1,022 matches
-
care să facă efective mecanismele de reacție la factorii de stress, în special a celor de natură psihologică. Managementul stress-ului are finalitate atunci când o anumită persoană utilizează acele strategii care îl determină să le față cu succes, sau reduc situațiile stresante (disconfort sau de presiune) apărute. În plus, managementul stress-ului, în evoluția sa, a pornit de la premisa că stress-ul nu este un răspuns direct la un factor de stress, ci mai degrabă resursele sau abilitățile cuiva de a face față, în
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
intreprinse de fiecare dintre membrii unei organizații: 1. Schimbarea perspectivei de analiză a sarcinilor primite. Se pot construi alternative de răspuns la cerințele managerului, prin identificarea concretă a problemelor care se pun în vederea îndeplinirii sarcinilor administrate. 2. Întreruperea impulsului (situației) stresante apărut(e). Luarea unei scurte pauze atunci când cerințele locului de muncă devin prea multe și cu impact puternic asupra individului, prin ieșirea din atmosfera locului de muncă și, așa cum a început să se practice cu succes în multe organizații, realizarea
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
care conducerea le poate lua pentru a reduce stress-ul în rândurile forței de muncă, trebuie împărțite în două mari categorii: A. măsuri de prevenire a stress-ului; B. măsuri de reducere a stress-ului. Primele au ca scop eliminarea potențialului de situații stresante, în timp ce ultimele încearcă să mențină stresul între limite rezonabile, atunci când se constată apariția lui. Ambele categorii de măsuri sunt puse în practică mai degrabă la nivel organizațional decât individual. A. Prima categorie, cea de profilaxie, de prevenire, a stress-ului, este
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
ce liniștesc, relaxează oamenii. Odihna pentru om este o necesitate ce are efecte în înlăturarea acumulărilor negative produse de munca intelectuală prelungită. Stresul acumulat atât de prelungirea activității intelectuale ce necesită concentrare și atenție mărită, desfășurată în medii sociale zgomotoase, stresante, în care indivizii au personalități diferite, modalități diferite de comportare, idealuri și motivații convergente dar și divergente, impune nevoia de integrare într-o activitate fizică care să producă destindere și o preocupare mai puțin stresantă. Odihna activă prin exercițiu fizic
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
desfășurată în medii sociale zgomotoase, stresante, în care indivizii au personalități diferite, modalități diferite de comportare, idealuri și motivații convergente dar și divergente, impune nevoia de integrare într-o activitate fizică care să producă destindere și o preocupare mai puțin stresantă. Odihna activă prin exercițiu fizic produce, dezobosire, destresare pentru cei supuși unei activități intelectuale intense, iar odihna pasivă prin activități intelectuale are aceleași efecte pentru cei supuși unei activități fizice prelungite. Funcția de divertisment și distracție este asigurată în timpul alocat
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
să corijeze în cazul celor care au o atitudine negativă față de lectură - comportamentul în fața slovei scrise; biblioteca școlară poate constitui un refugiu unde pot veni în contact cu valoarea și pentru acei copii pentru care contextul școlar este o experiență stresantă sau sunt mai puțin dotați din punct de vedere intelectual sau pentru cei defavorizați social; unii elevi își pot pune în valoare aptitudinile, preluând unele sarcini, alții își pot îmbunătăți relațiile sociale cu ceilalți colegi. Biblioteca școlară este cea care
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
24 ore pe săptămână de la prânzul unei zile până la prânzul de a doua zi; nu mâncați deci nimic seara primei zile și nici a doua zi la micul dejun, prin urmare de fapt săriți doar două mese. Este mai puțin stresant decât a posti o zi întreagă și e mai ușor de aplicat chiar într-o viață activă. Acest repaus de 24 de ore face foarte bine organismului, mai ales dacă profitați pentru a bea, de preferință infuzii calde de plante
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]
-
sau sentimentele negative, cum ar fi frica de joc, nehotărârea și lipsa de voință, deoarece acestea se adaugă la stresul jucătorilor. Același lucru este valabil și pentru jucători, pentru că ei se pot afecta reciproc. Dacă un jucător are asemenea emoții stresante, se va declanșa secreția de hormoni care răspund la stres. Aceștia la rândul lor provoacă o varietate de probleme fiziologice care pot inhiba creșterea și refacerea țesutului, pot mări tensiunea musculară, pot micșora răspunsul la inflamații și pot afecta coordonarea
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
de viață și reușită socială. Se stabilesc astfel noi relații între părinți, (redistribuirea responsabilităților în educarea și îngrijirea copiilor) și noi raporturi între părinți și copii. Așadar . Familia devine din ce în ce mai mult un loc de refugiu afectiv, ca reacție la condițiile stresante ale mediului exterior. Această analiză a realităților complexe contemporane cu care se confruntă familia ne ajută să înțelegem mai bine multe din neajunsurile lipsei de comunicare, sau a comunicării defectuoase între membrii familiei. Problemele cu care se confruntă familia influențează
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
ore pe săptămână de la prânzul unei zile până la prânzul de a doua zi; nu mâncați deci nimic seara primei zile și nici a doua zi la micul dejun, prin urmare de fapt săriți doar două mese. Este mai puțin stresant decât a posti o zi întreagă și e mai ușor de aplicat chiar într-o viață activă. Acest repaus de 24 de ore face foarte bine organismului, mai ales dacă profitați pentru a bea, de preferință infuzii calde de plante
51 Sfaturi ?n?elepte pentru a fi c?t mai s?n?to?i c?t mai voio?i ?i c?t mai...frumo?i by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/83082_a_84407]
-
temporare sau cronice (depresii, nevroze situaționale, tulburări de lactație, imaturitate emoțională, schizofrenie și altele) poate omiteasigurarea condițiilor de creștere adecvate nevoilor și vârstei copilului. Neglijarea copilului de către adultul în grija căruia se află se poate datora unor reacții la factorii stresanți din mediu psihosocial. În cazul mamelor asemenea atitudine s-ar putea dator unor factori multipli: însingurarea mamei prin părăsirea familiei de către soț sau prin dezinteresul acestuia, nepregătirea psihologică a mamei pentru îndatoririle ei, adesea din cauza vârstei prea tinere, sau în urma
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
de risc deschiși sunt: boala cronică a mamei, anxietatea maternă, perspectiva mamei asupra dezvoltării copilului, interacțiunile materiale spontane ale mamei în perioada sugară a copilului, locul de muncă al capului de familie, educația mamei, statutul de minoritar, rețeaua familială, efecte stresante de viață, numărul membrilor familiei (Sameroff și Fiese, 1990, pag. 121). În studiile efectuate de Sameroff și colaboratorii săi s-au găsit diferențe semnificative ale coeficienților de competență socio emoțională și cognitivă între grupurile de copii cu scoruri multiple la
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
în situații financiare dificile. Acest lucru este de înțeles din moment ce oportunitățile și resursele devin din ce în ce mai greu de găsit, oamenii fiind astfel mai puțin dispuși să le împartă cu ceilalți. Într-adevăr, cercetările asupra comportamentelor angajaților din organizații sugerează că situațiile stresante afectează disponibilitatea indivizilor de a se implica în comportamente prosociale (Brief și Motowidlo, 1986, apud Hoon și Lim, 2001). Aceasta ce are sens, deoarece în situații extrem de stresante, cum este și criza economică, indivizii vor fi mai puțin dispuși să
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
ceilalți. Într-adevăr, cercetările asupra comportamentelor angajaților din organizații sugerează că situațiile stresante afectează disponibilitatea indivizilor de a se implica în comportamente prosociale (Brief și Motowidlo, 1986, apud Hoon și Lim, 2001). Aceasta ce are sens, deoarece în situații extrem de stresante, cum este și criza economică, indivizii vor fi mai puțin dispuși să fie prosociali, fiind mai mult preocupați de situația lor financiară și de abilitatea lor de a-și păstra locul de muncă (Hoon și Lim, 2001). În studiul lor
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
dificultăți financiare. Astfel pentru a reduce disconfortul resimțit, se vor angaja în comportamente prosociale, atât timp cât nu includ și ajutor financiar (Hoon și Lim, 2001). Este posibil ca indivizii să manifeste o înclinație față de organizație, adoptând comportamente pe măsură, în momente stresante și dificile din punct de vedere financiar. Persoanele pot avea tendința de a se sprijini reciproc să supraviețuiască vremurilor dificile. Indiferent de situație, conducerea ar trebui să încurajeze comportamentele de susținere între angajați, care vor facilita organizația prin faptul că
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
Lim, 2001). Există, de asemenea, posibilitatea ca să apară comportamente de neîmpărtășire, atunci când vine vorba de bani, după cum sugerează Brief și Motowidlo (1986, apud Hoon și Lim, 2001), indivizii fiind mai puțin atrași să se angajeze în activități prosociale în situații stresante. O posibilă idee de cercetarea se referă la prezența comportamentelor de neîmpărtășire în activitățile legate de muncă. De exemplu, ar fi interesant de examinat dacă angajații care se confruntă cu dificultăți legate de muncă, devin mai puțin dispuși să împărtășească
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
în ontogeneza. La nivelul vârstei corespunzătoare școlarizării sunt prezentate următoarele aspecte: Persoanele care au o stima de sine ridicată sunt în general mai fericite, mai sănătoase, având mai mult succes în acțiunile lor și adaptându-se mai ușor în situațiile stresante. Adaptarea personală nu poate avea loc atâta vreme cât discrepanta dintre imaginea sine și a eul-ui ideal este suficient de mare pentru a duce la nefericire; adaptarea personală se dezvoltă în relația cu ceilalți, în cadrul acestei relaționări, persoana se auto-percepe ca fiind
Studiu cu privire la stima de sine la elevii cu deficien?e de auz by Ady Cristian Mihailov [Corola-publishinghouse/Science/83989_a_85314]
-
din Bacău. Au contribuit și participanții la aceste cursuri, care au susținut arii în cadrul programului, fiind aplaudați odată cu orchestra. Sejurul orchestrei din Bacău a fost foarte bun, putând fi considerat și ca o vacanță muzicală, deoarece repetițiile nu au fost stresante și au lipsit deplasările 27 lungi pe care noi, de regulă, le facem în asemenea turnee. S-a lucrat atât dimineața, cât și seara, s-au acompaniat și spectacole de operă, dar orchestra s-a adaptat rapid și a avut
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
din Bacău. Au contribuit și participanții la aceste cursuri, care au susținut arii în cadrul programului, fiind aplaudați odată cu orchestra. Sejurul orchestrei din Bacău a fost foarte bun, putând fi considerat și ca o vacanță muzicală, deoarece repetițiile nu au fost stresante și au lipsit deplasările 27 lungi pe care noi, de regulă, le facem în asemenea turnee. S-a lucrat atât dimineața, cât și seara, s-au acompaniat și spectacole de operă, dar orchestra s-a adaptat rapid și a avut
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
tânără) conferă un risc mai crescut femeilor, comparativ cu istoricul pozitiv pe linie paternă [10]. Factorii psihosociali Există evidențe clare că factorii psihologici sunt implicați în apariția bolii cardiovasculare [9]. Statusul economic inferior, stresul legat de locul de muncă (sarcini stresante, lipsa recunoașterii meritelor), ostilitatea, mânia, depresia cresc riscul de boală cardiovasculară și de înrăutățire a prognosticului [9]. Totodată, studiul INTERHEART a arătat că existența unei combinații de factori psihosociali la femei, respectiv depresia, stresul la locul de muncă, dar și
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
orizontul cultural, relațional și la maturitatea socială a elevilor; tensiunile care se produc în grupurile școlare și care pot lua forma unor orientări prescriptive, judecăți de valoare, norme interne ale culturii organizaționale școlare; 24 forța de impact protecționist/securizat sau stresant/frustrant pe care o au unele reprezentări sociale împărtășite de grupurile de elevi, de profesori sau echipele manageriale ale instituției școlare, precum și unele modele comportamentale ce vor avea o anume probabilitate de apariție. În acest context putem cita: arta pedagogică
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
Eysenck, sunt persoane cu un sistem nervos autonom foarte labil. Cu alte cuvinte, este vorba de persoanele la care SNA <footnote Sistem nervos autonom.Face parte din sistemul nervos care răspunde la stres, unele persoane reacționând mai puternic la evenimentele stresante decât altele. footnote> răspunde rapid si puternic la situații stresantc. Aceasta implică o probabilitate mai mare de a reacționa emoțional la evenimente și acest lucru se vede clar în personalitatea lor ca o tendință spre nevroza. Eysenck susținea că persoanele
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
structura serviciilor și infrastructura. Construcțiile turistice se vor realiza în modalitățile pe care le impun caracteristicile și condițiile zonei sau stațiunii. Acest principiu se referă de fapt la ecologia imaginii, adică la evitarea pe cât posibil a unui aspect inestetic și stresant și la realizarea unei legături afective între turist și spațiul amenajat; b) principiul flexibilității sau al structurilor evolutive, este principiul potrivit căruia structura unei zone turistice este necesar să reprezinte un sistem multifuncțional și flexibil, care să permită dezvoltări continue
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
în competiție a două cerințe, tendințe opuse. Cu cât aceste tendințe sunt mai greu de conciliat, cu atât sentimentul de frustrare, la rândul său, este mai puternic. Un sentiment de frustrare, dacă persistă, se poate transforma ușor într-un factor stresant sau poate deveni sursă de conflict cu cei din jur” (Cornelius, 1996, p. 125). Nu numai elevii cu deficiențe sau cei slabi au probleme ci și cei fruntași. Uneori se pot ivi contradicții între lider si grup, care pot fi
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
nivelul de toleranță al individului. În asemenea situații, comportamentul devine exploziv, impulsiv, agresiv, individul montându-se punitiv, vina pentru starea sa critică actuală fiind atribuită celor din jur (orientarea extrapunitivă) sau lui însuși (orientarea fiind negativă sau autopunitivă) Examinând situațiile stresante pentru copil, ne putem da seama că sunt numeroase. Ele se întâlnesc deopotrivă în familia dezorganizată sau pe cale de a se destrăma și în familia bine organizată, dar care face greșeli de educație din grija excesivă sau din indiferența față de
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]