3,542 matches
-
lui „pură”, utilizării noilor achiziții fără o memorare prealabilă. „Ideea centrală a Învățării pe modele - subliniază I. Radu, referindu-se la studiile lui J.D. Williams, K. Lövell, B. Zörgö ș.a. - este aceea de a organiza activitatea copilului pusînfața unui material structurat”, de a prefigura, pe baza acțiunilor, exterioare și controlabile, aplicate asupra modelelor, structurile (operațiile) mintale care conduc la constituirea unor noi achiziții (concepte, legi, principii, teorii etc.). Operând o „reducție” de ordin metodologic și pedagogic - modelarea tinde să se afirme
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
exerciții: introductive,de observație, de asociație, de bază, de exprimare concretă (desen, lucrări manuale, gimnastică, jocuri educative), de exprimare abstractă (lecturi, scris, cânt, limbaj vorbit), repetitive (de modele autentice, de vorbire), de operaționalizare, aplicative, de consolidare, de dezvoltare, paralele, operatorii, structurate, de creație (alcătuire de probleme, jocuri de creație tehnică, compuneri libere etc.), de evaluare, corective etc. După aspectul social se disting exerciții: individuale, de echipă, colective, mixte etc.; după gradul de determinare a activității existăexerciții standardizate sau algoritmizate, În Întregime
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
clase de probleme (Mialaret, 1979); - succesiune de instrucțiuni explicite, aplicabile În mod mecanic În vederea rezolvării anumitor probleme (Galisson, Coste, 1976). Sintetizând, putem spune că un algoritm reprezintă o suită sau un șir finit (o serie) ori un sistem de operații structurate și efectuate Într-o anumită succesiune logică obligatorie, Întotdeauna aceeași (invariabilă), utilizată pentru rezolvarea aceleiași clase de probleme și care conduce Întotdeauna la același rezultat pentru toți subiecții angajați În rezolvarea aceluiași tip de probleme. Acestei succesiuni i se asociază
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de interacțiuni. Toate aceste componente se află În raport cu interdependență. Prin convergență ele creează un mediu de Învățare informatizat, specific IAC. În ceea ce privește construcția propriu-zisă a softurilor, aceasta se fundamentează pe două strategii, reflectare a diferitelor teorii ale Învățării: - o strategie riguros structurată (de tipul instruirii programate și algoritmizării), fundamentată pe teoria behavioristă și pe teoria procesării informației. Softurile de acest gen sunt destinate aplicațiilor și exersării unor reguli și sunt utilizate cu deosebire În formarea unor competențe de bază (de calcul matematic
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
studii de acest fel au pus în legătură diverse caracteristici ale profesorilor, cum ar fi comportamentul lor observat, cu performanțele elevilor. Alte teme importante în cercetarea din domeniu au fost evaluarea comparativă a strategiilor didactice deschise, flexibile și a celor structurate sau compararea eficacității învățării individuale și a celei cooperative. Metaanalize din anii ’80 indică următoarele caracteristici ale condițiilor de predare care influențează semnificativ în sens pozitiv rezultatele la învățătură: - întăririle, recompensele; - aplicarea de programe speciale pentru cei cu aptitudini deosebite
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
compararea eficacității învățării individuale și a celei cooperative. Metaanalize din anii ’80 indică următoarele caracteristici ale condițiilor de predare care influențează semnificativ în sens pozitiv rezultatele la învățătură: - întăririle, recompensele; - aplicarea de programe speciale pentru cei cu aptitudini deosebite; - învățarea structurată a citirii; - oferirea de sugestii și de reacții de către profesor; - buna stăpânire a fizicii; - munca în echipe mici. În ultimul deceniu au fost în mare vogă abordări constructiviste care au pus accentul pe procesele metacognitive (de exemplu, „a învăța să
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
concilierea între determinismul ce absolutizează structurile și individualismul centrat pe opțiunile actorilor. Numeroase sunt definițiile habitusului în opera lui Pierre Bourdieu. Dintre acestea, vom reproduce o definiție din lucrarea Simțul practic. Habitusurile sunt sisteme de dispoziții durabile și transpozabile, structuri structurate predispuse să funcționeze ca structuri structurante, adică în calitate de principii și de reprezentări care pot fi adaptate obiectiv la scopul lor fără a presupune urmărirea conștientă a unor scopuri și stăpânirea expresă a operațiilor necesare pentru atingerea lor ș...ț, „reglate
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
rezistență” a surselor literare secundare. Dimensiunea, viteza de creștere și multe alte caracteristici sugerează că problema cea mai importantă a utilizării informațiilor va fi cea a selectării celor utile scopului propus dintr-o masă imensă de informații disponibile, dar slab structurate și nefiltrate. Deși există îndrumare de utilizare cu o actualizare frecventă, totuși viteza de variație a masei de informații disponibile prin Internet este atât de mare, încât aceste îndrumări devin perimate „peste noapte”. Pentru a putea opera în imensitatea informațională
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
firme sunt mai afectate cele mari care sunt cotate la bursa de valori. Deși există numeroase sugestii privind modul de redactare a unei declarații a misiunii, etapizarea ce urmează, inspirată de Hax și Majluff (1996), reprezintă abordarea cel mai bine structurată, fără a cădea în extrema excesului de condiționări sau recomandări. 1. Definirea orizontului de timp: pentru o strategie deliberată, percepută ca fiind un plan, se fixează orizontul de timp compatibil cu caracteristicile industriei în care se operează. Orizontul de timp
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
generate atât de natura organizației, cât și de concepția exprimării. Firmele au o exprimare mai clar focalizată pe domeniul de interes, în timp ce universitatea, având în vedere natura procesului asociat, are o exprimare mai vagă. Declarația Kraft Jacobs Suchard este clar structurată, marcând prin subtitluri punctele de interes și subliniind orientarea competițională cu interes pentru o poziție de vârf. Firma Du Pont sugerează faptul că se dorește globală, operând într-o zonă largă de industrii, bazate pe competențe în domeniul chimiei și
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
obținerea unor sinergii din combinații relativ eterogene din punct de vedere cultural. Principiul operațional de bază al organizației este că unitatea centrală de performanță e țara. Această unitate este gestionată de un country general manager, care are subordonată o echipă structurată asemănător cu cea centrală, fără a fi ceva standardizat. Fiecare țară prezintă organigrame ce reflectă specificul operațional al zonei, dar există o convergență la nivelul principiilor de bază, prin care definesc responsabilități și relații clare. Firma este conștientă că performanțele
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Lisabona a fost un eșec sau, măcar, nu și-a Îndeplinit obiectivele. Se trece foarte ușor peste aceste lucruri, iar criza este folosită ca pretext, și nu ca o consecință. Oricum, din formularea noii strategii, rezultă o abordare mult mai structurată și realistă, o aplecare mai mare spre esența obiectivelor propuse, și nu numai spre formă. Faptul că documente de o importanță deosebită, precum Small Business Act <footnote Small Business Act (June, 2008) www.europe.eu footnote> , sunt puse acum În
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
crizei economice din ultima perioadă. Peste toate acestea, „cheia” Managementul Cunoașterii contribuie În mod concret la dezvoltarea abilității de a gândi și lucra prin prisma proiectelor și a echipelor de proiect. Suntem la Început, este un drum greu, dar, odată structurată abordarea dezvoltării organizaționale În termeni de obiectiv atins prin alocarea unui buget anume Într-o perioadă de timp determinată, rezultatele nu vor Întârzia să apară, iar curentul de gândire prin proiecte va fi cvasigeneralizat, dând posibilitatea unei mai bune armonizări
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
dispoziția Țării noastre de Comisia Europeană, În cadrul financiar multianual 2007-2013. După cum se va vedea În capitolul următor, un rol important În procesul de creare și Împărtășire a cunoașterii Îl are și noul concept de cloud knowledge - acel bazin de acumulare structurată a cunoașterii, menit să dezvolte noi cunoștințe prin folosirea și adaptarea celor existente. Încurajarea acelor specialiști care au experiență În programele comunitare, de a Împărtăși din cunoștințele acumulate, este o cale eficientă de a spori calitatea proiectelor și a aplicațiilor
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
neînȚelegerile, acest instrument tipic de cunoaștere vine să sprijine munca de design, de aplicare și de implementare a proiectelor. Este o formă rațională de abordare a Întregului proces de obținere a finanțărilor nerambursabile de către beneficiari, care tratează Într-o modalitate structurată aspectele de interpretare ale cadrului de reglementare În condițiile concrete ale beneficiarilor/consultanților și În contextul experienței acumulate din primele sesiuni de aplicare. Deși informal, acest instrument vine să acopere golul dintre rigiditatea cadrului legal de aplicare și nevoile diversificate
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
autorităților române de a progresa În finalizarea Încheierii Acordului de Parteneriat cu Comisia Europeană, pentru exercițiul următor, 2014-2020. Formele de respingere a documentațiilor Înaintate către organismele UE se Înscriu În registrul: insuficient fundamentat, neconcordant, imatur, disfuncțional. Semnarea unui Acord bine structurat și ancorat În realitate duce la evitarea piedicilor Întâmpinate cu fostul CSNR și creează o bază solidă pentru o absorbție susținută a fondurilor europene, În intervalul 2014-2020. Cât despre modul În care autoritățile numesc și calculează rata de absorbție ca
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
acest demers? În ce măsură lucrurile acestea fundamentează proiectul istoric al lumii europene? Și în ce măsură ne pot ele ajuta în situația în care ne aflăm noi înșine astăzi? Mai întâi, e semnificativ faptul că, pentru Patočka, gândirea lui Platon e o ordine structurată ascensional și inteligibilă (ceea ce înseamnă că poate fi asumată și desfășurată) din perspectiva punctului ei focal: grija față de suflet. Sufletul este deschidere - deopotrivă către lucruri și către Idei, iar grija vizează orientarea sufletului către bine și menținerea lui în acesta
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
să satureze orizontul unei convingeri. Termenul de mit (în sens restrâns) a fost discreditat de Epoca Luminilor și mai apoi de scientism. Totuși, ceea ce azi numim politică de imagine (orizont al verosimilității istorice) este însă, la limită, tot un câmp structurat mitic. În fapt, discreditarea termenului de mit a fost posibilă în urma unei separații specifice operate de lumea occidentală între logos și mythos. Această separație nu există în mod efectiv la Platon sau, în orice caz, nu mai mult decât există
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
sine stătător pentru importanța principalei sale achiziții. Ea se centrează în jurul funcției semiotice (sau simbolice), care constituie o premisă obligatorie Ă prin funcționalitatea ei psihologică: interiorizarea acțiunii, în „mentalizarea” acesteia. Pentru a ajunge la operație mintală (acțiune interiorizată, reversibilă și structurată) este necesar pentru copil să poată și să învețe să exprime o realitate semnificată (obiect, persoană, situație etc.) cu ajutorul unui substitut evocator (semnificantul: cuvânt, desen, comportament, imagine mintală). Tocmai acest lucru se întâmplă în perioada în care jocul simbolic, desenul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
exprimă insolența, voluntarismul afectiv, opoziția față de încercările educative ale adulților se obiectivează, evident, în diferite reacții și acte predelictuale care apoi, prin cronicizare, se structurează în personalitatea tânărului, dând naștere la ceea ce se cheamă un caracter deficitar (imatur sau greșit structurat). B. O discuție asupra factorilor externi în determinarea conduitelor de dezadaptare școlară este motivată de faptul constatat de atâtea ori că motivația elevului pentru învățare, perseverența acestuia în activitate, atitudinea sa față de școală sunt în relație strânsă cu realitatea psiho-pedagogică
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
partenerilor în CV, CPV și CNV scapă cel mai ades conștientizării, gradul lor de spontaneitate este ridicat; Într-o comunicare cu dominantă verbală, cum este și cea didactică, CPV și CNV nu se adaugă verbalului, ci formează un întreg bine structurat, complex și convergent. 2.2. Comunicarea accidentală, subiectivă și instrumentaltc "2.2. Comunicarea accidental\, subiectiv\ [i instrumental\" Finalitatea actului comunicativ, conștientizată sau nu de „actorii” relației, a permis delimitarea altor trei tipuri de comunicare: cea accidentală, cea subiectivă și cea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
spre un scop pe care o promovează ultima. Analiștii sistemului școalar au ajuns la concluzia că această instituție îndeplinește toate caracteristicile pentru a fi încadrată în categoria organizațiilor. În primul rând, bazele instituționale ale organizării școlii oferă un cadru bine structurat, angajând și stimulând actori sociali (profesori, elevi) în atingerea unor performanțe și obținerea satisfacțiilor personale. În al doilea rând, tinzând să-și atingă obiectivele stabilite, actorii sociali propun schimbări instituționale, fac deci organizația să evolueze. Experiențele agenților organizaționali nasc noi
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ei poate obține calificativul maxim, ceilalți fiind notați în ordine descrescătoare, în funcție de performanța individuală. Membrii celuilalt grup experimental urmau să obțină cu toții aceeași notă, potrivit calității rezultatelor grupului ca întreg. Deutsch a consemnat, după desfășurarea experimentului, faptul că în grupul structurat competitiv studenții s-au comportat mai agresiv, căutând să-și obstrucționeze colegii. Totuși, el nu a putut pune în evidență diferențe semnificative în ce privește învățarea individuală (Deutsch și Hornstein, 1978). „Competiția este o formă motivațională a afirmării de sine, incluzând activitatea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
egoism” (Radu, 1976, p. 192). Structura competitivă amplifică în general anxietatea elevilor și teama lor de eșec, încât cei mai mulți o resping. Însuși, grupul-clasă ca întreg, poate exterioriza atitudini de respingere a atmosferei de competiție instituită de profesori. Dacă în clasele structurate competitiv elevii obțin note bune numai dacă unii din colegii lor obțin note slabe, în clasele organizate în manieră cooperativă elevii sunt apreciați pozitiv și ajung să aibă rezultate bune în condițiile în care ceilalți membri ai grupului au aceleași
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
asemenea abordare este valoroasă, ea poate cauza un impediment major. Ce face creatorul atunci când nu elaborează metafore? Asociază idei? Construiește un lanț cauzal? Descrie o scenă? Construiește și relatează un discurs? Clasifică obiecte, oameni sau evenimente? În absența unei taxonomii structurate astfel, este imposibil să putem răspunde la întrebarea: în ce condiții apelează creatorul la metaforă (luând în considerare că „întotdeauna” poate constitui o variantă de răspuns)? Cu toate impedimentele investigației, ansamblul de metafore reprezintă o cale promițătoare de delimitare a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]