1,430 matches
-
a hemoragiilor majore față de warfarină, dar cu prețul unei rate mai mari a hemo -ragiilor gastrointestinale. Analiza de subgup realizată la pacienții cu vârsta mai mare sau egală cu 75 de ani (peste 27.000 de pacienți, reprezentând 38% dintre subiecții incluși) atestă menținerea efectului favorabil și la această categorie de pacienți. A fost efectuată și o analiză separată a regimurilor de doză mică (dabigatran 110 mg de două ori pe zi, respectiv edoxaban 30 mg zilnic) . Acestea au dovedit o
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Minerva Murariu, Ana-Maria Vintilă, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91963_a_92458]
-
creștere continuă a incidenței undei Q patologice, a deviației axiale stângi, a undelor T negative, blocului de ram drept, fibrilației atriale și flutterului atrial. Com- parativ cu subiecții cu ECG normală, s a constatat o mortalitate semnificativ mai importantă la subiecții având aspecte electrocardiografice de tip undă Q patologică, unde T negative, subdenivelare segment ST peste 0,5 mm, bloc major de ram stâng și drept, respectiv creșterea duratei QRS peste 0,12 secunde. Studiul nu a evidențiat diferențe semnificative între
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
avea tendința de a utiliza mai puțin beta-blocada la pacienții cu hipokinezia peretelui ventricular (diagnosticată ecocardiografic), la pacienții fără istoric de boală coronariană, în comparație cu cardiologii; la pacienții cu istoric de boală coronariană, cardiologii utilizează mai frecvent terapia agresivă antihipertensivă la subiecții dializați (chiar și în situații periculoase, cum ar fi istoricul de fracturi în contextul hipotensiunii ortostatice). în schimb, nu ar exista diferențe în deciziile terapeutice între cardiologi și nefrologi în ceea ce privește hipertrofia ventriculară stângă, insuficiența cardiacă congestivă sau disfuncția diastolică [Martirosyan
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91915_a_92410]
-
Cu toate acestea, pacienții renali au șanse mai reduse de a primi medicație antiagregantă plachetară cu aspirină în comparație cu subiecții non-renali [Wright et al., 2002; Shlipak et al., 2002]. Deși există preocupări legate de un eventual risc crescut de sângerare la subiecții renali, aspirina în doză redusă este recomandată de către toate comisiile de experți, în ciuda faptului că nu există studii de clasa A la pacienții renali. De asemenea, a crescut, în Statele Unite, procentul pacienților care primesc medicație hipolipemiantă: 29,2% în 2003
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91915_a_92410]
-
vârste foarte tinere în această populație. De altfel, discrepanța dintre riscul CDV în populația dializată [i cel din popula]ia generală este maximă la vârstele tinere. în același sens, curba mortalității CDV în funcție de vârstă este aparent paradoxal relativ plată la subiecții renali, în net contrast cu populația non-renală [Sarnak, 2003]. Semnificativ este faptul că polimedicația pacientului dializat este asociată cu costuri foarte mari: circa 15.000 USD/an/pacient, reprezentând, pentru totalitatea pacienților dializați din Statele Unite, o sumă depășind 3,6
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91915_a_92410]
-
insulinemiei se obține în aproximativ 30 minute. În schimb, cantitatea de glucoză necesară pentru a meține euglicemia este variabilă având tendința să crească treptat pe parcursul investigației. Din acest motiv este foarte important ca durata investigației sa fie aceeași la toți subiecții. În cursul investigației se tinde la obținerea perioadei de steady-state. Aceasta este perioada, cu o durata de cel puțin 60 minute (care se obține de obicei la cel puțin 1 oră de la inceputul infuziei de insulină) se caracterizează prin stabilitatea
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92229_a_92724]
-
producere de specii reactive cu acțiune asupra ADN la fumători, în timp ce la nefumători ar putea fi implicați alți carcinogeni de mediu, diferiți de cei de derivați din tutun [14]. S-a semnalat o interacțiune genă-genă cu un efect sinergic la subiecții cu polimorfisme asociate CYP1A2 x1F și NAT1 nefumători (AOR 2,9) și femei (AOR 2,5). Riscul de CP evaluat prin AOR pentru marii fumători, purtători ai alelelor CYP1A2 x1D (T-2467 del T), CYP1A2 x1F(A-163C)C și ai
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
creștere (PGF), factorului endotelial de creștere derivat plachetar AA (PDGF-AA), factorului epidermal de creștere (EGF) și angiopoetinei 1 (Ang1) s-a evidențiat că nivelul seric a patru factori: VEGF, PDGF-AA, Ang1 și EGF au o expresie diferită în CP, față de subiecții sănătoși. Creșterea nivelului lor seric, cu excepția PDGF se corelează cu prezența metastazelor ganglionare, dar și cu alte trăsături clinico-patologice. În analiză multivariată, nivelul crescut al PDGF-AA s-a corelat cu un prognostic de supraviețuire nefavorabil, în timp ce nivelele PDGFBB, VEGF și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
complex în tumorigeneză, favorizând procesul de migrare și invazie, crescând capacitatea metastatică, stimulând proliferarea și progresia celulară și protejând celulele tumorale de apoptoză [213]. La pacienții cu CP, nivelul seric al OPN este de aproximativ 2,5 mai mare față de subiecții sănătoși, iar la o valoare de prag de 33ng/ml are o sensibilitate de 80%, specificitate de 97% VPP de 98% și VPN de 76%, fiind superioară față de CA19-9, chiar cu două niveluri de prag (37 UI/ml sau 70
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
fiind incriminat efortul fizic sau traumatismul direct (20% din cazuri), dar asocierea lor nu este bine stabilită pentru a limita sau exclude aceste activități la pacienți. Incidența hematuriei crește cu gradul de mărime al rinichilor (2), fiind mai frecventă la subiecții cu rinichi mari (>15 cm) și/sau hipertensivi (12). Deși hipertensiunea este un factor favorizant, nu este clar dacă tratamentul hipertensiunii reduce frecvența hematuriei. Cauzele hematuriei macroscopice pot fi: ruperea unui vas în pereții chiștilor (în creștere) care comunică cu
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
rinichii pot deveni gigantici, impunând nefrectomia. Posttransplant, volumul renal se reduce progresiv, fără ca să se dezvolte la nivelul grefonului. Durerea renală, hematuria macroscopică, infecțiile recurente Aceste complicații survin la 36%, 30% și respectiv 46% din pacienți (Cristophe, 1996; Jungers, 1983). Subiecții cu infecții urinare frecvente în stadiul preuremic vor avea o rată semnificativ mai crescută a infecțiilor după inițierea terapiei de supleere renală comparativ cu cei fără episoade infecțioase în stadiul predialitic. Malignizarea chiștilor Este extrem de rară, raportată doar în 5
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
38). O meta-analiză publicată în 2011 de Taylor și colaboratorii săi a examinat rolul statinelor în prevenția primară a evenimentelor cardiovasculare. Concluziile au fost că terapia cu statine reduce mortalitatea globală, incidența evenimentelor majore cardiovasculare și scade necesitatea revascularizației la subiecții vârstnici fără boli cardiovasculare în antecedente (39). Studiul PROSPER (PROSpective study of Pravastatin in Elderly individuals at Risk) a examinat beneficiile administrării pravastatin 40 mg/zi versus placebo la o cohortă de pacienți cu vârsta cuprinsă în intervalul 70-82 de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
cu 4 întrebări referitoare la stresul în familie, la locul de muncă, financiar și privind evenimentele majore din viață (109). S-a identificat un nivel superior al stresului pe toate cele 4 categorii de pacienții cu boli cardiovasculare comparativ cu subiecții control. Indexul compozit de stres a prezentat un odds ratio de 2,67 pentru evenimentele cardiovasculare fatale, comparabil cu al factorilor de risc tradiționali. Deși acești factori de risc tradiționali au prezentat un risc relativ mai mare la subiecții tineri
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
care a inclus 2.498 de subiecți cu vârsta între 65 i 74 de ani, cu infarct miocardic în antecedente, participanții au prezentat mai puține simptome și o calitate a vieții mai bună, la un an de urmărire, comparativ cu subiecții mai tineri, indepen - dent de alte variabile clinice sau demografice. În schimb, mortalitatea pacienților vârstnici a fost superioară altor grupe de vârstă (112). Depresia. La momentul actual este dovedit că depresia reprezintă un important factor de risc psiho-social, frecvent întâlnit
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
dată fiind multitudinea de studii care demon - strează superioritatea comparativ cu terapia farmacologică în reducerea incidenței morții subite cardiace (164-168) . Aceste studii arată beneficii clare la pacienții cu vârsta sub 75 de ani, dar oferă, în schimb, date limitate la subiecții peste această limită de vârstă. O meta-analiză publicată în 2011 i care a inclus 4 studii randomizate cu un total de 4.915 pacienți, dintre care 579 (11,8%) cu vârsta peste 75 de ani, a arătat că ICD este
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
redus, determinat atât de vârstă, cât și de afectarea cardiovasculară. Totuși, date foarte clare arată că, după un eveniment coronarian,pacienții peste 70 de ani au beneficii similare, prin reabilitare fizică, în creșterea capacității funcționale și reducerea riscului cardiovascular, cu subiecții mai tineri (1). 49.2.1. Recuperarea cardiovasculară în boala coronariană La pacienții cu boală coronariană este demonstrată îmbunătățirea spontană a consumului maxim de oxigen în perioada de câteva luni care urmează unui eveniment coronarian acut. Programele de reabilitare fizică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91966_a_92461]
-
identificarea lui totală cu sarcinile de învățare în care se vede antrenat. Întrucât participarea elevilor este influențată foarte mult de stilul de conducere a procesului de învățământ, lecția activă preferă stilul democratic, de colaborare și conlucrare vie, activă între toți subiecții în locul celui autoritar și unidirecțional de impunere. În majoritatea cazurilor, scopul didactic principal fiind transmiterea de noi cunoștințe, lecțiile îmbracă forma lecțiilor de comunicare, având următoarea structură : * Pregătirea lecției noi; * Anunțarea subiectului și scopului lecției ; * Comunicarea noilor cunoștințe; * Fixarea cunoștințelor
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
final practic întreaga populație ?-pancreatică și ducând la apariția unui deficit absolut de insulină. Procesul autoimun apare la subiecți cu predispoziție genetică și este inițiat de triggeri din mediul înconjurător. Deși factorii patogenici care determină apariția autoimunității anti- ?-celulare la subiecții predispuși genetic nu sunt încă cunoscuți cu exactitate, există importante dovezi că distrugerea celulelor ?-pancreatice în DZ tip 1 apare ca urmare a existenței unei tulburări a imunoreglării (Bach, 1994). Potrivit acestei teorii clone de limfocite Ț potențial autoreactive pentru
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
efectuate în ultimele decenii au sugerat că introducerea precoce în alimentația nou-născuților a laptelui de vacă (respectiv a proteinelor din laptele de vacă) reprezintă un important factor de risc pentru declanșarea procesului autoimun care duce la DZ tip 1 la subiecții predispuși genetic (Norris și Pietropaolo, 1999; Pozzilli, 1999). Ipoteza implicării laptelui de vacă în etiopatogenia DZ tip 1 se bazează pe trei argumente principale: 1) În primul rând, pacienții diabetici nou descoperiți prezentau anticorpi sau răspunsuri Ț celulare împotriva serumalbuminei
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
apariția autoimunității anti GAD și implicit anti-β celulare pancreatice. Anticorpii anti GAD (GADA-GAD Auto-antibodies) sunt îndreptați împotriva izoformei de 65 kD a GAD și sunt prezenți la 70-80% dintre pacienții cu DZ tip 1 nou descoperit (comparativ cu 2% dintre subiecții nediabetici) și apar încă din perioada prediagnsotică (Velloso et al., 1993). Determinarea anticorpilor circulanți anti GAD se poate face prin tehnică ELISA sau RIA (Radioimmunoassay), ambele cu o specificitate de aproximativ 90%, tehnica RIA fiind însă mult mai sensibilă (76
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
a autoanticorpilor în procesul autoimun cu distrugerea celulelor β-pancreatice; sau (2) „marker” al distrucției β-celulare, în care anticorpii nu sunt direct implicați. Împotriva celei de a doua ipoteze pledează observația că anticorpii anti celule β nu apar de regulă la subiecții cu pancreatita acută. În sprijinul primei ipoteze vin observațiile că autoanticorpii pot contribui la amplificarea răspunsului imun în mai multe moduri, incluzând activarea complementului, opsonizare, creșterea preluării antigenelor β celulare de către celulele prezentatoare de antigen, etc. (Reijonen et al., 2000
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
al., 1983). Indiferent de rolul autoanticorpilor anti-β-celulari în patogenia DZ tip 1, detectarea anticorpilor în ser are o semnificație diagnostica și prognostica importantă: prezenta și titrul ICĂ, precum și IAA, GADA, IA-2A sunt predictori pentru apariția DZ de tip 1 la subiecții aflați la risc (rudele pacienților diabetici, subiecții cu genotipuri de risc etc). Cei mai predictivi rămân IAA și ICĂ (tabelul 2.3). Pentru ceilalți autoanticorpi riscul de apariție a bolii este cu atât mai mare cu cat numărul de autoanticorpi
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
în patogenia DZ tip 1, detectarea anticorpilor în ser are o semnificație diagnostica și prognostica importantă: prezenta și titrul ICĂ, precum și IAA, GADA, IA-2A sunt predictori pentru apariția DZ de tip 1 la subiecții aflați la risc (rudele pacienților diabetici, subiecții cu genotipuri de risc etc). Cei mai predictivi rămân IAA și ICĂ (tabelul 2.3). Pentru ceilalți autoanticorpi riscul de apariție a bolii este cu atât mai mare cu cat numărul de autoanticorpi prezenți este mai mare (fig. 2.1
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
în populația generală este mai redusă (Knip et al., 1998). Interesant că riscul de apariție a bolii este corelat și cu vârsta subiecților. De exemplu, în studiile prospective Bart’s Windsor și Bart’s Oxford, riscul DZ tip 1 pentru subiecții ICĂ(+) mai tineri de 13 ani a fost 62%, comparativ cu doar 4% pentru cei cu vârsta peste 40 ani (Bingley et al., 1994). Dintre ceilalți autoanticorpi, într-un studiu pe rude de gradul 1 efectuat în Germania (Christie et
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
află în curs de defășurare studii similare în Germania - Studiul BABY-DIAB (Roll et al., 1996) și în SUA - Studiul DAISY (Diabetes Autoimmunity Study în the Young) (Rewers et al., 1996). Dacă predicția absolută a DZ tip 1, cel puțin la subiecții provenind din familii cu istoric pozitiv de boală, nu este departe de a se realiza, cele două mari studii de prevenție a DZ tip 1 efectuate până în prezent au reprezentat un eșec. Este vorba de Diabetes Prevention Trial (DPT-1) care
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]