3,570 matches
-
o evoluție sinuoasă, în ultimele decenii manifestându-se o dezbatere intensă între adepții a două tipuri de strategii comerciale de dezvoltare: una orientată spre exterior și axată pe promovarea exporturilor, iar cealaltă orientată spre interior și bazată în special pe substituirea importurilor. Una dintre cele mai pertinente soluții, în deplină concordanță cu ultimele evoluții existente în economia mondială contemporană și care îmbină într-un mod armonios ambele tipuri de strategii, este reprezentată de procesul de integrare economică. În cadrul lui coexistă în
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
mondială contemporană și care îmbină într-un mod armonios ambele tipuri de strategii, este reprezentată de procesul de integrare economică. În cadrul lui coexistă în mod optim strategia de promovare a exporturilor prin intermediul comerțului liber din interiorul uniunii cu strategia de substituire a importurilor, în care uniunea ca întreg este delimitată de ansamblul economiei mondiale prin promovarea unei politici comune față de terți. Elemente aparținând ambelor tipuri de strategii comerciale de dezvoltare s-au regăsit în cadrul politicii economice aplicate de România pe parcursul ultimului
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
comerțului exterior în dezvoltarea economică a României-privire retrospectivă" este prezentată importanța comerțului exterior în cadrul procesului de dezvoltare economică a României pentru perioada planificării centralizate. Politica comercială aferentă ultimei decade a perioadei respective s-a bazat pe o strategie deficitară de substituire a importurilor și forțare, chiar și în condiții de ineficiență economică și inechitate socială, a exporturilor și pe o concentrare excesivă a relațiilor comerciale externe cu țările membre ale CAER. În ceea ce privește fluxurile de export și import, cu toate că au avut loc
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
activitatea firmelor, dar se pot transforma în căi spre succes, în cazul în care și condițiile interne permit acest lucru) și politica guvernamentală. În concluzie, subliniem faptul că stimularea și favorizarea determinanților, priviți ca un sistem și nu încercarea de substituire a lor, reprezintă elementul principal care poate scoate cu adevărat la lumină și dezvolta avantajele competitive ale unei anumite economii. În cadrul procesului de dezvoltare, comerțul exterior reprezintă un factor esențial care permite o specializare în producție cu implicații directe asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
greu decât prin intermediul industriilor independente locale. În plus, aceste țări nu realizează automat și îmbunătățirile tehnologice care sunt necesare pentru a progresa în procesul de producție prin inițierea unor activități mai sofisticate. Există totuși și câteva exemple de succes de substituire a importurilor anumitor țări în contextul rețelelor internaționale de producție care au condus la deplasarea structurilor economice de la asamblarea părților componente importate la producerea lor pe plan intern. Sugestiv este cazul industriei calculatoarelor electronice din Taiwan, țară care deține cel
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
două categorii principale de strategii comerciale: o strategie orientată spre interior și o a doua orientată spre exterior. Prima reprezintă o încercare de retragere, chiar și pe termen scurt, de la participarea deschisă în cadrul relațiilor comerciale internaționale, având ca element central substituirea importurilor, în sensul producerii pe plan intern a bunurilor care altfel ar fi importate. Acest lucru poate conduce la economisirea valutei și în cele din urmă poate genera noi exporturi de produse manufacturate, eliminând astfel problemele cauzate de exporturile produselor
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
cele din urmă poate genera noi exporturi de produse manufacturate, eliminând astfel problemele cauzate de exporturile produselor primare, în cazul în care industriile autohtone, care substituie importurile, realizează economii de scară importante și în cazul industriilor în formare. Strategia de substituire a importurilor are la bază utilizarea taxelor vamale, a contingentelor de import, a subvențiilor acordate industriilor care substituie importurile și a altor măsuri din această categorie. Ideea centrală susținută de acest tip de strategie se referă la faptul că țările
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
extinse și posibilitatea de a exporta bunurile manufacturate anterior protejate, pe măsură ce economiile de scară, costurile scăzute cu forța de muncă și externalitățile pozitive determină o creștere de competitivitate a prețurilor interne în raport cu cele mondiale"24. Stadiul I al strategiei de substituire a importurilor a fost și este specific țărilor foarte slab dezvoltate și în general tuturor țărilor aflate într-un stadiu incipient al procesului de industrializare. Nivelul protecției este mai redus, deoarece bunurile produse pe plan intern, care erau anterior importate
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
de componente și accesorii în vederea eficientizării diferitelor operațiuni. În ceea ce privește producția autohtonă, aceasta va înregistra o creștere mai mare în comparație cu consumul intern, datorită faptului că trebuie să suplinească pe lângă majorarea consumului și înlocuirea importurilor. Stadiul al II-lea al strategiei de substituire a importurilor a fost specific de-a lungul perioadei postbelice unor țări din America Latină, Asia de Sud precum și țărilor foste socialiste din Europa Centrală și de Est (până în anul 1989). Trecerea din primul stadiu în cel de-al doilea a fost determinată
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
din primul stadiu în cel de-al doilea a fost determinată de menținerea unei rate înalte de creștere a producției industriale, care, în mod inevitabil, a condus la apariția necesității exportului de produse manufacturate. În această etapă se trece la substituirea importurilor de 24 M. Todaro, Economic Development, Addison Wesley Reading, Massachusetts, 1997, p. 459 bunuri intermediare și a celor de folosință îndelungată (în producție și consum) și realizarea lor în producția internă. Comparativ cu bunurile substituite în primul stadiu, cele
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
ale piețelor naționale din țările în curs de dezvoltare contribuie în același timp la creșterea costurilor de producție ale acestora. De asemenea economiile valutare tind să fie reduse, datorită necesității de a importa materiale, mașini și utilaje"25. Politicile de substituire a importurilor au înregistrat o serie de diferențe între țările în curs de dezvoltare cu economie de piață și țările socialiste din Europa Centrală și de Est. Țările aparținând primei categorii au folosit în general o combinație de tarife și
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
considerate protecția a fost privită ca fiind permanentă. În al doilea rând, în toate țările aparținând celor două grupuri au existat variații considerabile între ratele protecției explicite și a celei implicite în cazul activităților industriale. Astfel, s-a practicat o substituire continuă a importurilor în situația activităților caracterizate de costuri interne ridicate și în creștere pe unitatea de valută economisită. În țările socialiste din Europa Centrală și de Est, obiectivul declarat a fost limitarea importurilor de bunuri care nu pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
prețurilor. Astfel, în țările est europene, resursele au fost în mare parte alocate centralizat și în termeni fizici. Efectele aplicării acestui tip de strategie asupra exporturilor cât și creșterii economice au fost deosebit de negative. Astfel, "discriminarea împotriva exporturilor și în favoarea substituirii importurilor nu a permis dezvoltarea exporturilor de produse manufacturate în țările angajate în stadiul al doilea care au utilizat o protecție ridicată. Au existat de asemenea involuții și în ceea ce privește exportul de produse primare, din cauza practicării unor prețuri scăzute atât pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
creșterii exporturilor de produse primare și eșecul în dezvoltarea exporturilor de produse manufacturate nu a permis obținerea în cantități suficiente a valutei necesare pentru realizarea unei creșteri economice rapide. Situația a fost agravată de reducerea economiilor nete datorate strategiei de substituire a importurilor din cauza nevoii în creștere pentru aprovizionarea cu materiale, mașini, tehnologie, know-how din exterior. În consecință, creșterea economică din țările socialiste a fost din ce în ce mai mult constrânsă de limitările impuse de cantitatea redusă de valută cât și de fenomenele de
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
constrânsă de limitările impuse de cantitatea redusă de valută cât și de fenomenele de criză cauzate de încercările forțate de majorare a ritmurilor de creștere la nivele cu mult superioare în comparație cu cele ale sporirii încasărilor din exporturi. În opoziție cu substituirea importurilor se situează strategia comercială orientată spre exterior, care stimulează participarea activă în cadrul comerțului internațional, prin încurajarea alocării eficiente a resurselor și prin evitarea distorsionării prețurilor. În centrul acestui tip de strategie se află promovarea exporturilor, bazată pe: acordarea subvențiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
a celor care utilizează preponderent forța de muncă, conform teoremei Heckscher-Ohlin. Promovarea unei strategii de dezvoltare extrovertită conduce la atingerea unei eficiențe economice superioare și prin stimularea unei expansiuni rapide a activităților economice rentabile, comparativ cu situația aplicării strategiei de substituire a importurilor în care majoritatea acestora sunt constrânse să se dezvolte aproximativ în același ritm cu sectoarele și întreprinderile ineficiente. Implementarea unei strategii de dezvoltare extrovertită implică o politică comercială eficientă și preponderent liberală care să minimizeze sau chiar să
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
ritm cu sectoarele și întreprinderile ineficiente. Implementarea unei strategii de dezvoltare extrovertită implică o politică comercială eficientă și preponderent liberală care să minimizeze sau chiar să elimine diferitele întârzieri, proceduri birocratice și alte costuri suplimentare pe care le poate genera substituirea importurilor. În acest fel, "prin aplicarea unei strategii de promovare a exporturilor nu poate fi neglijată piața mondială: aceasta funcționează ca un element de constrângere a comportamentelor economice, atât ale întreprinzătorilor cât și ale oficialilor guvernamentali, returnându-le acestora simultan
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
în curs de dezvoltare este: de ce indicatorii sintetici ai dezvoltării (PNB real, șomajul, distribuția venitului, etc.) ar trebui să înregistreze niveluri superioare în țările care implementează politici de promovare a exporturilor comparativ cu cele care se axează în principal pe substituirea importurilor? Răspunsul teoriei neoclasice a comerțului internațional, bazate în special pe avantajele statice rezultate din activitatea de comerț exterior, nu poate fi considerat pe deplin satisfăcător, deoarece elementul esențial nu este reprezentat de simpla majorare a 27 Anne O. Krueger
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
World Bank, World Development Report 1987, chapter 5 30 Idem., p. 85 acest rezultat se referă la faptul că, majorarea exporturilor de produse care utilizează preponderent factorul muncă conduce la oportunități suplimentare de angajare a populației active, în timp ce, politicile de substituire a importurilor generează, în multe cazuri, procese de producție intensive în capital, care determină în cele din urmă disponibilizări de personal. Un alt element pozitiv, specific strategiei comerciale a deschiderii spre exterior, este reprezentat de dispariția sau limitarea fenomenelor de
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
în cele din urmă disponibilizări de personal. Un alt element pozitiv, specific strategiei comerciale a deschiderii spre exterior, este reprezentat de dispariția sau limitarea fenomenelor de criză datorate lipsei de valută străină. În plus, chiar în cazul adoptării strategiei de substituire a importurilor, economia de valută este realizată doar pe termen scurt, deoarece înlocuirea produselor finale, care ar fi trebuit importate, cu bunuri similare, dar realizate pe plan intern, necesită importuri de materii prime, de mașini și echipamente, precum și de alte
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
ar putea fi o îmbinare armonioasă a elementelor componente ale celor două strategii. În acest sens, este edificator exemplul Coreei de Sud care, înainte de a se angaja pe pârtia unei creșteri economice susținute bazată pe exporturi, a utilizat o strategie comercială de substituire a importurilor. Un alt posibil răspuns poate fi constituit de procesul de integrare economică dintre țările în curs de dezvoltare, care poate avea influențe benefice, deoarece în cadrul lui coexistă în mod optim strategia de promovare a exporturilor (prin intermediul comerțului liber
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
extinderii pieței potențiale de desfacere, prin realizarea de economii de scară și, nu în ultimul rând, printr-o productivitate mai ridicată, nu toate aceste elemente fiind însă suficient puse în valoare în perioada economiei centralizate. 3.2. Deficiențele strategiei de substituire a importurilor După terminarea celui de-al doilea război mondial România s-a înscris pe o traiectorie de dezvoltare în care organizarea centrală de către stat a oricărei activități economice a constituit elementul central al noii politici economice, inițiativa privată fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
deplasat prin urmare doar la nivelul consumatorilor, conducând la o lipsă cronică de interes pentru atingerea unor standarde ridicate de calitate, pentru dezvoltarea proceselor inovative și nu în ultimul rând pentru promovarea eficientă a produselor autohtone. Eșecul politicii economice de substituire a importurilor, aplicate de România în ultimul deceniu al perioadei regimului comunist, s-a datorat în special manierei artificiale în care a fost încurajată industria autohtonă. Astfel, pe fondul restricțiilor cantitative practicate asupra importurilor, supraevaluarea forțată a monedei naționale a
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
supraevaluarea forțată a monedei naționale a constituit echivalentul unei protecții tarifare prohibitive. În același timp, unul dintre costurile majore care au trebuit suportate a fost reprezentat de eșecul creșterii încasărilor aferente exporturilor în ritmurile scontate. Din acest motiv, strategia de substituire a importurilor aplicată nu a mai fost direcționată prioritar spre dezvoltarea unor ramuri industriale noi sau pentru retehnologizarea celor existente ci a rămas tributară acumulării și economisirii de valută într-un mod irațional, care s-a soldat în final cu
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
valută într-un mod irațional, care s-a soldat în final cu propagarea unor distorsiuni puternice în întreg sistemul economic centralizat și a condus inevitabil la declanșarea unui fenomen de criză. Un alt element contradictoriu, care a caracterizat politica de substituire a importurilor, se referă la imposibilitatea realizării simultan a unei administrări eficiente a sistemului de protecție foarte ridicată în cazul importurilor de bunuri intermediare și de capital și a unei competitivități reale pe piața mondială. În vederea realizării acestui deziderat este
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]