933 matches
-
ale faptului psihologic, deoarece nu le echivaleaz] cu nici un fel de afirmație real]. E adev]rât, sunt de acord cu subiectiviștii în respingerea atât a naturalismului obiectivistic, cât și a pretențiilor obiectiviste ale intuiționiștilor; dar numai atât au în comun. Subiectivismul, în sensul folosit aici, si prescriptivismul (sau emotivismul) sunt de o parte și de alta a principalei diviziuni a teoriilor etice în teorii descriptiviste și nedescriptiviste (vezi mai sus). De aceea folosirea termenului „subiectivism” pentru ambele risc] mari confuzii. Nedescriptivismul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dar numai atât au în comun. Subiectivismul, în sensul folosit aici, si prescriptivismul (sau emotivismul) sunt de o parte și de alta a principalei diviziuni a teoriilor etice în teorii descriptiviste și nedescriptiviste (vezi mai sus). De aceea folosirea termenului „subiectivism” pentru ambele risc] mari confuzii. Nedescriptivismul poate fi și el subdivizat. Primele versiuni, în mare parte forme ale emotivismului, erau în mod esențial iraționaliste. Dup] respingerea p]rerii potrivit c]reia judec]țile morale sunt echivalente cu afirmații ale faptelor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] fii motivat într-un anumit fel. Acest lucru nu trebuie confundat cu opinia potrivit c]reia, pentru că o judecat] moral] s] fie adev]rât], cineva trebuie s] fie motivat într-un anumit fel; aceasta ar fi o form] de subiectivism în sensul folosit mai sus. Teoriile internaliste sunt în contrast cu teoriile externaliste, care susțin c] cineva poate accepta o judecat] moral] independent de motivațiile sale. Așadar, de exemplu, conform externaliștilor, cineva poate afirma f]r] contradicție sau chiar inconsecvent] practic]: „Ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tendinț]. Din acest motiv, întreb]rile: „Ce ar trebui s] facem?” și: „Ce credem (ca grup) c] ar trebui s] facem?” sunt strâns legate. Ideea exprimat] aici indic] o form] de „scepticism etic” (vezi capitolul 35, „Realismul”, si capitolul 38, „Subiectivismul”). Este important s] subliniem faptul c] scepticismul nu se refer] la afirmațiile substantive ale eticii. Nimeni, cu atat mai puțin adepții eticii evoluționiste, nu neag] existența acestora. Scepticismul se refer] la argumentele considerate a fi temelia eticii substantive. Se susține
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din ceea ce este moral nu conteaz], deriv] din lipsă noastr] de libertate deoarece incapacitatea noastr] de a exercita vreun control asupra calit]ții morale a propriului comportament elimin] orice semnificație moral] din cadrul acelui comportament. (Pentru „nihilism” vezi și capitolul 38, „Subiectivismul”). O expunere formal] a cursului argumentației de la adev]rul determinismului la negarea libert]ții, a responsabilit]ții și a semnificației moralei ar contribui la clarificarea acestor puncte de vedere. Iat] o asemenea expunere a argumentelor: 1) Dac] deciziile și acțiunile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
abordeaz] aceste întreb]ri din direcția opus]. El începe cu o descriere subiectivist] a eticii care consider] sentimentele de aprobare că bâz] a judec]ții etice. Cu toate acestea Rachels g]sește această și alte versiuni succesive mai rafinate ale subiectivismului etic nesatisf]c]toare, pentru c] nu ofer] posibilitatea suficient] pentru dezacord și argumentație rațional] privind etică. Încercarea final] a lui Rachels de a oferi o formulare adecvat] a subiectivismului este una în care sentimentele noastre individuale de aprobare sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
g]sește această și alte versiuni succesive mai rafinate ale subiectivismului etic nesatisf]c]toare, pentru c] nu ofer] posibilitatea suficient] pentru dezacord și argumentație rațional] privind etică. Încercarea final] a lui Rachels de a oferi o formulare adecvat] a subiectivismului este una în care sentimentele noastre individuale de aprobare sunt atat de constrânse de cerințele imparțialit]ții și ale caracterului rezonabil, încât rezultatul este greu de distins de noțiunea obiectiv] de motive pentru acțiune la care au ajuns Smith și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a artei dramatice. În artă V. avea nostalgia clasicismului. Multe idei despre teatru se regăsesc în caietele intitulate Memorii, cele dintâi ale unui actor român, consemnate în intervalul dintre 1861 și 1865. Prețioase sub raport documentar, chiar dacă adesea furate de subiectivism, însemnările conțin interesante mărturii despre teatrul vremii, reflecții cu privire la meșteșugul actoricesc, precum și considerații despre rosturile morale și sociale ale artei pe care autorul o slujește. O înclinație pentru memorialistică e sesizabilă la V. În coloanele „Revistei literare” (1896-1899) el publică
VELLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290484_a_291813]
-
influențată de factori contextual-conjuncturali sau când comisia respectivă își exprimă prea repede și în mod direct concluziile subiective (Nuissl, 2002). Prezența mai multor evaluatori în cadrul aceleiași convorbiri, o semistructurare a discuției, folosirea altor surse de informare, mai puțin impregnate de subiectivism, implicarea directă a altor angajați în procesul selecției (în felul acesta, fiind vorba despre un proces de cooptare ce nu se va referi doar la cerințele postului, ci și la elemente ale grupului și ale culturii organizaționale) fac din interviuri
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
din jur și prestigiu), reciprocitate șicomunicare, flexibilitate (capacitate de adaptare și inovație), transparență (accesibilitate și corectitudine). Totuși, există și dezavantaje în cadrul activității în rețea, precum: rețeaua/parteneriatul înseamnă includere, dar și excludere, putând apărea riscul unei apropieri prea strânse (intervenind subiectivismul, pericolul gândirii în grup). Activitatea în rețea are în centrul ei individul. Rolurile pe care individul membru/partener al unei rețele trebuie să le îndeplinească variază. Astfel, rolul individului poate fi: - de a stimula și modera dezbaterile, utilizând diferite abordări
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
influențată de factori contextual-conjuncturali sau când comisia respectivă își exprimă prea repede și în mod direct concluziile subiective (Nuissl, 2002). Prezența mai multor evaluatori în cadrul aceleiași convorbiri, o semistructurare a discuției, folosirea altor surse de informare, mai puțin impregnate de subiectivism, implicarea directă a altor angajați în procesul selecției (în felul acesta, fiind vorba despre un proces de cooptare ce nu se va referi doar la cerințele postului, ci și la elemente ale grupului și ale culturii organizaționale) fac din interviuri
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
din jur și prestigiu), reciprocitate șicomunicare, flexibilitate (capacitate de adaptare și inovație), transparență (accesibilitate și corectitudine). Totuși, există și dezavantaje în cadrul activității în rețea, precum: rețeaua/parteneriatul înseamnă includere, dar și excludere, putând apărea riscul unei apropieri prea strânse (intervenind subiectivismul, pericolul gândirii în grup). Activitatea în rețea are în centrul ei individul. Rolurile pe care individul membru/partener al unei rețele trebuie să le îndeplinească variază. Astfel, rolul individului poate fi: - de a stimula și modera dezbaterile, utilizând diferite abordări
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Din această perspectivă, uneori se pun În lumină aspecte mai puțin cunoscute (fie de ordin concret-faptic, fie de natură interpretativă) ale realității istorice În discuție, alteori este amendată imaginea pe care respectivul observator o pune În circulație, relevându-i-se subiectivismul interpretării sau precaritatea informației, scoțându-se În lumină trăsăturile personale ale observatorului, identificate prin prisma deformărilor pe care le aduce realităților percepute. Desigur, aceste tipuri de abordare țin, În esență, de Însăși metoda critică a istoricului, fiind legate În mod
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
natură politică și identitară. Atunci când este vorba despre definirea spațiului În care trăiești tu și ai tăi sau, dimpotrivă, al aceluia În care sălășluiesc adversarii comunității tale, e limpede că rezultatul descrierii respective va fi puternic marcat de prejudecăți și subiectivisme. Geografiile simbolice pot fi mobilizate așadar În serviciul apărării intereselor practice și a valorilor simbolice ale oricărei colectivități. Ele devin părți componente ale ideologiilor justificative, fiind folosite ca argumente de către cele mai diverse grupuri politice sau sociale, uneori de către națiuni
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
informațiilor apocrife este cel al identificării cu atmosfera epocii sau cu un anumit personaj. Astfel, faptele prezentate nu mai au aura distantă a unor evenimente consemnate de niște cronicari. Desigur, se recomandă păstrarea unei atitudini rezervate față de informațiile apocrife, din cauza subiectivismului autorului anonim în prezentarea unui eveniment. Într-o epocă religioasă, contemporanilor lui Iacob probabil că li s-a părut ciudată atracția tânărului rege pentru ducele Lennox. Curtenii au pus-o pe seama vârstei și a faptului că era orfan. Însă„un
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Frecvent, o intrigă imaginară se bazează pe o serie de fapte și evenimente a căror autenticitate nu poate fi contestată. Despre memoriile lui Chavagnac, lui d‘Artagnan, ale domnului de Bordeaux cercetătorii pot aduce în discuție inferența emoțiilor și a subiectivismului autorului. Nu același lucru îl pot spune despre memoriile lui Richelieu sau ale lui Ludovic al XIV-lea, a căror acuratețe a fost verificată prin compararea lor cu memoriile secretarilor lor. Fără îndoială, aceste lucrări sunt autentice deoarece chiar Regele
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
literaturii ar fi o știință, proclamă caracterul personal al "înțelegerii" literare și "individualitatea" și chiar "unicitatea" fiecărei opere literare. Dar prin formularea ei extremă, soluția antiștiințifică prezintă primejdii evidente. Intuiția" personală poate duce la o "apreciere" pur emoțională, la un subiectivism fără rezerve. A sublinia "individualitatea" și chiar "unicitatea" fiecărei opere literare - deși reprezintă o reacție salutară împotriva generalizărilor pripite - înseamnă a uita că nici o operă literară nu poate fi pe de-a-ntregul "unică", pentru că în acest caz ar fi cu
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
o certitudine de 80% dacă femeia pe care urmează să o cunoști îți va plăcea sau nu. Orice încercare de abordare a subiectivității, ruptă de obiectivitate, înseamnă despărțirea cunoașterii de conștiință, mutilarea și mistificarea dublei spirale. Încercările de a explica subiectivismul în mod reducționist (la nivel biochimic-molecular sau cuantic), despărțindu-l de obiectivitate, conduc la vulgarizarea lui. Steven Weinberg 7, în cartea sa Reductionism redux, publicată în 1995, enunță: "Nu înțeleg cum cineva, în afară de George, va ști vreodată cum se simte
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
primesc Premiul Nobel pentru fizică al anului 1979. Cercetările din domeniul gravitației cuantice, descrise în The Quantum Theory of Fields și Gravitation and Cosmology, sunt unele dintre cele mai citate lucrări în fizica cuantică. Weinberg este preocupat de conștiință și subiectivism în contextul realității sociale. 8 Christiaan Huygens (1629-1695), matematician, astronom, ceasornicar, poet, muzician și fizician olandez. Studiază telescopic inelele lui Saturn și îi descoperă Luna, numită Titan. Inventează orologiul pendulă și este pionierul jocurilor de noroc. Prieten cu Galileo Galilei
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
factorii ce dețin puterea sau se luptă pentru cucerirea ei fiind translată într-un mediu guvernat de legile comunicării. Dezbaterile care inițial se desfășurau exclusiv în Parlament au început să fie translate din ce în ce mai mult în spațiul audio-vizual, astfel încât gradul de subiectivism al acestora a crescut considerabil, cel puțin în perioada ultimilor ani. 4.2.2. Partidele politice în perspectivă funcțională înainte de a ne concentra pe aspectele privind suprapunerea funcțională, este utilă o scurtă incursiune în teoria partidelor politice. Mai exact, ne
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
celor socializați într-un același areal spațio-cultural. Este vorba cel puțin de valorile care ocupă cele mai importante poziții în ierarhie. Dacă însă fiecare se așază pe acele poziții elementele care îl favorizează, nu mai vorbim de subiectivitate, ci de subiectivism și orice raportare la ceilalți își pierde sensul. Fiecare îl va „analiza” pe celălalt, îi va „arunca” o privire superioară și va trece mai departe mulțumit de sine. Astfel, constatăm că avem o concurență ridicată pentru stabilirea ocupantelor pozițiilor supraordonate
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
căreia gravitează întreaga problematică instructiv educativă din școala contemporană. Dacă admitem că efectul acțiunii educative depinde de calitatea agenților, educator și educat, cât și de relația dintre ei; că sursele blocajului țin în mare parte de relația profesor-elev (control aversiv, subiectivism în apreciere, necunoașterea personalității elevului sau a mediului său social, cultivarea la elevi a unor motivații negative, autoritarism, indiferență la succes, disciplină asigurată numai prin interdicții și solicitări, tranzacții compromițătoare, reacții exclusiv punitive la eșec, încurajarea vedetismului și multe altele
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
le dau izvoarele istorice, nu în a lega într-o sinteză faptele cunoscute”. Realitatea este că, dincolo de structura sa romantică în ambiția totalității, în obsesia originilor, în modul de a dispune lumini și umbre în vaste tablouri, ca și în subiectivismul său spectaculos și provocator, Hasdeu a încercat să-și îngrădească, totuși efuziunile romantice, compensând prin rigoare și analiză critică ispita evazionistă. A pus, astfel, un mare accent pe critică, noțiune prezentă la el cu ostentație, atât în revuistică și în
Intui?ii romantice ?i accente critice ?n opera istoriografic? a lui B.P. Hasdeu by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83578_a_84903]
-
le dau izvoarele istorice, nu în a lega într-o sinteză faptele cunoscute. Realitatea este că, dincolo de structura sa romantică în ambiția totalității, în obsesia originilor, în modul de a dispune lumini și umbre în vaste tablouri, ca și în subiectivismul său spectaculos și provocator, Hasdeu a încercat să-și îngrădească, totuși efuziunile romantice, compensând prin rigoare și analiză critică ispita evazionistă. A pus, astfel, un mare accent pe critică, noțiune prezentă la el cu ostentație, atât în revuistică și în
INTUIȚII ROMANTICE ŞI ACCENTE CRITICE ÎN OPERA ISTORIOGRAFICĂ A LUI B.P. HASDEU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1726]
-
măsurătorilor efectuate de către acesta. Prin urmare, știința consideră că fenomenele naturale se manifestă independent de voința și conștiința observatorului. Mai mult, observatorul însuși devine un produs al evoluției materiei. Spre deosebire de știință, religia și științele oculte aveau să se centreze pe subiectivism și existența Divinității, percepută drept cauza supremă a realității. Omul era creat de Divinitate, care îl înzestrase cu o fărâmă din scânteia divină, scânteie ce supraviețuia morții fizice atâta timp cât esența sa nu era de natură materială. Fondatorul științei și fizicii
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]