802 matches
-
citim: „Liberi de orice angajament, navem de satisfăcut ambițiuni sau de apărat vreun anumit curent de idei... Ne vom strădui să croim o cale mai netedă culturii românești.” Au mai colaborat: Cristofor Vitencu, Otilia Cazimir, Eugen Liteanu, N. Roșca, Mircea Streinul, Radu Boureanu, G.M. Zamfirescu. * Spectatorul, Cernăuți, 1927, o fericită invenție a Teatrului Național din Cernăuți de a lărgi cadrul obișnuitelor programe ale spectacolelor de dimensiunile unei Reviste de propagandă artistică și literară. Decât vorba dlui I.E. Torouțiu (În „Floareasoarelui”), „propaganda
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
al boierului bucovinean Doxachi Hurmuzachi” ș.a. Capitolul Restituiri oferă documentare și operă ale poeților din perioada interbelică: Gheorghe Antonescu, Traian Chelariu, George Drumur, Aurel Fediuc, Vasile Gherasim, Mihai Horodnic, Teofil Lianu, Aspazia Munte, Vasile Posteucă, Ion Roșca, Nicolae Roșca, Mircea Streinul, Iulian Vesper, Gheorghe Voevidca, E. Ar. Zaharia, iar despre scriitorii bucovineni contemporani scriu pagini interesante Nicolae Șapcă, Ion Beldeanu, Mircea Aonei, Vasile Pânzariu, Zinaida SmochinăRotaru, Dumitru Covalciuc, Grigore Crigan, ei însăși creatori de literatură și artă. La capitolul Golgota neamului
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
8.060; Siret - 7.358; Gura Humorului - 6.123 locuitori. Mai colaborau: Victor Ion Popa, T. Tudor, Sterian Dumbravă, Ana T.Cristureanu, dr. V. Negru, Th. Handoca, Șerban I. Flondor, Neculai Pavel, Eusebiu Vicol, Leon Proca, iar la poezie: Mircea Streinul, Theodor Constantin, George Drumur, E. Ar. Zaharia, Dionise Basarab, Gh. Strătoiu, Sorin Culme, T. Ulmean ș.a. Numele dr. T. Cristureanu, ca director al revistei, apare deabia cu numărul 4/15 VII 1933. * Viața Bucovinei (1933-1935) revistă redactată de dr. Emil
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
E. Ar. Zaharia, Dionise Basarab, Gh. Strătoiu, Sorin Culme, T. Ulmean ș.a. Numele dr. T. Cristureanu, ca director al revistei, apare deabia cu numărul 4/15 VII 1933. * Viața Bucovinei (1933-1935) revistă redactată de dr. Emil Kososchi. Între colaboratori: Mircea Streinul, George Drumur, E. Ar. Zaharia, Teofil Lianu, Theodor Constantin. (Din revista Plai nr.2/1934) * În articolul „Salvați Bucovina” din Viața Bucovinei III, maiiunie 1935, p.323, T. Cristureanu spunea:”De la apariție am pledat pentru aceeași cauză: refacerea, reînvierea, renașterea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
care-l așteaptă de atâta vreme provincia.” Cele afirmate erau valabile nu numai pentru Bucovina ci și pentru Basarabia și Transilvania. Intervievat într-o anchetă literară asupra „spiritualității provinciei” de către Noua gazetă de Vest (nr.545/1938) din Oradea, Mircea Streinul afirma: „Cunosc din experiență cazul unui ziar care cât timp a stat sub conducerea mea și a poetului Iulian Vespar, a fost citat și cunoscut în întreaga presă românească. Astăzi nu e decât o biată fițuică”. (E vorba de revista
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
D. Torouțiu, N. Simionescu, T. Cernăuțeanu, I. Nichitovici, Gr.N.Nandriș, N. Cartojan, Al. Procopovici, Emilian Slușanschi, Traian Brăileanu, Nicolai Cotos, Aurelian Voronca, Em. Grigorovitze,Ion Grămadă, pentru ca să nu-i uităm și să-i menționăm pe mai tinerii Dimitrie Vatamaniuc, Mircea Streinul, Traian Chelariu, Ar. D. Racheru, George Antonescu, Mircea Diaconu, Dragoș Vitencu, George Drmur, E.Ar. Zaharia. Neculai Tăutu, Augustin Z.Pop și foarte, foarte mulți alții. Presa din Cernăuți a format nu numai ziariști care s-au ocupat de problemele
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și culturale, dar și a tradiției și a reflexelor de judecată și de acțiune a păturilor largi! -, că putem compara ceea ce am trăit cu una din acele tiranii din evul nostru mediu târziu; cu aceleași injoncțiuni ale vreunei „mari Porți streine” - rusești, austriaco-maghiare sau turcești! - și aproape cu aceiași Domni, cu camarilele lor nesătule și cinice, ce-și cumpărau titlurile lor de putere și proprietate mai ales prin străinătăți, reacționari În sensul cel mai odios sens al cuvântului chiar și atunci când
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Azi, sărmana, nu mai are ce face cu ele. Pe de altă parte nu trebuie uitat că nu s-a putut afirma ca poetă originală fiindcă a trăit zilele dureroase pentru literatura noastră, când trebuia să te conformezi unor tipare streine oricărei arte poetice. Asta pentru a nu spune prea mult. Mâine voi da la dactilografiere prefața pe care am scris-o și pe care am să v-o remit În original ca anexă la prezenta scrisoare, probabil de abia În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
de la „Zori Noi” vine des pe aici, la Fălticeni. Spune-i că nu are nici un fel de obligație, prin asta, dar aș vrea să vadă și ce fac unii oameni modești, În umbră. Spre finele lunii, vin la mine turiști streini (am fost anunțat de asta și voi lua o decizie) . Trimit foto ce mi-a dat Dr. Diaconescu . I-am spus că mă așteptam la un peisaj. A mai fost la Biblioteca locală, o evocare G. Călinescu. S-a deschis
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
27/decembrie 10, Iași. Adresa nr. 16.120 a Ministerului de Externe către Ministerul de Finanțe, cuprinzând textul telegramei de răspuns a consulului onorific român la Moscova, Guérin, la telegrama trimisă de N. Titulescu, la 14 noiembrie 1917 Ministerul Afacerilor Streine Iași, 27 noiembrie 1917 Nr. 16.120 Ministerul Finanțelor Nr. 47.698-28 noiembrie 1917 Domnule Ministru, Drept răspuns la telegrama d-voastră nr. 23.701 adresată Consulatului nostru General din Moscova și d-lui Capitanovici, am onoarea a vă comunica
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
imagina României peste hotare, dusă în cîrcă de reprezentanții săi, astuția sugerată de patafizician pentru îmbunătățirea ei, iat-o: să se aleagă ca președinte, premier, ministru de externe, ambasadori doar Americani, Nemți, Spanioli, Englezi și Francezi! Aceștia, vorovind impecabil limbi streine, s-ar descurca admirabil peste fruntarii și ar da o înaltă idee despre capacitățile comunicaționale din baștinalul nostru. Eu, dac-aș hi dictator luminos, având de partea mea și armata, și popolul, m-aș mulțumi cu doar două decizii salvatoare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
economică, cauzată de numeroasele confruntări militare din spațiul românesc, a determinat crearea condițiilor pentru stabilirea, aici, a străinilor veniți din sudul Dunării. Episcopul Meletie, în 1806, a adus și a așezat pe moșiile Episcopiei, așa cum arăta Melchisedec, „40 de oameni streini de peste hotar”. Unii bulgari din Huși, datorită lipsei de pământ (ei ocupându-se cu legumicultura), s-au așezat, după anul 1800, pe teritoriul satului Novaci, ce aparținea atât mănăstirii Frumoasa, cât și mănăstirii Fâstâci (com. Cozmești, jud. Vaslui). Așezându-se
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
-i povățui și a-i învăța spre a se purta cu toată dreptatea [...] și să aibă a da samă pentru fiește-carele dintr-ai săi și ori-carele din ceata lui dacă se va răzleți ori va fugi aiurea într-altă ceată streină”. Episcopul atrăgea atenția dregătorilor (juzi domnești, boierești sau mănăstirești) să-i ajute pe țigani pentru a nu fi asupriți sau răpiți de alții. Fiind proprietatea Episcopiei, ei aveau dreptul să circule numai în țară, „iar a trece peste hotar nici
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
erau înlăturate. Executarea comenzilor era supravegheată cu strictețe și deteriorarea materialului clientului aspru pedepsită. Însemnările de pe unele pagini ale catastihului și întărirea episcopului Meletie vorbesc de construirea de poduri și fântâni și de alte fapte bune, ca „îngroparea săracilor și streinilor”. Breasla avea și o viață juridică destul de strictă, dacă ținem cont de pedeapsa maximă care se aplica: 100 de toiege și închiderea dughenei. Biserica exercita un control asupra modului de organizare și de funcționare a breslelor. Breasla lăutarilor (scripcarilor). Din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
atitudinea sufletească și mentală, de intruziunea supranaturalului". Un imaginar aparte definește Ioan Derșidan prin metafora pagurului ("Pagurul este un crustaceu care își pune la adăpost abdomenul moale în cochilia unui gasteropod"). El dezvoltă ideea, de mai demult, a lui Vladimir Streinul, după care poezia trebuie apropiată de condiția scoicii, în care ideile trăiesc sub platoșa fantastică a unui schelet extern. Așa încât Ioan Derșidan susține demersul nevoii de a decortica coaja pentru a ajunge la miezul adevărat al acesteia. Numai așa se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
s-întind departe ș-a căror ochi văd de sus. Ei, da! nu mă sfiesc a spune că, dacă Alpii mă surprind și mă uimesc prin măreția lor, munții noștri îmi dezmiardă ochii, îmi inspiră bucurie sufletului. Între ceilalți, sunt strein, între aceștia sunt acasă. Pe ceilalți îi admir, pe aceștia îi iubesc. Și câmpiile, și grădinele, și satele, și târgurile noastre n-or fi ca acele din străinătate; vor fi păstrând poate urme de vechea lor sălbătăcie, dar îmi par
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
strigătoare înlăuntru ideologiei burgheze nu-i tulbură pe apărătorii orânduirii burgheze...“ (Gazeta literară, 12 februarie 1959) GURGHIANU Aurel „Secretarul general al partidului, președintele republicii, întruchipează în cel mai înalt grad, noțiunea de conducător, nici un sector al activității noastre nefiindu i strein. Dimpotrivă, personalitatea sa complexă, dinamismul, puterea vizionară, realismul cel mai deplin imprimă grandiosului edificiu de construcție a întregii țări amploare pe care istoria noastră n-a cunoscut-o încă.“ (Steaua, ianuarie 1978) GUȚIA Ioan „După o absență de douăzeci și cinci de
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
dezastrul”, conchidea Cioran, răsturnând termenii ecuației tradiționale. Pentru el, „bunătatea” și „omenia” deveneau false „virtuți naționale”, fiind mai degrabă vicii, care „ne-au ținut În loc atâta vreme”. În schimbul lor, ar trebui descoperită și activată adevărata virtute etnică - xenofobia: „Adversitatea față de streini este atât de caracteristică simțirii naționale românești, Încât nu vor putea fi niciodată separate” ; „Întâia reacțiune națională a româ nului [...] este revolta Împotriva străinilor” și „este o lipsă de instinct național a nu-i urî și a nu-i elimina
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mulți la posturile de comandă ? Îi vom scoate prin concurență, prin propriile noastre forțe, prin legi de administrație la nevoie - dar de aici pâna la primejdia «românismului» mai e cale lungă... Noi nu avem nevoie de intransigență și intoleranță, vicii streine structurii noastre”. Doi ani mai târziu Însă, În septembrie 1937, opiniile lui Mircea Eliade se radicalizează (mai sunt doar 2-3 luni până la alegeri !), chiar dacă este convins „că evreii vor țipa că sunt antisemit, iar democrații că sunt huligan sau fascist
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
democrația și se instaurează etnocrația, antisemitismul devenind politică de stat. Este foarte greu, dacă nu imposibil, de operat cu concepte abstracte, indefinite și globalizante, de genul „spirit național” (Volksgeist), „sufletul neamului” (C. Rădulescu-Motru), „virtuți naționale” (Emil Cioran) sau, dimpotrivă, „vicii streine structurii noastre” (Mircea Eliade). Cred că sunt de preferat mai concretele condiționări istorice. Ioan Petru Culianu, de pildă, admitea că, În Evul Mediu românesc, se poate vorbi despre o toleranță religioasă, dar considera că aceasta s-ar fi datorat slabei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Pe sub mâna mea n-ar trece” <endnote id=" (676, p. 142)"/>. Mai mult decât atât, În seco lul al XVII-lea, moldovencele se fereau să fie privite de către străini, pentru a nu-i ispiti erotic : „femeile [...] să feresc de vederea streinilor și să dau În lături, așa să nu treacă femeia pe dinaintea bărbatului pe drum sau cărare” (Miron Costin, De neamul moldovenilor). În romanul Calpuzanii de Silviu Angelescu se iscă un Întreg tărăboi interetnic atunci când un boiernaș român din vremea domnitorului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
urmând să fie aplicat „fără sălnicie”. Adresat „Departamentului Trebilor din Lăuntru”, acest ofis domnesc, făcut după „pilda păzită În staturile Învecinate”, făcea trimitere directă la „mai mulți tineri din acest neam [= evreiesc], carii au dobândit o bună creștere În țările streine, unde toți cetățenii fără osebirea credinței să Îmbracă În acelaș port” <endnote id=" (100, p. 27 ; 322, p. 222 ; 536, p. 455 ; 562, p. 159)"/>. Este evident faptul că, În decretul moldovenesc din 1847, se fac referiri la situația din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
el, odată pornit pe această cale a pierzaniei, nu ținu seama de furtuna stârnită și-și văzu de treabă. Biata mamă se găsea Între două focuri. Dar În taina sufletului ei era bucuroasă să-și vază bărbatul lepădând urâtul port strein adus În țară de imigrații polonezi Împreună cu jargonul lor...” <endnote id="(754, p. 14)"/>. „Fost-au evreii din Moldova siliți vreodată a purta un costum deosebit ?” - se Întreba Elias Schwarzfeld În 1891. „Iată o chestie ce ne-ar putea interesa
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
crea un tot destul de impresionant <endnote id="(682, p. 100)"/>. Când s-au simțit suficient de puternici, negustorii români - fiind deranjați de concurența celor străini - au Început să ceară fie privilegii În folosul „neguțătorilor celor de loc [= autohtoni]” În detrimentul „neguțătorilor streini”, ca În 1731 <endnote id="(193)"/>, fie mărirea impozitului plătit de comercianții evrei, ca la jumătatea secolului al XIX-lea <endnote id="(416, II, p. 106)"/>, fie boicotarea magazinelor evreiești. În 1883, de pildă, În urma congreselor județene ale comercianților români
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
proverbe se aplică mai ales evreului, dar nu numai acestuia, ci și altor „străini” : „Măcar să fie cu caftan, e tot țigan” <endnote id="(309, p. 565)"/> ; sau : „Țiganul tot țigan rămâne și de Paști și de Crăciun” și, respectiv, „Omu’ strein tot strein rămâne, orice-ar face” <endnote id="(94, p. 42)"/>, sună credințe populare românești din Bucovina, Muntenia și, respectiv, din sudul Transilvaniei <endnote id="(vezi 480)"/>. De asemenea, zicala de tipul „E om bun, păcat că-i jidan” este
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]