744 matches
-
limbii, ca sistem semnificam prim, al doilea considera că sensul există numai prin intermediul limbajului și că orice sistem semnificam uman este constituit numai în relație cu limba, dar ambii își elaborau analizele după aceleași modele, saussureene, fonologice sau glossematice, ale structuralismului lingvistic. Fixat asupra literaturii și filosofiei, Goldmann se preocupă de 64 65 sisteme de semne constituite pe seama semnificațiilor limbajului. Francastel însă își propune pe de o parte să afirme și să impună specificul ireductibil al artelor figurative ca sisteme de
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
își propune pe de o parte să afirme și să impună specificul ireductibil al artelor figurative ca sisteme de semne, pe de alta să le analizeze cu mijloacele unei semiologii nu mai puțin specifice, deci nelingvistice. Prin urmare între reprezentanții structuralismului francez, indiferent dacă de orientare lingvistică sau genetică, numai Pierre Francastel impune și analizează efectiv s,jsteme de semne care nu se constituie pe seama limbajului ca sistem prim sau secund și care pretind procedee și mijloace de analiză, pe care
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
semnificare determinat istoric, câștigă mult în claritate față de structurile care sunt pur plastice și pe care lectura le traduce analizîndu-le și comunicîndu-le. Urmarea este dificultatea suplimentară față de cazul lui Goldmann de a pune în paralel lectura francasteliană cu cea a structuralismului de orientare lingvistică și, mai întîi, cu cea goldmanniană. Cu toate dificultățile datorate complexității situației, respectiva unitate cu pozițiile goldmanniene și analogia cu cele ale structuralismului de orientare lingvistică, există și poate fi evidențiată. Astfel, Ordinea vizuală reprezintă spațiul semantic
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
față de cazul lui Goldmann de a pune în paralel lectura francasteliană cu cea a structuralismului de orientare lingvistică și, mai întîi, cu cea goldmanniană. Cu toate dificultățile datorate complexității situației, respectiva unitate cu pozițiile goldmanniene și analogia cu cele ale structuralismului de orientare lingvistică, există și poate fi evidențiată. Astfel, Ordinea vizuală reprezintă spațiul semantic al unui sistem figurativ într-o perioadă istorică dată și este analogă viziunii asupra lumii din sociologia goldmanniană. Lectura francasteliană are în vedere spațiul plastic, culoarea
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
grup de relații între elementele respectivului sistem semnificam, prin care ea le conferă semnificația pe care o au. în ceea ce privește diferențele, sursa lor este prezentă și în punctul de plecare al celor două fracțiuni ale semiologiei structuraliste: în privilegierea limbajului, pentru structuralismul de orientare lingvistică, respectiv a comportamentului uman, pentru structuralismul de orientare genetică. Dar structuralismul de orientare lingvistică se îndepărtează totuși în analizele sale efective de structuralismul lingvistic, tot așa cum, plecați de pe baza gândirii piagetiene, structuraliștii genetici se îndepărtează și se
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
care ea le conferă semnificația pe care o au. în ceea ce privește diferențele, sursa lor este prezentă și în punctul de plecare al celor două fracțiuni ale semiologiei structuraliste: în privilegierea limbajului, pentru structuralismul de orientare lingvistică, respectiv a comportamentului uman, pentru structuralismul de orientare genetică. Dar structuralismul de orientare lingvistică se îndepărtează totuși în analizele sale efective de structuralismul lingvistic, tot așa cum, plecați de pe baza gândirii piagetiene, structuraliștii genetici se îndepărtează și se autonomizează suficient cu ea. Cu aceasta, cele două direcții
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
pe care o au. în ceea ce privește diferențele, sursa lor este prezentă și în punctul de plecare al celor două fracțiuni ale semiologiei structuraliste: în privilegierea limbajului, pentru structuralismul de orientare lingvistică, respectiv a comportamentului uman, pentru structuralismul de orientare genetică. Dar structuralismul de orientare lingvistică se îndepărtează totuși în analizele sale efective de structuralismul lingvistic, tot așa cum, plecați de pe baza gândirii piagetiene, structuraliștii genetici se îndepărtează și se autonomizează suficient cu ea. Cu aceasta, cele două direcții, care într-un alt plan
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
punctul de plecare al celor două fracțiuni ale semiologiei structuraliste: în privilegierea limbajului, pentru structuralismul de orientare lingvistică, respectiv a comportamentului uman, pentru structuralismul de orientare genetică. Dar structuralismul de orientare lingvistică se îndepărtează totuși în analizele sale efective de structuralismul lingvistic, tot așa cum, plecați de pe baza gândirii piagetiene, structuraliștii genetici se îndepărtează și se autonomizează suficient cu ea. Cu aceasta, cele două direcții, care într-un alt plan funcționează ca surse de diferențe și tendințe centrifuge, în acest plan desemnează
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
gândirii piagetiene, structuraliștii genetici se îndepărtează și se autonomizează suficient cu ea. Cu aceasta, cele două direcții, care într-un alt plan funcționează ca surse de diferențe și tendințe centrifuge, în acest plan desemnează limitele unui teritoriu care definește unitatea structuralismului francez: acest teritoriu constituit între limbă și comportament, între structurile lingvistice și structurile logice, între comunicare și cunoaștere este teritoriul semnificării. Sistemele care îl populează cu structurile lor sunt diferite atât de cele ale limbajului cât și de cele ale
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Arheologia cunoașterii a lui Foucault este orientată semiologic pentru că avem aici de-a face cu o lectură care tratează discursul nu ca document, adică semn al altui lucru, ci ca monument, în volumul său propriu, așa cum, conform proiectului saussurean, face structuralismul cu sistemele semnificante. Lectura arheologică foucaultiană nu este interpretativă, alegorică sau hermeneutică. La fel ca întreaga semiologie structuralistă, ea nu caută în spatele discursului un alt discurs, ascuns. Ea nu este istorie a ideilor, pentru că nu caută tranziția care leagă între
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
de cunoaștere). Concluzia lui a părut, în momentul apariției cărții, deosebit de tragică și simptomatică și a făcut să curgă multă cerneală în jurul 72 73 f ir acuzațiilor ce i s-au adus, de "antiumanism teoretic". Pentru că el anunță că, o dată cu structuralismul, a venit epoca unei episteme pentru care omul dispare așa cum se șterge sub noul val o imagine desenată pe nisipul plăjii. Desigur, Foucault nu vorbește despre om ca ființă, ci despre om ca și obiect de cercetare științifică și despre
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Heidegger, ne reîntoarcem la un moment din evoluția tematizării comunicării, a semnificării sau a limbii când tema nu era formulată până în ultimele sale concluzii. Dar ne întoarcem totodată și într-o altă variantă a formulării acestei tematizări. Pentru că diferența dintre structuralismul francez și filosofia heideggeriană a Ființei este diferența dintre semiologie (sau semiotică) și hermeneutică 110 în conceperea limbii. Semiologia structuralistă, cu toate implicațiile ei filosofice sau teoretice, este rezultatul considerării stricte a limbii din perspectiva unică a funcției de comunicare
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Ceea ce critică el nu este rațiunea în general, ci numai acea formă a ei care se bazează pe excluderea eterogenului. Iar ceea ce propune postmodernității este de a face eterogenitatea din nou valabilă discursiv prin intermediul filosofiei analitice a limbajului receptată prin structuralismul foucaultian. Gilles Deleuze este între primii care, în plină epocă structuralistă (1968) în Difference et repetition, încearcă să gândească diferența netradițional, adică în afara categoriilor de negație și opoziție și dincolo de categoriile clasice ale identității, asemănării sau analogiei. Este adevărat că
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Barthes, Roland, Despre Racine, EpL, București, 1969 2. Barthes, Roland, Mythologies, Seuil, Paris, 1970 3. Barthes, Roland, Le degre zero de l'ecriture, Seuil, Paris, 1972 4. Barthes, Roland, S/Z, Seuil, Paris, 1976 5. Codoban, Aurel, Structura semiologică a structuralismului. Critica unei semiologii pure și practice, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1984 6. Ducrot, Oswald, Schaeffer, Jean Mărie, Noul dicționar al științelor limbajului, Editura Babei, București, 1996 7. Eco, Umberto, Tratat de semiotică generală, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982 8. Eco
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
ale simbolului, Ed. Univers, București, 1983 24. Saussure, Ferdinand de, Cours de linguistique generale, Payot, Paris, 1969 25. ***, Semnificație și comunicare în lumea contemporană, Editura Politică, București, 1985 26. Wahl, Francois, La philosophie entr&l'avant et l'apres du structuralisme, în: Qu'est-ce que le structuralisme? Seuil, Paris, 1968 II. Hermeneutică <r-n 1 (•,;'?''' 1. Alexandrian, Filosofia ocultă, Humanitas, București, 1994 2. Bonardel, Francoise, Hermetismul, Ed. De Vest, Timișoara, 1992 3. Forget, Philippe, Text und Interpretation, Deutsch - Franzosische Debatte mit
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
24. Saussure, Ferdinand de, Cours de linguistique generale, Payot, Paris, 1969 25. ***, Semnificație și comunicare în lumea contemporană, Editura Politică, București, 1985 26. Wahl, Francois, La philosophie entr&l'avant et l'apres du structuralisme, în: Qu'est-ce que le structuralisme? Seuil, Paris, 1968 II. Hermeneutică <r-n 1 (•,;'?''' 1. Alexandrian, Filosofia ocultă, Humanitas, București, 1994 2. Bonardel, Francoise, Hermetismul, Ed. De Vest, Timișoara, 1992 3. Forget, Philippe, Text und Interpretation, Deutsch - Franzosische Debatte mit Beitrăgen vonJ. Derrida, Ph. Forget, M.
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Cătălin Sturza Pentru mine numele lui Mihai Zamfir se asociază cu Pierre Guiraud sau cu Paul Ricoeur. Cu greu mi-l închipui coborând din Arcadia structuralismului și a semiologiei în bătătura unei narațiuni banale. Cum să povestești, după Kristeva și Grillet, cu fir epic coerent, unitate de spațiu și timp, construind, pe deasupra, niște personaje consistente, autentice (!?), ca-n vremea lui Proust & comp.? Imaginați-l pe Rebreanu
Până la bulevard și retur by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12558_a_13883]
-
opt secunde, așa că m-am consolat cu teoria lui Eisenstein despre montaj, și el montând cadre foarte scurte, prin intermediul cărora a îmbogățit limbajul cinematografic. De altfel și teoria lui avea la bază necesități practice. Scurtmetrajele mele au fost influențate de structuralism, aveau mult de-a face cu numerele, cu intelectualizarea pop-art-ului și cu auto-reflexivitatea". Continuarea în episodul viitor)
Regizorul- vedetă de la "Anonimul" by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11391_a_12716]
-
normal, unii reușesc în mai mare măsură decît alții. Să notăm însă, cum o face și Andrei Corbea-Hoișie în prefața sa, că ideea în sine - stabilirea unei legături cauzale viață-operă - e o blasfemie sau aberație din perspectiva anumitor școli teoretice. Structuralismul, de pildă, abhoră asimilarea actului creator și a creației în accidentalul existenței, reducerea artei la istorie. Pornind de la premisa unei legături între biografie și interpretare, volumul de față nu mizează totuși pe cartea simplă (și simplistă) a corespondenței autor-individ. Impresia
Poetul/omul Paul Celan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16619_a_17944]
-
cercului de la Praga. Acordați un mare interes în studiile dvs. la aceea ce numiți "semiosis"-ul, sunteți așadar foarte atent la ordinea internă a textului care se face, iar acest lucru mă îndeamnă să vă întreb despre raporturile dvs. cu structuralismul, privit la modul global... La modul global, mă înțeleg foarte bine cu structuralismul tradițional... în cazul aplicării structuralismului la studiul literaturii sau al limbii ce stă la baza scrisului poetic și literar în general, m-a interesat un alt maestru
Michael RIFFATERRE "Textul literar nu e niciodată desuet" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15544_a_16869]
-
numiți "semiosis"-ul, sunteți așadar foarte atent la ordinea internă a textului care se face, iar acest lucru mă îndeamnă să vă întreb despre raporturile dvs. cu structuralismul, privit la modul global... La modul global, mă înțeleg foarte bine cu structuralismul tradițional... în cazul aplicării structuralismului la studiul literaturii sau al limbii ce stă la baza scrisului poetic și literar în general, m-a interesat un alt maestru, Charles Sanders Peirce, fondatorul semioticii, așa cum este practicată ea în Statele Unite, și care
Michael RIFFATERRE "Textul literar nu e niciodată desuet" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15544_a_16869]
-
foarte atent la ordinea internă a textului care se face, iar acest lucru mă îndeamnă să vă întreb despre raporturile dvs. cu structuralismul, privit la modul global... La modul global, mă înțeleg foarte bine cu structuralismul tradițional... în cazul aplicării structuralismului la studiul literaturii sau al limbii ce stă la baza scrisului poetic și literar în general, m-a interesat un alt maestru, Charles Sanders Peirce, fondatorul semioticii, așa cum este practicată ea în Statele Unite, și care a fost, firește, foarte diferită
Michael RIFFATERRE "Textul literar nu e niciodată desuet" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15544_a_16869]
-
pare a fi un mijloc foarte reușit de a studia literatura; este într-adevăr o metodă, un mod de a aborda ad-hoc, literatura - ceea ce nu era cazul lui Jakobson... Spunem de mai multă vreme că trăim într-o epocă post-structuralistă... Structuralismul suferă de imobilism, nu are flexibilitatea care a apărut în studiile literare o dată cu interpretarea sensului. Studiul faptelor literare pornind de la structuralism însemna o abordare cu totul formală și care tindea spre imobilism, nu era construit în așa fel încât să
Michael RIFFATERRE "Textul literar nu e niciodată desuet" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15544_a_16869]
-
ad-hoc, literatura - ceea ce nu era cazul lui Jakobson... Spunem de mai multă vreme că trăim într-o epocă post-structuralistă... Structuralismul suferă de imobilism, nu are flexibilitatea care a apărut în studiile literare o dată cu interpretarea sensului. Studiul faptelor literare pornind de la structuralism însemna o abordare cu totul formală și care tindea spre imobilism, nu era construit în așa fel încât să se preteze diferențelor de la o operă la alta, de la un mod de a scrie la alt mod de a scrie. Avantajul
Michael RIFFATERRE "Textul literar nu e niciodată desuet" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15544_a_16869]
-
spunem așadar, că după părerea dvs. trebuie să fim foarte atenți la singularitatea fiecărei opere, la sens, la metamorfoza cuvintelor în interiorul textului... ...la mobilitatea continuă, care se pretează variațiilor de la un text la altul... Dar există, la cealaltă extremă față de structuralism, deconstructivismul. Ce părere aveți despre această orientare - căci s-a manifestat aici, în Statele Unite, un anumit interes pentru deconstructivism... E ceva ce mi se pare fără de nici un folos... De ce ? Cred că nu are nici o eficacitate... Pentru că neglijează în prea mare
Michael RIFFATERRE "Textul literar nu e niciodată desuet" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15544_a_16869]