720 matches
-
Hutcheon accentuează, pe de o parte, importanța discursului ca vector de problematizare a istoriei, individului, relațiilor dintre texte, iar, pe de altă parte, faptul că răspunsurile la aceste interogații nu vor fi decât provizorii, limitate contextual și contaminate de către un subtext ideologic. Ridiculizând convențiile discursului pentru ca apoi să se folosească de ele, scriitorul postmodern practică o succesiune de atitudini și stiluri contradictorii, refuzând să ofere o viziune stabilă asupra lumii, astfel încât cititorului i se conferă un rol activ, de opțiune între
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
lui Baudrillard. Astfel, dacă o mare parte observă în Le Miroir de la production, de pildă, o expunere în forță a punctelor slabe ale teoriei marxiste, alții citesc în această condamnare a marxismului ca oglindă a procesului de producție existența unui subtext, acela al prezervării de către Baudrillard a formei fundamentale a criticii marxiste (Mike Gane). Douglas Kellner, care realizează o interpretare din perspectiva ideologiei de stânga, fie deplânge distanțarea lui Baudrillard de temele abordate în prima parte a operei sale, fie, atunci când
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
este mult mai radical decât el"412. Kellner interpretează această poziționare a lui Baudrillard în termenii unei "critici aristocratice" a economiei politice ca fiind profund influențată, pe lângă ideile lui Bataille, de cele ale lui Nietzsche, pe care îl regăsește în subtextul acestei imperiale "morale a stăpânului", în care valoarea este dată doar de exces, intensificarea energiilor vitale și putere. De asemenea, strategia provocării, care aparține schimbului simbolic, este una dintre cheile analizei teoriei baudrillardiene, care se va întregi în opera sa
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
trad. rom.]) ca o indicație de lectură ce vine din partea lui Baudrillard, care pare a-și dezvălui propria înțelegere a hiperrealității în termenii unui moment de îndoială carteziană extremă. Utilizarea expresiei "geniu malițios", rău (malin génie) este lecturată așadar în subtext ca o trimitere voluntară la Descartes și la asocierea cu filosofia sa. Anthony King consideră astfel teoria hiperrealului ca fiind "blocată" într-un cadru demodat, care nu aplică și direcțiile dezvoltate, de pildă, de cotitura lingvistică; astfel, hiperrealul s-ar
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
care lumea s-a schimbat. Așa cum Morris a sugerat, opera lui Baudrillard invită în mod seducător cititorul să răspundă da, "chiar așa stau lucrurile în realitate""484 (s. a.). Putem cataloga această lectură ca fiind deconstructivă, deoarece descoperă intenții ascunse în subtext, contrare celor manifeste și constant subliniate de Baudrillard (mai ales că filosoful francez a criticat îndelung concepția tradițională asupra teoriei și analizei văzute în relație de corespondență cu realitatea; în opinia sa, teoria nu poate fi reconciliată cu realitatea, ea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
configurația inițială a lucrurilor și discursurilor. Acesta este, de fapt, modelul formei primitive a limbii în concepția lui Baudrillard. Baudrillard neagă conceptului de gândire radicală eventualul caracter depresiv, lipsa de responsabilitate, nihilismul și disperarea care s-ar putea citi în subtextul acestei sintagme. Mai curând, acesta vrea să aducă în prim plan un mod de a regândi relația dintre teorie și realitate. Teoria Iluminismului a luat sfârșit și, o dată cu ea, și pretenția teoriei de a fi o reflectare a realului. Statutul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
postmodernismului de la Linda Hutcheon, discursivitatea postmodernă își întregește prezentarea prin adăugarea unor proceduri noi (citare, parodie, relexicalizare etc.). Discursul este acum considerat un vector de problematizare, în urma căruia situările nu pot fi decât provizorii, limitate contextual, dar deschise intertextului și subtextului. Ideea esențială a lucrării, care este legată de investigarea răspunsului la întrebarea: putem vorbi despre un nou tip de discurs, discursul postmodern, și de o serie de strategii discursive actuale, care impun însuși textului o parte din rapiditatea, viteza și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
citim versul: „Cu mintea-mi cea hrăpită semeț mă-nțraripam”?! De citit Îl putem citi În litera alegoriei, dar ceva rămîne neexplicat, o temă nouă, scăpată de rația poetului, se substituie temelor repetate, alegorizate În poem. Este tema zborului și, În subtext, este tema hrăpirii, aceea care definește impetuozitatea, caracterul violent al demersului liric. Mai este o referință În acest lung vis moralizator care merită a fi citită și prin ceea ce poate ascunde: În cîntul (să-i spunem astfel) al XVI-lea
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
categorii morale și sociale. Figurile spiritului, strategia lui pot fi În continuare urmărite, Însă cu puține rezultate care să intereseze, cu adevărat, acel mod specific de apropiere a universului dinafară, propriu oricărui poet. SÎnt texte cu multe aluzii, dar fără subtexte. Puține nuanțe scapă rațiunii ordonatoare. Poemul trăiește la suprafața lui, mesajul este manifest, figura unui discurs se constituie de obicei dintr-o juxtapunere de judecăți morale (simple sau dezvoltate): „să stăpînim durerea care pe om supune”, „Eu nu Îți cer
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
olfactive... nu trec nici aici de o anumită limită de abstracțiune și stereotipie, rareori o pulsație, o nuanță, o repetiție indică un atașament involuntar pentru o categorie de lucruri. Trebuie o mare perseverență și inventivitate critică pentru a descoperi un subtext (un inconștient productiv) Într-un text ordonat și lustruit de un talent care se exprimă ușor, prea ușor. Mai inventivă, cu o mai mare mișcare, În orice caz, este retorica În poemele epice. Dumbrava roșie este un model. Regăsim, aici
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
sobrietății" manifestată "și în direcția pateticului, tragismului și confesiunii sentimentale, dar și în cea a condimentelor de limbaj caricatural, grotesc sau sarcastic"65. În plus, Lovinescu însuși a încurajat în repetate rânduri, după cum am văzut, procedeul confruntării textului literar cu subtextul său biografic. Nu mă voi angaja, acum, într-o interpretare de acest gen. Voi reveni cu detalii în capitolul consacrat ciclului eminescian. Urmărind, ca de obicei, geneza formei romanești, am cules din "agende" doar următoarele însemnări de oarecare interes pentru
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de moralitate și, chiar, obediență. După cum am mai precizat, lipsa mărturiilor și a documentelor evocatoare ne obligă să operăm mai mult pe cale intuitivă în tentativa noastră de portretizare a familistului băcăuan. Secvențele din viața domestică a acestuia trebuie „citite” în subtext. Ni-l putem imagina prea puțin implicat în educația propriilor copii, mai mult absent, decât prezent în cotidianul casnic. Nevoia cutumiară de a asigura veniturile necesare traiului de zi cu zi au forțat „împlinirea” acestei realități. Membrii familiei au acceptat
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
învăluitoare a ochilor cuiva, a misterului de necomentat al tăcerilor sau al lacrimilor. Imaginile sînt învolburate. Ca și personalitatea lui Alexa. Neastîmpăr. Neliniști. Spectacolul cu O noapte furtunoasă de la Teatrul Giulești, pe care îl am fixat pînă în detalii și subtext, este, pentru mine, luciditatea unui cititor luminat. Acolo nu există linii blînde, jumătăți de măsură, "perdele". Caragiale vorbește în primul rînd despre trădare. Despre amantlîc grav. Trădarea încrederii în persoana căreia îi încredințezi afacerea și prietenia. Poate că în realitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Adevărat! Rebelii nu mai protestează, Drumul spre înalta societate a fost greu, însă răsplătit pe deplin. Furios, ca și Wesker sau Osborne, Pip Thomson (eroul din Cartofi prăjiți la orice) sfârșește prin a accepta. [...] Am revăzut succint numai unul din subtextele pe care Alexa Visarion, student regizor în clasa prof. Radu Penciulescu, le-a pus în evidență prin intermediul unei excelente suite de imagini scenice. Sala, în concepția regizorului, este un posibil interlocutor, un participant nemijlocit la experiența grupului de recruți. Scena
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
din pod, ca o insectă, sfâșiat și întors pe dos, Rică Venturiano oftează, dârdâind aproape, titlul piesei: "... ce noapte furtunoasă!". Într-adevăr, de data aceasta, cele două ore de spectacol, gândite necruțător de regizorul Alexa Visarion prin textul și prin subtextul lui I. L. Caragiale până în abisurile existenței, reprezintă o tragicomedie cu umor veninos și se desfășoară ca o noapte de groază. Nu mai asistăm la comoda furtună într-un pahar cu apă, la farandola spumoasă, elegantă, la cadrilul înțepat și cu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
în fostul sediu al comitetului central, am văzut oamenii, scena, eliberarea unor tensiuni, am văzut chiar dincolo de primul nivel al percepției, pot spune că am văzut acele meandre ale sufletului omenesc prezente în momentele de mare intensitate. Având "textul" și "subtextul" în față am văzut și subliniez acest am văzut pentru că lucrurile nu erau întotdeauna vizibile, am încercat să descopăr al doilea nivel al semnificațiilor și cred că prima concluzie care m-a îndemnat să mă întorc la teatru a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
director general în MAE finlandez. În felul acesta, reprezentantul țării gazdă încerca să devanseze orice discuție privind regulile de procedură, punând Consultările în fața unui fapt împlinit printr-un act unilateral. Numirea unui vicepreședinte permanent al Consultărilor putea să sugereze, în subtext, că el însuși, Tötterman, urma să fie președintele permanent al lucrărilor. Instantaneu, ambasadorul Lipatti a ridicat pancarta "Roumanie" și a anunțat "point of order", ceea ce însemna că delegația română cerea cuvântul. Tötterman a privit câteva clipe către locul unde se
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cerea ca miniștrii de externe ai țărilor mediteraneene să fie invitați să-și expună pozițiile încă din această reuniune de început a Conferinței. Se făceau din nou auzite opiniile potrivit cărora "consensul nu poate fi împins până la absurd" care, în subtext, evocau posibilitatea eliminării Maltei de la lucrări. Și în acest caz, revenea delegației române, ministrului de externe George Macovescu, misiunea deloc ușoară de a-l convinge pe liderul maltez că dimensiunea meditaraneeană a Conferinței putea fi foarte bine asigurată în modalități
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
minuțios și cu finețe. Într-un orizont de referință mai amplu, obiectul de interes al studiului este moralistul Slavici, fixat într-o atitudine didactică. În opera sa moralismul obliterează profund diverse compartimente ale textului și întreține tensiunea între povestire și subtextul său motivant. Acesta din urmă se erijează - spre sfârșitul perioadei creatoare a lui Slavici - în discurs tezist, transformând evenimentele narate în simple pretexte. Interpretările date de exegetă schimbă cu totul optica tradițională asupra scriitorului. Demersul epic al lui Slavici este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288935_a_290264]
-
Anouilh. Violeta Popescu îi răspunde cu subtilitate, cu o poezie sobră, reținută, a alunecărilor și încetinirilor de ritm, cu o mimică de ciudată, uneori, elocvență, în rolul femeii care, prin evoluția ei, pare că dezvoltă și un subțire comentar de subtext acțiunii din piesă. Acordat ambianței, cu abordarea unui surîs al suficienței, Florin Mircea joacă cu aplomb rolul inginerului Ștefan, cumnatul lui Ilie, iar Liana Mărgineanu, prezentă, ca totdeauna, cu vioiciune, împlinește în caricatural o schiță reușită a Verei, sora Minei
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Universitate. Sărbătorirea se suspendă, întrucît, de ce, de nece, ungerea ca rector a lui Mihai nu s-a produs. Este vestea care declanșează criza. (Crizele, în piesele lui Constantin Popa, nu au nimic artificios, ele fiind pregătite prin gradate tensionări ale subtextului.) Armonia ce părea să domnească se fisurează văzînd cu ochii, lăsînd locul unor stări conflictuale care mocneau de mult. Și, dintr-un reproș în altul, dintr-o simplă maliție într-un nestăpînit acces de nervi, mai cade o mască, mai
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
mijloacele cele mai ușoare de a ironiza. Se critică nu fondul, nu moravurile politice sau sociale, ci mai ales limbajul, stilul gazetarilor; sunt relatate persiflant și anumite evenimente lipsite de interes public. Totuși, în unele dintre producțiile tipărite există în subtext aluzii politice. Câteodată se imită versificația populară, alteori se reproduc anecdote și texte umoristice din folclor. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287889_a_289218]
-
Stalin. Pentru el, "națiunea este o comunitate umană, stabilă, istoric constituită, creată pe baza unei comunități de limbă, de teritoriu, de viață economică și de formație psihică, toate acestea constituindu-se în fond într-o comunitate de cultură".345 În subtext, trebuie să se înțeleagă de fapt că națiunea primordială, de natură lingvistică sau etnică nu poa-te fi atribuită decît unei deschideri culturale înglobînd la limită necesitățile economice, dar că identitatea pe care o modelează la diversele sale nivele nu legitimeză
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
etc.) ale pseudo-„îngrijitorului de ediție”, sunt introduse și fragmente ale unui al doilea text al Anonimului, paralel cu cel din prima parte. Cartea e, sub aparențe ludice, o vastă „panoramă” a lumii contemporane, plină de gravitate și conținând în subtext înfrigurate interogații asupra vicisitudinilor veacului. În schimb, Toxicologia... ar putea fi descrisă ca o autobiografie, în parte reală, în parte fictivă, unde discursul auctorial e relativizat prin interpretarea lui contrapunctică de personaje ale prozelor de ficțiune ale lui S. Sensul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
formulei romanului de aventuri, altcândva a textului confesiv ori a biografiei ș.a.m.d.), aceleași trăsături esențiale, atât în ce privește construcția și tehnicile, cât și sensul global. Criticii au semnalat, cvasiunanim, predominanța discursului ironic, burlesc, parodic, afectat livresc și erudit (cu subtext ludic), ingeniozitatea tehnicii narative (se întâlnesc adevărate broderii scripturale, cascade de „sertare” narative, deschise fie prin „punere în abis”, fie „în paralel” față de textul principal, performanțe de jonglerie în materie de atribuiri succesive sau alternative ale secvențelor unor naratori diferiți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]