6,207 matches
-
versantul estic al Munților Vâlcan, în bazinul râului Jiu (Defileul Jiului), pe versantul drept al acestuia. Sub aspect fitoclimatic, arboretele din U.P. I Murga Mare sunt situate în următorul etaj fitoclimatic: FM_1 + FD_4 - etajul montan - premontan de făgete. Altitudinal, arboretele studiate sunt situate între 480 m (u.a. 127) și 1400 m (u.a. 138). Din punct de vedere administrativ U.P.I Murga Mare este situată în partea nordică a județului Gorj, pe teritoriul administrativ al orașului Bumbești-Jiu. O repartiție a fondului forestier pe
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
CU CRUSTA (PNC) 606 MOCIRLE - SMARCURI (PNM) 607 GROPI DE IMPRUMUT SI DEPUNERI STERILE (PNG) 701 FASIE FRONTIERA (PF) 801 TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN F. FORESTIER SI NEREPRIMITE (PT) Din analiza datelor din tabelul anterior se constată că în pădurile studiate se găsesc numai foioase. ... 2.4.6. Suprafața fondului forestier pe categorii de folosință și specii Evidența fondului forestier pe categorii de folosință și specii este prezentată în tabelul 2.4.6.1., tabel preluat din listele furnizate de programul AS. Tabelul 2.4.6.1. Suprafața fondului
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
regenerare - - - - - - Alte terenuri - - - - - - - 2022 240,00 240,00 Rezervații pentru ocrotirea integrală a naturii SUP "E" 240,00 100 Codru 54FA 33ME 3PLT 10DT 54FA 33ME 3PLT 10DT - - - Clase de regenerare - - - - - - - Alte terenuri - - - - - - - Pentru etapa anterioară de amenajare nu sunt date concludente, suprafața studiată reprezentând mică parte din fostul U.P. III Bratcu (2003-2012) al O.S. Bumbești. Suprafața este la prima amenajare în această formă. La actuala etapă de amenajare gospodărirea se realizează printr-o singură subunitate de gospodărire: SUP E - Rezervații pentru ocrotirea integrală
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
din fostul U.P. III Bratcu (2003-2012) al O.S. Bumbești. Suprafața este la prima amenajare în această formă. La actuala etapă de amenajare gospodărirea se realizează printr-o singură subunitate de gospodărire: SUP E - Rezervații pentru ocrotirea integrală a naturii, arboretele studiate fiind incluse, prin planul de management al Parcului Național Defileul Jiului, în zona de protecție integrală a acestui Parc Național; bazele de amenajare adoptate fiind: regim - codru și compoziția țel fiind 54FA 33ME 3PLT 10DT. Pentru etapa de amenajare precedentă
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
management al Parcului Național Defileul Jiului, în zona de protecție integrală a acestui Parc Național; bazele de amenajare adoptate fiind: regim - codru și compoziția țel fiind 54FA 33ME 3PLT 10DT. Pentru etapa de amenajare precedentă (2003), când suprafața de fond studiată a fost amenajată în cadrul U.P. III Bratcu, O.S. Bumbești, ca fond forestier proprietatea publică a statului, gospodărirea s-a realizat printr-o singură subunitate de gospodărire: SUP M - conservare deosebită, bazele de amenajare anterioare fiind: regim codru, tăieri de
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
în tipul I funcțional. În cadrul suprafeței de fond forestier care face obiectul prezentului studiu/proiect nu avem fond productiv, deci nu avem arborete incluse în subunități pentru care se face reglementarea procesului de producție; ... – la etapa de amenajare precedentă arboretele studiate au fost încadrate în tipul II funcțional, fond neproductiv, pentru care nu s-a făcut reglementarea procesului de producție. ... ... ... ... 3.2. Analiza critică a amenajamentului expirat Pentru suprafața fondului forestier proprietate privată aparținând persoanelor fizice Stanovici Evelyn Laura și Stănescu Radu
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
lucrări silvice conform amenajamentului silvic. ... 3.3. Concluzii privind gospodărirea pădurilor În continuare se vor reda principalii indicatori calitativi și cantitativi ai mărimii și structurii fondului forestier analizat, cu mențiunea că pentru etapa precedentă de amenajare nu sunt date concludente, suprafața studiată reprezentând o mică parte din fosta U.P. III Bratcu din cadrul Ocolului Silvic Bumbești. După cum se observă în tabelul următor, structura pe clasele de vârstă la fosta și actuala amenajare a fost și se menține dezechilibrată, astfel la etapa
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
Suprafața -ha- Clase de producție (%) Clasa de prod. medie I II III IV V 2003 240,00 - - - - 100 V_0 2022 240,00 - - - - 100 V_0 Așa cum se observă și din tabel constatăm că arboretele de productivitate superioară și mijlocie lipsesc, toată suprafața studiată fiind reprezentată de arborete de productivitate inferioară, clasa de producție medie este V_0. Evoluția situației categoriilor de consistență pentru fondul forestier analizat este redată în tabelul 3.3.4. Tabelul 3.3.4. Evoluția categoriilor de consistențe Anul amenajării Suprafața % Consistența (%) Consistența medie <0,4
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
Gorj, în ținutul Carpaților Meridionali (partea vestică a acestora), districtul munților cu înălțimi mijlocii, pe versantul vestic al Munților Vâlcan, în bazinul râului Jiu (în Defileul Jiului), pe versantul drept al acestuia. 4.2.1. Geologie Din punct de vedere geologic, teritoriul studiat este situat pe substraturi de vârstă mezozoică și neozoică, aparține zonei cristalino-mezozoice a orogenului carpatic și este alcătuit din șisturi cristaline epimetamorfice (șisturi sericito-cloritoase, cuarțite, amfibolite), străpunse de numeroase corpuri granitice, acoperite de o cuvertură sedimentară mezozoică, predominant calcaroasă (munții
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
cristaline epimetamorfice (șisturi sericito-cloritoase, cuarțite, amfibolite), străpunse de numeroase corpuri granitice, acoperite de o cuvertură sedimentară mezozoică, predominant calcaroasă (munții Parâng și Vâlcan), precum și din șisturi cristaline mezo și katametamorfice (paragnaise, cuarțite, amfibolite, călcare cristaline). Partea sudică a teritoriului studiat este alcătuită din formațiuni sedimentare cutate de vârstă eocenă (conglomerate, gresii), tortoniană (marne gresii), sarmațiană (conglomerate, argile, nisipuri) și pliocenă (nisipuri marne). Cuaternarul este reprezentat prin nisipuri și pietrișuri ce alcătuiesc luncile din lungul râurilor. Prezența straturilor de argilă și
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
pliocenă (nisipuri marne). Cuaternarul este reprezentat prin nisipuri și pietrișuri ce alcătuiesc luncile din lungul râurilor. Prezența straturilor de argilă și marne în alternanță cu straturi de roci mai dure a influențat configurația terenului (fragmentarea și diferențierea reliefului). Versanții teritoriului studiat se caracterizează printr-o eroziune slabă datorită în principal pluviodenudării și eroziunii fluvio- torențiale. Stăvilirea proceselor de degradare și menținerea echilibrului dinamic se realizează prin menținerea și îmbunătățirea stării fitosanitare a arboretelor. ... 4.2.2. Geomorfologie Din punct de vedere altitudinal, pădurile
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
240.00 34% 66% 34% 66% 100 % TOTAL 80.74 159.26 80.74 159.26 240.00 34% 66% 34% 66% 100 % ... 4.2.3. Hidrologie Suprafața U.P. I Murga Mare se află în bazinul hidrografic al râului Jiu, spre care converg toate pâraiele care străbat teritoriul studiat, dintre care cele mai importante fiind pâraiele: Murga Mare, Murga Mică și Ploștina Murgilor ce prin cursul lor au dus la fragmentarea reliefului. Pe lângă aceste văi principale, teritoriul studiat este străbătut de o serie de pâraie secundare care duc
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
râului Jiu, spre care converg toate pâraiele care străbat teritoriul studiat, dintre care cele mai importante fiind pâraiele: Murga Mare, Murga Mică și Ploștina Murgilor ce prin cursul lor au dus la fragmentarea reliefului. Pe lângă aceste văi principale, teritoriul studiat este străbătut de o serie de pâraie secundare care duc la fărâmițarea terenului. Majoritatea acestor pâraie au debit permanent, dar cu fluctuații (în timpul verilor secetoase au debit mic, iar în timpul topirii zăpezii sau ploilor, debitul acestora crește). Regimul
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
peste 10°C, subprovincia climatică D.f.b.k - zona cu altitudini cuprinse între 701-1400 m. Conform raionării climatice din "Monografia geografică" regiunea se încadrează în sectorul de climă de munte (IV) cu subdiviziunea climă de munți mijlocii (IV-C), caracteristică marii majorități a teritoriului studiat, cu altitudini cuprinse între 480 m și 1400 m favorabilă pădurilor; Sectorul cu climă de munți mijlocii (IV) se caracterizează printr-o amplitudine a temperaturii medii anuale între 18-20°C cu temperaturi medii anuale mai mari de 0°C și cu temperatura
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
se caracterizează printr-un climat dinamic; ... – IV-C(E) - climă de munte de versanți cu expoziții predominant estice, ce se caracterizează print-un climat relativ adăpostit, dar cu efect de fohn mai ales în partea inferioară a versanților adăpostiți. ... Clima teritoriului studiat constituie rezultanta interacțiunilor complexe dintre radiația solară, particularitățile reliefului și circulația atmosferică caracteristică acestei zone. Relieful acționează asupra elementelor meteorologice prin orientarea și înclinarea versanților și configurația principalelor unități de relief, determinând etajare climatică a teritoriului și o mulțime de
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
înregistrând productivității inferioare, în conformitate cu potențialul stațional existent în zonă. ... ... 4.6. Structura fondului de protecție și producție Structura fondului forestier pe subunități de gospodărire sunt prezentate în tabelul 4.6.1. și 4.6.2. Deoarece toate arboretele din suprafața de fond forestier studiată sunt incluse, prin planul de management al Parcului Național Defileul Jiului, în zona de protecție integrală a acestui Parc Național, arboretele din cadrul unității analizate au fost grupate în S.U.P. ..E" - Rezervații pentru ocrotirea integrală a naturii - 240,00 ha. Pentru
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
ce urmează se face o analiză succintă asupra principalelor caracteristici structurale ale fondului forestier: a) Compoziția arboretelor Compoziția actuală: 54FA 33ME 3PLT 10DT iar compoziția țel este de 54FA 33ME 3PLT 10DT. ... b) Clase de producție La nivelul fondului forestier studiat, clasa de producție este V_0. Valorile pe specii sunt: fag V_0, mesteacăn V_0, plop tremurător V_0 și diverse tari V_0. Acestea reflectă potențialul natural al stațiunilor care sunt numai de bonitate inferioară. ... c) Consistența Consistențele actuale ale arboretelor sunt în
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
Diferențe (ha) Categoria Supraf. % Categoria Supraf. % + - Superioară - - Superioară - - - - Mijlocie - - Mijlocie - - - - Inferioară 240,00 100 Inferioară 240,00 100 - - TOTAL 240,00 100 TOTAL 240,00 100 - - Așa cum rezultă din tabel, vegetația forestieră valorifică integral bonitatea stațiunilor. în cadrul unității de protecție și producție studiate sunt numai stațiuni de bonitate inferioară. Clasa de producție medie este V_0, iar compoziția actuală este 54FA 33ME 3PLT 10DT. Consistența arboretelor este bună, media fiind de 0,70, vârsta medie a pădurii din această unitate este de 81 ani, creșterea
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
constituie faptul că întreaga suprafață este încadrată în grupa I funcțională și este încadrată în perimetrul ariei naturale protejate ROSCI0063 Defileul Jiului și în perimetrul RONPA0933 Parcul Național Defileul Jiului și faptul că toate arboretele din suprafața de fond forestier studiată sunt incluse, prin planul de management al Parcului Național Defileul Jiului, în zona de protecție integrală a acestui Parc Național, în care nu au fost propuse lucrări. 5.3.1. Parcul Național Defileul Jiului Parcul Național Defileul Jiului se situează în partea
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
care are mai mult de 4 regiuni biogeografice. În Parcul Național Defileul Jiului întâlnim două astfel de bioregiuni, continentală și alpină. În urma cercetărilor sistematice efectuate în premieră națională în studiul de fundamentare al Parcului Național Defileul Jiului, în suprafața studiată au fost identificate 639 specii de plante, 49 specii de fungi și13 specii de licheni. Speciile de plante vasculare sunt cele mai numeroase, până în prezent identificându-se peste 500, cea mai mare pondere având-o taxonii aparținând familiei Asteraceae
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
inclusă în Parcul Național Defileul Jiului vom prezenta pe larg, în cele ce urmează, Parcul Național Defileul Jiului. ... ... ... 6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUCȚIE LEMNOASĂ ȘI MĂSURI DE GOSPODĂRIRE PENTRU ARBORETELE CU FUNCȚII SPECIALE DE PROTECȚIE Întreaga suprafață de fond forestier studiată este încadrată în perimetrul ariei naturale protejate ROSCI0063 Defileul Jiului și în perimetrul RONPA0933- Parcul Național Defileul Jiului. Suprafața U.P. I Murga Mare este încadrată integral în Grupa I funcțională, arboretele având stabilite categoria funcțională principală, I.6B - Arboretele din parcurile
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
în Grupa I funcțională, arboretele având stabilite categoria funcțională principală, I.6B - Arboretele din parcurile naționale incluse, prin planurile de management, în zona de protecție integrală (T I) - RONPA0933- Parcul Național Defileul Jiului. Deoarece toate arboretele din suprafața de fond forestier studiată sunt incluse, prin planul de management al Parcului Național Defileul Jiului, în zona de protecție integrală a acestui Parc Național, arboretele din cadrul unității analizate au fost grupate în S.U.P. ,E" - Rezervații pentru ocrotirea integrală a naturii - 240,00 ha, subunitate
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
VF/40 993 VG/60 697 POSIB. A: M: CICLUL 100 Ani SUPRAFAȚA TOTALA 240.00 Ha SUPRAFAȚA IN GR.I FUNCȚIONALA Ha SUPRAFAȚA IN GR.II FUNCȚIONALA 240.00 Ha ... ... 6.2. Refacerea arboretelor slab productive și provizorii Arboretele slab productive și provizorii identificate în zona studiată nu se vor supune unor lucrări de ameliorare a productivității deoarece intervențiile silviculturale în arboretele din U.P. I Murga Mare sunt excluse. ... 6.3. Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori si limitativi În tabelul 6.7.1 sunt prezentate arboretele
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
amenajarea și întreținerea potecilor și drumurilor care înlesnesc accesul în locurile în care apar incendii sau alte calamități. ... ... 8.3. Protecția împotriva poluării industriale Nu s-au făcut observații asupra poluării și nu se poate vorbi de poluare în cazul arboretelor studiate. ... 8.4. Protecția împotriva bolilor și a altor dăunători Până în prezent, în cadrul unității de producție analizate nu au fost atacuri intense provocate de boli și/sau dăunători. În ultimii ani nu s-au produs atacuri în masă care să necesite
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
Protecție a Mediului și a celor menționate în Documentațiile întocmite în vederea obținerii Avizului de mediu. ... ... 9. INSTALAȚII DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE ȘI CONSTRUCȚII SILVICE 9.1. Instalații de transport Instalația de transport care deservește unitatea de protecție și producție studiată este reprezentată de drumul. Evidența drumurilor existente este redată în tabelul 9.1.1. Tabelul 9.1.1. Evidența drumurilor existente în raza. fondului. forestier analizat Nr. crt. Indicativ drum Denumirea drumului Lungime utilă (km) Lungime ce deservește (km) Suprafata deservita (ha) Felul drumului
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]