a_372095]
-
Întâmplarea a fost că am luat-o pe cărări străine, Iar neavând cum să mă întorc, să întreb pe cine? Am ajuns în satul Inuri, unde am și înoptat, În podul șurii, la nea’ Vasile, în fân uscat. Căutând pământul strămoșesc iată-mă și-n satul Stăuini, Unde în poarta primei case mi-a ieșit zâmbind în drum, Pătru Zdrâncu, care m-a invitat la coasă, ca un om bun. M-am oprit cu el la masă, unde am băut un
PE CĂRĂRILE SATELOR DIN VINŢU DE JOS de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370886_a_372215]
-
am coborât prin Valea lui Mihai, în lunca Mureșului. Ajuns în Vinț, acasă la profesorul Traian Pienar, Acesta mi-a povestit cu plăcere și cu mare har, Istoria celor 18 sate, care ascund povești uitate, Mi-a povestit despre truda strămoșească Și luptă crâncenă cu viața, să trăiască. Mi-a povestit despre credința în Dumnezeu, Lăsată celor care vor veni o demnă moștenire, Să o respecte cu slăvire și sinceră iubire. DAN IOAN GROZA Referință Bibliografică: PE CĂRĂRILE SATELOR DIN VINȚU
PE CĂRĂRILE SATELOR DIN VINŢU DE JOS de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370886_a_372215]
-
au rugat de el niște ofițeri. Zicea că el trebuie să aibă grijă de locul în care a muncit și a trăit taică-su, unde s-a stins maică-sa. Asta era datoria lui fața de părinți. Așa cere legea strămoșească, să ducă mai departe neamul. N-au avut ce să-i facă. Ar fi fost o frumusețe de jandarm, înalt, ciolănos, cu niște ochi albaștri care te supuneau când se uita la tine. Cică semăna perfect cu taică-su. A
UN GRĂDINAR ŞI O FLOARE ÎNTRE FLORI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370916_a_372245]
-
trăim. - Unduirea galbenă este holda de grâne în bătaia vântului. Frumoasă, bogată dar nu pentru noi (cățeii a spus un fabulist). „Noi vrem pământ” spune poetul în numele țărănimii din fostele domnii Românești, Moldova și Valahia. „Noi vrem PROPRIETATEA asupra pământului strămoșesc”. Vrem să trăim ca strămoșii noștri adică muritori de foame. Pe vremea domnitorilor, țărani, săraci sau gospodari (chiaburi) care, ducând o gospodărie de subzistență, abia produceau cele necesare traiului propriei familii erau proprietari ai aproape jumătate din pământul arabil. Cealaltă
IMNUL ŞI CULORILE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371007_a_372336]
-
totul a fost o iluzie, o înșălăciune acele ”învățături”..! Deșteptarea aceasta m-a condus la decepție... am văzut că am pierdut timpul... Constatasem cu stupoare ce am pierdut în acest timp din cauza abaterii mele de la matcă, de la neam și rădăcinile strămoșești, faptul că nu am gustat mustul acestui pământ, că nu mă alimentam din această cultură a poporului nostru și n-am acumulat tot ceea ce ar fi fost posibil din el, chiar dacă eram doar o „așchie” din marele neam. Vorbind despre
MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU UN INTERVIU ! (III) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1741 din 07 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371018_a_372347]
-
Mari. Mai mult, a fost percepută ca un act patriotic săvârșit de un transilvănean cu o înaltă conștiință națională, erudiție și o vie admirație pentru poetul care a iubit ca nimeni altul istoria plină de glorii a neamului, frumusețile gliei strămoșești, model de demnitate națională identificat cu sufletul poporului însuși. Ea stă la începuturile notorietății postume a poetului național, anticipând șirul de strălucite monografii, de originale exegeze ce urmau a i se consacra în cultura românească și universală. Semnată Elie Dinurseni
CATINCA AGACHE ELIE MIRON CRISTEA ȘI PRIMA TEZĂ DE DOCTORAT EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369844_a_371173]
-
în vederea satisfacerii intereselor clerului. Ortodocșii mireni care își lepădau credința și treceau la uniți nu erau scutiți de dări și corvezile iobăgești și nu erau trecuți în rândurile cetățenilor statului ardelean. De privilegii se bucurau doar preoții care trădau credința strămoșească, dar și aceștia nu toți pentru că Diploma leopoldină de la 1701 nu a fost aplicată de dieta celor trei națiuni privilegiate: maghiarii, sașii și secuii. Românii ortodocși mireni din Alba Iulia, care nu au trecut la uniați, s-au trezit „peste
DRAMA ROMÂNILOR ORTODOCŞI DIN ALBA IULIA LA 1701. CAZUL TRAGIC AL NOBILULUI ROMÂN GAVRIL NAGSZEGI de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369900_a_371229]