1,419 matches
-
ro. Întâlnirea, prin 2007, cu “Un haiku pe zi”, mi-a schimbat viața. Ninge de Paște- copii la săniuș sub prunii în floare Nori de ploaie în fiece zi de prier - câmpul mai verde Ninge cu flori de cireș- sub streașină vrabia tresărind Primăvara pune iar flori în cireși - noi tot de zăpadă Printre mlădițe bătrâna salcie - înflorind și ea Lebăda albă - cântecu-i din urmă sfâșie cerul Noapte de vară - ogorul însămânțat nins e de lună Ochi de mlaștină - potirul unui
AUTORI ROMÂNI DE HAIKU,MARGARETA –ILDIKO (MARIKO) JUVERDEANU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348266_a_349595]
-
în lumin- amurgului o libelulă Copaci dezgoliți - prin crengile-ncâlcite tremură stele Din nori stoarce vântul săgeți de ploaie - burlanul cântă În livadă sunete prudente - cad fructele Tăcute păduri sfidând întunericul - stele prin arbori Ospăț de vrăbii-n vița de streșini prinsă- motan la pândă Bătrânul nuc și-a slobozit fructele - atât de singur! Râul din vale gerul i-a-mpietrit apa - luna captivă Bordeie de lut sub văl de promoroacă - vilele la fel Noapte de iarnă - în urma unei sănii stele
AUTORI ROMÂNI DE HAIKU,MARGARETA –ILDIKO (MARIKO) JUVERDEANU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348266_a_349595]
-
arătase nimeni. Din vecini o altă femeie, îi spusese să nu mai bată în geam, că femeia este dusă la biserică la o înmormântare. Curios să vadă ce era în încăperea din fața lui, inspectorul se apropie de geam, cu mâna streașină la ochi. Într-adevăr în încăpere era un război de țesut, așa cum aveau mai toate femeile de la țară. Convins că secretara spusese adevărul și că femeia câștiga bani fără să plătească impozit, inspectorul o porni însoțit de femeia de serviciu
BLESTEM SAU DREPTATE DIVINĂ de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348274_a_349603]
-
Răsărind bătrânul soare n-a mai înțeles nici el Nici a florilor mireasmă, nici al păsărilor grai Cine poate să-nțeleagă dacă n-a iubit la fel? Timpul nu mai vrea să zboare, visul nu mai vrea să vină De la streașina cu vrăbii ciripitul nu-i mai spune “Bună dimineața, Oana!”, tac și florile-n grădină Sufletul e mut și roșu ca un soare când apune Ce i s-a-ntâmplat copilei pădurarul n-a știut Și s-a stins întrebător
VISUL STEJARULUI de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1011 din 07 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348300_a_349629]
-
a avea elemente pitorești sau romantice, fără vreun detaliu sau décor, atât cat ar fi putut fi cuprins în doar cinci silabe, are forța imagistică datorită rezonanței cuvântului toridă, cuvânt care accentuează inerția peisajului copleșit de soarele dogorâtor. Sub palma streașină, acuitatea aproape senzorială a caniculei estompează linia orizontului, devenită unduitoare, aerul înfierbântat creând iluzii optice specifice deșertului, mirajele. Atmosfera de pustietate, părăsire este continuată în versul următor peste câmpul însetat, fără a aduce în atenție vreun element al vieții și
HAIKU , COMENTARII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348428_a_349757]
-
din aripioarele ei zburând spre libertate. Am observat că în momentul când a ieșit afară ciripitul ei nu mai era disperat ci voios plin de acel dor de libertate împlinit. Am privit cum a zburat fâlfâind din aripioarele ei până pe streașina unei clădiri din apropiere, apoi a întors capusorul ei privind câteva clipe spre locul unde până mai înainte fusese prizoniera, după un timp își lua zborul spre libertate. Deși slabă într-un anumit mod această ilustrație reflectă unul din mesajele
FRUMUSETEA PSALMILOR de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348491_a_349820]
-
s-a îngrijoarat de casă: ”Cutremur!” Casa icnind s-a mai zguduit odată, iar pe acoperiș s-a auzit: Tîîîr!, tîîîr! ca și cum cineva (în glumă) rostogolea bile de pe coama acoperișului. În momentul când acest rulaj ”tîr” a ajuns cam în dreptul streșinii, becul a pocnit sec. Pe sub ușă a pătruns un val de aer rece, flacăra lumânărilor s-a înclinat, umbrele și-au lungit fețele spre colțuri, iar cărbunii s-au aprins în obraji răspândind miros mai insistent de tămâie. Flacăra candelei
BALTA MIRESEI de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345018_a_346347]
-
meleag, atât de încercat în istorie, dar cumplit de frumos, mai ales în amintirile celor plecați. În Ardeal dorul e mai intens, iubirea e mai aprigă, toate lucrurile sunt așezate parcă altfel, cu alte rânduieli și pe alte temeiuri: Sub streașina casei ce straniu rostește tăceri / Ferită de vântul nebun, de ploi, de ninsori și furtuni / Zăresc lâng-o frunză uscată, ca-n dulci primăveri, / Pe-un petec de verde, păpădia șoptind: "să fim buni". // E-o liniște care-aduce frumosul în suflet
DESCĂTUŞĂRI: FĂRÂME DE AZIMĂ (VERSURI VECHI ŞI NOI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345064_a_346393]
-
Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 1452 din 22 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Așteptăm... Să vină Crăciunul cu flori de zăpadă Crescute pe ramuri plecate-n odihnă, Pe valuri de mare oprite în tihnă, Pe culmi și pe streșini, în chip de pomadă! Să vină iar Moșul cu traista sa plină, Cu val de colinde și chiot pe stradă, Cu gerul pe cușmă, fular și broboadă, Cu vii derdelușuri pe albă colină! Să vină iar veste și steaua s-
SĂRBĂTORI DE IARNĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/345136_a_346465]
-
ținea pe bufet. „Am cumpărat câteva de la magazinul lui Mecherel, să le aprindă vecinii când voi trage să mor. Să am și eu lumină pe ... lumea cealaltă. Că pe lumea acesta ... i-am c-am dus dorul“. Cu o mâna streașină la ochi și cu lumânarea în cealaltă a privit afară. „Dumnezeule! Ninge de îngroapă! Doamne, Doamne, să nu fie ca-n '53, pe când eram copil. Atunci, datorită zăpezii a căzut acoperișul casei lui taicu și cupola bisericii din sat. Ferească
CAVOUL DE SUB ZĂPADĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345164_a_346493]
-
fii mai liniștită, că noi vom fi de mâine Mai întremați cu fiecare zi . Ne povesteai de când erai copilă, Cum că părinții vă dojeneau la masă Și când greșeați, n-aveau prea multă milă, Iar voi urcați în nuc, sub streașina de casă . Spuneați la orice masă rugăciuni . Era credința noastră păstrată din strămoși; Vă vindecau de boli cu-agheasmă și tăciuni Și ani în șir erați mai sănătoși . Ce explicații...! Ca noi să luăm aminte: La masă să mănânci, să
POEZII DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 821 din 31 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345497_a_346826]
-
prejos față de copiii din vecini...nu mulți, doi trei, la care se împodobeau brazi adevărați, ai mei, în unanimitate cred, că altfel nu se putea, au hotărât să taie vârful unui brad care urma să fie tăiat ulterior, deoarece atingea streașina casei, și în odaia de la drum a bunicilor, pe furiș, așezat bine într-un suport de fier ,al cărui rost cu vreo câteva zile în urmă, când venise tatăl meu cu el de la serviciu, făcut firește la atelierul mecanic al
AMINTIRI IV de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376854_a_378183]
-
Unul din ei și-a fixat la bocanci niște cârlige de fier, cu zimți metalici ascuțiți și s-a cățărat cu dexteritate până în vârful stâlpului. De acolo au tras niște fire până la zidul casei și le-au fixat sus, sub streașina. Au continuat cu firul electric, mai întâi spre locuința familiei Chibici, iar după vreo jumătate de ceas au ajuns și la noi. Firul l-au introdus printr-un orificiu făcut în lemnul pervazului, sus lângă oberlihtul ferestrei ce dădea spre
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376870_a_378199]
-
Unul din ei și-a fixat la bocanci niște cârlige de fier, cu zimți metalici ascuțiți și s-a cățărat cu dexteritate până în vârful stâlpului. De acolo au tras niște fire până la zidul casei și le-au fixat sus, sub streașina. Au continuat cu firul electric, mai întâi spre locuința familiei Chibici, iar după vreo jumătate de ceas au ajuns și la noi. Firul l-au introdus printr-un orificiu făcut în lemnul pervazului, sus lângă oberlihtul ferestrei ce dădea spre
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376870_a_378199]
-
Unul din ei și-a fixat la bocanci niște cârlige de fier, cu zimți metalici ascuțiți și s-a cățărat cu dexteritate până în vârful stâlpului. De acolo au tras niște fire până la zidul casei și le-au fixat sus, sub streașină. Au continuat cu firul electric, mai întâi spre locuința familiei Chibici, iar după vreo jumătate de ceas au ajuns și la noi. Firul l-au introdus printr-un orificiu făcut în lemnul pervazului, sus lângă oberlihtul ferestrei ce dădea spre
DIFUZORUL de BENI BUDIC în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376850_a_378179]
-
Chiar ai vrea? - De ce nu? Drăguță ești, inteligentă ești și...mai ales tânără, încheie el vesel luând-o de după umăr, s-o conducă spre masă. Valentin Prisăcaru, plin de transpirație, având cămașa udă de ziceai că a trecut pe sub o streașină pe timp de ploaie, se răcorea cu un pahar cu vin alb abia umplut, vânturându-și prin fața ochilor batista, cât un ștergar de popă. - Măi Ștefan, unde ai găsit muzicanții ăștia că erau să mă omoare. - Tu îți pui mintea
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376805_a_378134]
-
dusă, pustia ne cheamă Trec oile blânde în turmă Doamne, în mersul tăcut mi-este teamă Că-s mielul cel slab de pe urmă. Tu-n suliți aprinse cobori solii nopții Veacul e orb de-atâtea ispite, Păstorii sânt singuri sub streașina porții Cu umbrele lor obosite. E-atâta cădere de frunze în toamnă Mi-e teamă ca melcului straniu, de cretă Pădurea de umbre de-acum se destramă Pe fibra durerii secretă. E vifor în mine și-i vifor afară Cerul
MIELUL CEL SLAB DE PE URMẰ de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376920_a_378249]
-
-mi demonstreze că știe să cânte din acel instrument din tablă zincată, numit bucium. Eu nici nu îndrăzneam să-l ating, fiindcă nu știam cum să-l mânuiesc, nemaivorbind că nu știam să cânt din bucium. Buciumul era atârnat sub streașina stânei de niște curelușe speciale de anumite cuie de lemn. Eram fascinat de fiecare dată. Vărul meu purta toată vara o cămașă din cânepă țesută de mătușa Chița dar care era spălată în zerul rezultat din producerea brânzei de la stână
BELDIE; AMINTIRI DESPRE MOŞ LIXANDRU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377059_a_378388]
-
De fapt, toate partidele trebuie să se hotărască cu cine merg în noile proiecte. Rateurile de stagiară (!) ale doamnei Bran s-au estompat, nemaifiind lăsată să debiteze impresii personale despre perdelele palatului din deal. Cucuveaua stă și ea pitită, pe la streșini, până se liniștește viforul. Vom vedea, la vremea ghioceilor pe la casa cui mai cântă. În miez de noapte. Frigul lui Gerilă a intrat în oasele multor baroni și lichele mai mărunte, mult zgomotoase, ce-și așteaptă strigarea la cele curți
TABLETA DE WEEKEND (98): PLEACĂ PONTA ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377064_a_378393]
-
șoaptă, spectatorii și-o ascultă, fermecați de melodiile dominate de liniște, vis, iubire, frumusețe... Farmec se-nalță din glasul ei, ca zorii din orizont ! Nu e noapte, nici când e noapte, ci numai vis și pulberi stelare, dacă șoptesc la streașina timpului melodiile interpretei Alexandra Ungureanu, nu țiuie niciun zgomot nici când tună cerul, dacă se-aud clopoțeii de-argint ai melodiilor Alexandrei Ungureanu, ce-mprăștie văzuți și nevăzuți nori. Nu se-așterne huma umbrei pe gânduri nici când cad obloane
ALEXANDRA UNGUREANU. MELODII NUMAI ŞOAPTE ŞI FEERIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377077_a_378406]
-
însă și aici au fost impuse restricții drastice. Mănăstirea Putna a cunoscut o perioada de adevărata renaștere după anii 1960, când a fost supusă unei ample restaurări. Printre altele, s-a înlocuit acoperișul de țiglă cu unul de cupru, cu streșini largi, s-au pregătit pereții interiori în vederea zugrăvirii, s-a refăcut turnul tezaurului și plafonul boltit din camera de la parter și așa mai departe. Lucrările de restaurare a bisericii au durat aproximativ trei ani (1969-1972) si au fost conduse de
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
-l să se legene, pe o pânză de paianjen. Am crescut mare, tenul meu curat părea de zăpadă și părul meu creț semăna cu un pudel. Într-un balansoar mă legănam, c-antr-o pânză de paianjen cu-n cățel... cu mâna streașină la ochi ca o Albă ca Zăpada... te-așteptam. Citește mai mult Ca să rămâi în toamna gândurilor melemi-ai cântat la chitară câteva cântecele.Am cântat cu tine: „melc melc codobelc”;nu mai puteam să râd, știind că vei pleca...Apoi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
forțându-l să se legene, pe o pânză de paianjen.Am crescut mare,tenul meu curat părea de zăpadăși părul meu creț semăna cu un pudel.Într-un balansoar mă legănam,c-antr-o pânză de paianjen cu-n cățel...cu mâna streașină la ochica o Albă ca Zăpada...te-așteptam.... XXVIII. PRIMUL TESTAMENT VECHI, de Cristian Pop, publicat în Ediția nr. 1261 din 14 iunie 2014. Pământ și cer într-o relație intimă. Valurile unei mări excitate încercau un joc de atingere
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
fie rece. Timpul trecea, spicele cădeau, îl încingea o oboseală plăcută, împletită cu căldura ce creștea pe măsură ce soarele urca pe cer. La o vreme, un ropot ca de sfârșit de lume îi tulbură urechile. Se ridică anevoie, își puse mâna streașină la ochi, înghițindu-și greu suflarea. La capătul ariei, al lui Bogatu’ și încă vreo patru-cinci gealați își frământau caii pe hotarul lui. -Ce faci, mă, Mitule? țipă gros vânătorul de pământ. Și, neașteptând răspuns, îi strigă răgușit: -Ai grijă
ŞOIMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376494_a_377823]
-
Nu ai milă, n-ai nici suflet, cătrănită-mi ești Ai tăi picuri, roi de apă, spun nopții povești Rece boare de umbrire se presară-n lut Frig și ploaie, noapte neagră și un vânt părut. Plouă pragul dintre prispe, streașinile curg... și curg Șarampoii de la grinde lăcrimează-n putred pârg, Du-te ploaie în adâncuri, mergi în lumi uitate, Lasă-mi noaptea liniștită să-mi cetească-o carte! Pleacă, du-te, ia-ți și stropii, chiar și frigul rânced! Frunzele
DU-TE PLOAIE, IA-ȚI ȘI STROPII! de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375887_a_377216]