1,462 matches
-
poate îi pusă pe o bază mai categoric sociologică ; studii amănunțite pot cerceta concordanța reală dintre o operă anumită și publicul special în rândurile căruia opera a avut succes ; se pot strânge date asupra numărului edițiilor, al exemplarelor vândute etc. Stratificarea oricărei societăți se reflectă în stratificarea gustului ei. Deși de obicei criteriile claselor superioare coboară, fiind adoptate și de clasele inferioare, uneori mișcarea este inversă : interesul pentru folclor și arta primitivă este un exemplu în acest sens. Nu există o
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
mai categoric sociologică ; studii amănunțite pot cerceta concordanța reală dintre o operă anumită și publicul special în rândurile căruia opera a avut succes ; se pot strânge date asupra numărului edițiilor, al exemplarelor vândute etc. Stratificarea oricărei societăți se reflectă în stratificarea gustului ei. Deși de obicei criteriile claselor superioare coboară, fiind adoptate și de clasele inferioare, uneori mișcarea este inversă : interesul pentru folclor și arta primitivă este un exemplu în acest sens. Nu există o corespondență necesară între dezvoltarea politică și
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
exemplu în acest sens. Nu există o corespondență necesară între dezvoltarea politică și socială și dezvoltarea estetică: în literatură, rolul conducător a trecut în mâinile burgheziei cu mult înainte ca aceasta să fi câștigat supremația politică. In materie de gust stratificările sociale pot îi modificate și chiar abrogate de deosebirile de virată și sex, de existența anumitor grupuri și asociații. Moda este de asemenea un fenomen important în literatura modernă, deoarece într-o societate competitivă, în continuă schimbare, criteriile claselor superioare
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
Thomas Farreli și John Steinbeck. Viața Parisului și a Franței în perioada ce a urmat Restaurației pare că trăiește în sutele de personaje care se mișcă în paginile Comediei umane a lui Balzac ; iar Proust a prezentat cu detalii nesfârșite stratificarea socială a aristocrației franceze în descompunere. Rusia moșierilor din secolul al XIX-lea apare în romanele lui Turgheniev și Tolstoi ; avem imagini ale negustorimii și intelectualității în nuvelele și piesele lui Cehov, și ale țăranilor colectiviști în opera lui Șolohov
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
folosite de instituțiile din biopolitic: sănătatea, igiena, politicile de asistență, controlul fluxurilor de mână de lucru, instituțiile psihiatrice și psihologice, criminologia, închisorile, azilurile. De asemenea, antropologia politicului se interesează în mod special de modurile diferite de producere a teritorialității, de stratificările sociale, de statuturi și rolul lor, de exercitarea forței legitime, de conflict, de relațiile între lege, drepturi de apropriere și politică. În aceste domenii, nu trebuie numai să se studieze regulile, ci și practicile, care câteodată contravin regulilor atunci când le
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
fixării acestuia în fapte de limbă, consultarea Dicționarului Explicativ al Limbii Române mi-a prilejuit identificarea expresiei lingvistice prin care s-a consemnat atât atitudinea față de soartă a omului tradițional , cât și cea a intelectualului. Există în limba română o stratificare înscrisă într-o aparentă coexistență sinonimică, ce ajută la decorarea sau cel puțin la interpretarea, poate, mai adecvată , a faptelor folclorice.Mi-am propus ca în această lucrare să discut despre noțiunile de soartă și destin , cât și despre ecourile
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
economică, socială și culturală a "cetății de scaun". Practic, conceperea rețelei de centre locuite din teritoriile românești părea să răspundă în oglindă sistemului puterii: un autocrat, căruia i se subordonează în egală măsură și lumea laică, și cea clericală − o stratificare minimală a spațiilor de civilizație, cu o Curte constituită după un model medieval comun (foarte departe de Constantinopolul real, poate doar unul imaginat, mult simplificat) și o rețea de târguri și de sate, lăsate să fie o provincie destul de liberă
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
chiar dacă gestionate de instituții diferite (puterea laică - puterea clericală), cu ideologii în principiu necoincidente și cu teleologii bine delimitate. Spre diferență de imaginarul occidental, în imaginarul local (românesc) nu au loc rupturi decisive de nivel care să ducă la noi stratificări ale reprezentărilor și nici la individualizări tematice disjuncte; nu în spațiul culturii scrise și cu atât mai puțin în cea orală. Diverși factori au contribuit la sedimentarea relației dintre eul istoric și eul mitic, precum schimbul permanent de informație între
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
132 4. Rolul simbolului în înțelegerea operei de artă / 139 5. Principiile unei structuri interioare / 144 5.1. Literatura și creația poetică / 146 5.2. Desenul și pictura / 148 5.3. Sculptura / 149 5.4. Fotografia și cinematografia / 151 6. Stratificarea obiectului estetic / 153 7. Opera de artă ca produs finit / 155 8. Puterea creației și rolul contemplației / 158 9. Tropii ontologici ai operei de artă / 163 PARTEA II Arhitectonica ontologică a operei de artă / 175 Capitolul I. Înțelegerea și funcționarea
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ca produs finit / 155 8. Puterea creației și rolul contemplației / 158 9. Tropii ontologici ai operei de artă / 163 PARTEA II Arhitectonica ontologică a operei de artă / 175 Capitolul I. Înțelegerea și funcționarea operei de artă literară / 179 1. Nevoia stratificării ontologice și modul de a înțelege opera literară / 182 1.1. Stratificarea operei literare / 195 1.1.1. Stratul sunetelor cuvintelor și al formațiunii fonetice de ordin superior / 197 1.1.2. Stratul unităților semnificative / 199 1.1.3. Stratul
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Tropii ontologici ai operei de artă / 163 PARTEA II Arhitectonica ontologică a operei de artă / 175 Capitolul I. Înțelegerea și funcționarea operei de artă literară / 179 1. Nevoia stratificării ontologice și modul de a înțelege opera literară / 182 1.1. Stratificarea operei literare / 195 1.1.1. Stratul sunetelor cuvintelor și al formațiunii fonetice de ordin superior / 197 1.1.2. Stratul unităților semnificative / 199 1.1.3. Stratul varietăților de aspecte schematizate / 201 1.1.4. Stratul obiectivităților reprezentate și
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
al formațiunii fonetice de ordin superior / 197 1.1.2. Stratul unităților semnificative / 199 1.1.3. Stratul varietăților de aspecte schematizate / 201 1.1.4. Stratul obiectivităților reprezentate și vicisitudinile lor / 203 1.2. Clarificări și obiecții pentru teoria stratificării ingardiene / 207 2. Anumite adăugări pentru înțelegerea operei poetice / 210 3. Anumite adăugări pentru înțelegerea romanului și a dramei / 215 4. Subgenuri estetice specifice operei literare / 220 4.1. Dimensiunea fantastică a operei literare / 221 4.2. Dimensiunea magică a
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
și filmul: particularizări / 230 2. Determinarea ontologică a picturii / 232 3. Compoziția artei fotografice și determinarea valorilor artistice / 239 4. Arhitectonica ontologică a operei cinematografice / 246 5. Clarificări în privința arhitectonicii ontologice a operei de artă vizuală / 256 Addenda De ce o stratificare ontologică a operei de artă / 261 Afterword / 265 Bibliografie / 271 Mulțumiri Publicarea primei mele cărți de specialitate vine în urma unui efort colectiv. De aceea doresc să îmi exprim recunoștința față de cei care m-au îndrumat și au fost lângă mine
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
de artă se prezintă ca o formă materială prin intermediul materiei ei și ca o formă spirituală prin puterea și imaginea sa. Pornind de la tipul dublu de existență a operei putem propune o arhitectonică ontologică a operei de artă. O posibilă stratificare ontologică nu poate ignora istoricitatea operei. În Estetica, pentru Hartmann primul strat (stratum) este cel perceptibil ce produce stratul de fond. Cele două tipuri de straturi se află într-o relație eterogenă și duce la identitatea operei. Colaborarea dintre straturi
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
să fie experimentată ca aparență. Teoria hartmanniană elimină starea iluzorie a operei. Gândită astfel, opera continuă să fie un existent în sine pentru că oferă condițiile necesare autoreflecției, iar acest lucru înseamnă că ceva există pentru ca reflecția să ia parte. Greutatea stratificării ontologice survine în urma lămuririi funcțiilor estetice și a implicațiilor acestora în cadrul operei. De exemplu, cum putem explica transcendența operei de artă prin care ea ajunge la nivelul de capodopere? Starea absolută a operei de artă, cea de capodoperă, este o
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
a contrariilor realității, capodopera este singura realitate integrală 5, adică realitatea unde se produce un echilibru între frumos, bine și adevăr. Capodopera este deasupra operei de artă, pe care o integrează, prin construcția armonică interioară, ceea ce înseamnă că se supune stratificării ontologice în timp ce straturile conlucrează într-o armonie absolută. Idealiștii Croce și Collingwood definesc opera de artă ca activitate imaginativă conștientă prin care putem oferi expresii creative. Amândoi consideră că arta este localizată în zona mentalului, însă pentru Croce arta este
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Însă, multiplicitatea operei de artă este aparentă din perspectiva ontologică a lui Ingarden, unde opera de artă este o concretizare a acestor "multiplicități" și, astfel, ea se prezintă ca un individual. Din acest motiv, înțelegerea operei ca individual necesită o stratificare în funcție de tipul operei de artă. Pericolul unei stratificări ontologice survine din posibilitatea interpretării operei ca idee superioară sau ideală, întrucât arhitectonica operei se poate impune ca model valid universal. De aceea se impune o stratificare ontologică numai prin posibilitatea unei
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
perspectiva ontologică a lui Ingarden, unde opera de artă este o concretizare a acestor "multiplicități" și, astfel, ea se prezintă ca un individual. Din acest motiv, înțelegerea operei ca individual necesită o stratificare în funcție de tipul operei de artă. Pericolul unei stratificări ontologice survine din posibilitatea interpretării operei ca idee superioară sau ideală, întrucât arhitectonica operei se poate impune ca model valid universal. De aceea se impune o stratificare ontologică numai prin posibilitatea unei analize deschise a operei. Opera rămâne deschisă pentru că
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
operei ca individual necesită o stratificare în funcție de tipul operei de artă. Pericolul unei stratificări ontologice survine din posibilitatea interpretării operei ca idee superioară sau ideală, întrucât arhitectonica operei se poate impune ca model valid universal. De aceea se impune o stratificare ontologică numai prin posibilitatea unei analize deschise a operei. Opera rămâne deschisă pentru că este potențialitate, în timp ce produsul final este caracterizat de actualitate întrucât arta este determinată de energeia (faptul-de-a-fi-în-acțiune). Opera este ceva ce se află mereu în acțiune și, prin
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
posibilitatea unei analize deschise a operei. Opera rămâne deschisă pentru că este potențialitate, în timp ce produsul final este caracterizat de actualitate întrucât arta este determinată de energeia (faptul-de-a-fi-în-acțiune). Opera este ceva ce se află mereu în acțiune și, prin urmare, este deschisă. Stratificarea operei devine necesară și poate oferi o definiție generală a ceea ce numim în mod normal operă de artă și capodoperă. Dacă mergem pe linia ontologiei ingardiene putem accepta pentru moment faptul că orice operă de artă are un conținut care
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
a artei în imaginație are o caracteristă mai profundă pe care o întâlnim la Schelling 17: arta ca formă a idealului. Dacă încercăm să explicăm natura operei de artă ca întreg putem cădea în astfel de pericole. De aceea o stratificare a operei de artă este o condiție ontologică în analiza artei. Existența artei trebuie explicată prin intermediul unei deconstrucții care ne duce la tropii esențiali. În acest sens, Hartmann observă două straturi esențiale: primul strat este prim-planul operei care oferă
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
deconstrucții care ne duce la tropii esențiali. În acest sens, Hartmann observă două straturi esențiale: primul strat este prim-planul operei care oferă baza operei (materia operei), iar al doilea este stratul decorativ care e desăvârșit prin experiența perceptuală. Prin intermediul stratificării artei putem ajunge la un existent autonom, așa cum deja am văzut, adică la Ansichsein. Mergând pe aceeași direcție, Ingarden analizează opera de artă ca un existent între realism și idealism căutând o bază comună pentru a forma un sistem al
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
care putem cunoaște intențiile artistice ale creatorului, în același timp opera devine cunoscută într-un mod intim, adică prin experiențele subiective. Conceptul de strata este indispensabil pentru a stabili condițiile prin care putem stabili exterioritatea obiectelor (artistice). Dar procesul de stratificare impus de Ingarden nu trebuie văzut ca unul euristic, care să cerceteze conștiința unde obiectele artistice sunt expuse rațiunii, ci este un proces analitic pin care ontologia cercetează părțile individuale ale unui obiect artistic pentru a-i stabili proprietatea de
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
discuta despre înțelegerea obiectului artei și despre jocul liber al imaginației din cadrul artelor. Explicarea entității artei și a fenomenalității ei. Înțelegerea trăsăturilor fundamentale ale artei și a procesului de raportare dintre entitățile artelor. În partea a doua, analiza pleacă de la stratificarea ingardiană pentru a determina o stratificare specifică artei, una care nu elimină experiența estetică. Totodată, voi propune o arhitectonică ontologică a artei vizuale pentru înțelegerea existenței lor. Ambele părți implică ideea conform căreia valoarea și adevărul artei intră în raport cu temporalitatea
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
despre jocul liber al imaginației din cadrul artelor. Explicarea entității artei și a fenomenalității ei. Înțelegerea trăsăturilor fundamentale ale artei și a procesului de raportare dintre entitățile artelor. În partea a doua, analiza pleacă de la stratificarea ingardiană pentru a determina o stratificare specifică artei, una care nu elimină experiența estetică. Totodată, voi propune o arhitectonică ontologică a artei vizuale pentru înțelegerea existenței lor. Ambele părți implică ideea conform căreia valoarea și adevărul artei intră în raport cu temporalitatea umană. PARTEA I Fundamentarea câmpului teoretic
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]