5,627 matches
-
cunoscute două forme de adopție: adoptio, care semnifica adopția unei persoane dependente (alieni iuris), aflate sub puterea părintească (patria potestas), putere care-i revenea tatălui (pater familias), iar a doua formă cunoscută era adrogatio, care semnifica adopția unei persoane independente (sui iuris), care în urma adopției își pierdea acest status și devenea alieni iuris 3. Legea Romană a acordat o importanță deosebită acestui proces, remarcându-se o complexitate ridicată a acestuia. Pentru ambele forme, regula impunea ca adopția să fie înfăptuită de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
va mai fi, și ce s-a făcut, se va mai face; nimic nu este nou sub soare. Toate merg la un loc, toate au fost făcute din țărână, și toate merg în țărână. Cine știe, dacă suflarea omului se suie-n sus, și dacă suflarea dobitocului se pogoară-n jos, în pământ? (Flacără Sacră, 1, I, 1934, p. 7. Acest articol a fost semnat de către Calinic I. Popp Șerboinau sub pseudonimul de Piconșer) Cremațiunea și religia creștină O privire generală
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
corpul omului este compus din diverse elemente, care-l însoțesc și-l susțin și a căror dezbinare se face prin moarte. În acel moment, fiecare din aceste elemente se întoarce la sorgintea sa. Aerul și focul, care formează sufletul, se suie iar la cer de unde purced, în vreme ce părțile omenești se coboară în pământ, de unde își trag originea lor. Din aceasta ar urma ca sufletul să fie muritor și supus soartei corpurilor. Dar ceia ce pare că Chinezii neagă ca metafizicienii, admit
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
cultura ce i se dă, o perfecțiune analogă cu aceia care procură corpului exercițiul și că practica unei virtuți perfecte, face sufletul nemuritor. CEREMONII LA MOARTE. Când vreun bolnav trage să moară, una din rudele lui îi ia haina și suindu-se pe acoperișul casei, strigă în gura mare sufletului, stând cu fața spre miazănoapte. După ce moare, așează un altar pe care se pune un portret al mortului, lângă care stau copiii lui. I se pune în gură orez, grâu sau
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
de loc cele șapte perioade ale vieții, când moare corpul, reintră în viață până la de șapte ori. Cu cât corpul se păstrează pur, cu atât mai mult se scurtează timpul migrațiunilor. După trecerea a trei mii de ani, sufletul se suie din nou în sferele superioare pe calea zodiacului și prin ușa zeilor păzită de câini. CEREMONII LA MOARTE: În momentul când un Egiptean își dă ultima suflare, numaidecât rudele lui aleargă să anunțe pe preotul însărcinat cu îmbălsămarea. Acesta venind
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
de un suflet simțitor, care nu este altceva decât materia luminoasă și subtilă, ce se formează sau se toarnă după corpul nostru și care-i conservă pentru totdeauna dimensiunile și asemănarea. Moartea desparte aceste două suflete, din care unul se suie iar la cer, pe // când celalalt condus de zeul Mercur se pogoară la Pluton, care-i cere socoteală de faptele sale. În timpul lui Cesar nemurirea sufletului era pusă la îndoială. Ceremonii la moarte. După ce mai întâi se spăla corpul mortului
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
una din ieșirile piațetei. Lângă ea, o siluetă neagră se desprinse din beznă, se apropie de intrarea casei și discută ceva, foarte scurt, cu alte două umbre care tocmai apăruseră. Apoi silueta neagră se Întoarse la postul ei, umbrele se suiră În caretă, iar aceasta trecu pe lângă mine cu catârii ei negri și cu prezența funebră a unui vizitiu pe capră, aproape atingându-mă Înainte de a se mistui În Întuneric. N-am avut timp să mă gândesc la misteriosul vehicul. Încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
departe. Peste o vreme va veni la mine o scrisoare cu actele. Tot ce trebuia să fac era să-mi scriu numele în câteva locuri. Apoi, a spus tata, o să stăpânești o mică avere. Chiar în seara aceea m-am suit în pat, cu hârtie și creion la mine, și mi-am inventat o iscălitură. Era o bucățică din malul râului Ava, cu trei tufișuri mici, două stânci colțuroase și la urmă încă două tufișuri mici, aproape târâtoare. întreaga mea viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
străbat ca un păienjeniș încăperile, mobile inutile, oameni umblând bezmetici, coridoare nesfârșite... Și medici. Au apărut medicii - era de așteptat -, dar aceștia, în loc să-i ajute imediat pe cei aflați în dificultate, îi duc Dumnezeu știe unde... Cine se opune este suit cu forța pe o brancardă. PAGINĂ NOUĂ CEI TREI COPII-MOZART Noi am fost copii-Mozart. Trei gemeni. Fiecare dintre noi s-a exprimat într-un domeniu diferit. Eu pictam dumnezeiește. „Probabil că nimeni pe lume, la vârsta de patru ani, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
Primarul îndrăznește s-o întrebe pe reprezentanta Germaniei dacă ar putea să trimită 400 de euro pe lună pentru costurile de operare ale centrului, ”de parcă vede în politicianul german un călător cu un cont gras”. La despărțire, înainte de a se sui în BMW-ul său X5, primarul cu ochelari de soare și pantofi de piele încearcă să afle cum ar putea să-și deschidă un restaurant în Berlin. Giffey pleacă furioasă. Rromii din București Căutând să afle detalii despre rromii Capitalei
Der Spiegel, reportaj în Fântânele: primarul cere bani pentru centrul cultural. Damian Drăghici: ”România, nevasta bețivă. UE, soțul naiv” by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/78512_a_79837]
-
Gheorghe Grigurcu Înzestrată romancieră, Dora Pavel ne oferă un nou roman sui generis ce a pornit de la o anchetă radiofonică pe care a inițiat-o cu titlul Cum, cînd și cu ce scriu scriitorii români ? Vizînd așadar „aspecte de laborator și de psihologie a creației“, materia d-sale se arată incitant tangentă
Cum scriu autorii români? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7869_a_9194]
-
onorabil. Soldații lui, toți cu puștile pregătite, au tras în cei trei și au mai omorît cîțiva gardiști din greșeală. În teama lui că ar putea fi împușcat rușinos de propriii săi soldați. Scipione urlă: , Nu mai trage nimeni", îl suie lîngă el pe cal pe Stelian și îl duce prizonier, la cazarmă. Pe ceilalți i-a adus trupa pe jos. După două zile, cînd s-a terminat de tot rebeliunea, Scipione întreabă la București unde să-i predea pe legionari
Defilarea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7880_a_9205]
-
jazz condus de vocalista Irina Sârbu, Ansamblul de Euritmie "Enescu" din Stuttgart, Ana Selis și Latino Band, flautista Luminița Cucu și chitaristul Corneliu Voicescu, tineri muzicieni prezenți în spații neconvenționale, au întregit imaginea unui festival adresat unui public larg, divers, suită de concerte în care își găsesc loc atât tinerii muzicieni, cum sunt soprana Luiza Fatyol, pianista Octavia Marc, cât și marii maeștrii. îmi place să cred că, deloc întâmplător - în săptămânile postului Sfintei Marii, apoi în chiar zilele premergătoare praznicului
Orchestra tinerilor by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7000_a_8325]
-
scrisese în raportul în care îl propunea și pe el la o decorație pentru vitejie. Tocmai de aceea s-a răzgîndit și l-a trimis în concediu. Mihai s-a întors acasă cu decorația prinsă de manta. Așa se putuse sui în camioanele armatei și în trenurile care se îndreptau spre țară, fără să-și tot scoată hîrtiile de drum din buzunarul de la piept al vestonului. În camioane nu se ferea de ceilalți soldați. Bănuia că erau la fel de plini de păduchi
Locuri rezervate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7006_a_8331]
-
ins "pozitivist" cît încape, pseudolivresc, Al. Paleologu cultivă, ca urmare a libertății (a libertăților) de care face uz, un tip de lirism al ideilor. Practică, presupunem, cu încîntare, spărturi în zidul șabloanelor printr-o confesiune analitică ce conturează un lirism sui generis. E o partidă elegantă de propoziții uneori șocante, ce nu coboară însă niciodată la o treaptă grosieră, ci rămîn pe fundalul personalității care le emite precum mostre de rafinament. O sapiență a rebours se compune din asemenea notații ale
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7015_a_8340]
-
de afaceri pe ele le deschidea mai întîi. Acum însă așteaptă Haikis o săptămînă, mai trece una și nimic. Să se fi supărat Iosif? Că mai pățise asta o dată cu el! După o lună, dacă tot n-avea ce face, se suie Haikis în mașină și se duce la București, să-l împace. Iosif avea un apartament într-un bloc din centru, la etaj. Ii deschide o femeie care îl ține la ușă. Dl Iosif nu mai era. Fusese, dacă nu vă
Un semn de adio by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7030_a_8355]
-
relicvelor prețioase: au devenit exponate de muzeu sau articole de anticariat. Iar schimbarea destinației lor a fost însoțită de o lamentabilă bagatelizare a însemnătății lor cultice. Căzute din grația oficierii unei convenții sacre, ele au avut parte de o terfelire sui generis: au fost reciclate în spirit modern și, din odoare hărăzite ceremoniilor, au devenit detalii de decor profan: figurine, bibelouri sau podoabe de ornat lambriurile. Exact acesta e cazul tragediei. Dintr-o artă scenică menită a-i provoca spectatorului descărcarea
Tragic sau creștin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7379_a_8704]
-
Atena/ (e bine ca tinerii să călătorească)/ mi-au amintit cuvântul metafora care acolo/ înseamnă tramvai sau metrou/ adică mi-am spus eu iei metafora/ și te afli în cu totul altă parte a Greciei/ deci a lumii/ adică te sui în metaforă și te duci/ părăsești totul și tristețe și bucurie/ și alte sentimente contradictorii - contrare/ care te chinuiau în locul unde/ stăteai de mai multă vreme/ toată lumea se duce acolo la lucru cu metafora/ toată lumea evadează (la iarbă verde) cu
Câteva afinități (VI) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7380_a_8705]
-
poala unui Dumnezeu ocupat, în dauna hașurilor mai apăsate. Adîncirea înserării tuturor e un examen de minuit luat pe cont propriu: "Eu știu tăcea cînd visul a murit/ Și-n toată clipa-nalț cîte-o statuie/ Tăcerii, pe un drum ce suie/ Neisprăvit." (Miez de noapte) De-adevărat, îndoielile sînt tăcute, fiindcă de unde să știi ce întrebare să pui, și ce răspuns să alegi? Un epigraf, al altor cuvinte potrivite, ursește, versurilor plecate în lume, această haină a smereniei neîncrezătoare: Și semănați
Fețele îndoielii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7396_a_8721]
-
panaramelor" (Jurnalul național, 3.06.2006). În uzul curent, conversațional, panaramă e și un echivalent glumeț pentru "spectacol", ca în dialogul între turiști imaginat într-un reportaj: "Bă, fii atent ce panaramă. Lasă naibii mașina și hai repede că se suie ursul în pom, ai luat aparatul din mașină?" (Evenimentul zilei, 18.05.2009). Cuvântul poate intra și în tiparul superlativului familiar-argotic: "panaramă de panaramă" (zoso.ro, 6.01.2009). Mai frecventă este utilizarea ca epitet injurios - nu dintre cele mai
Panaramă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6845_a_8170]
-
Radu Tudor pe propriul blog: "Traian Băsescu: «DNA și DIICOT nu sunt în subordinea procurorului general!» «L-am sunat pe procurorul general și i-am spus: nu e bine să-l schimbați pe Păpici, dle procuror general!» «Cineva s-a suit cu piciorușele pe Nițu și Cazanciuc». «Ce-au făcut Nițu, Cazanciuc și Ponta a compromis România»". După aceste declarații ale șefului statului, jurnalistul a scris: "Hai să plecăm acasă, e inutilă orice discuție cu personajul". În finalul poștarii, Radu Tudor
Radu Tudor: Băsescu i-a cerut lui Nițu să nu-l schimbe pe Papici by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/68888_a_70213]
-
loc la masă și 170 lei cu loc la masă. We love revelion în Elephant, open bar și bufet suedez, 120 de lei. Revelion în Indie Club cu mâncărica relativ tradițională și voucher de băuturi - 150 de lei. Revelion cu Suie Paparude în Goblin. Preț - 150 lei : include bufet suedez + open bar. Revelion în Control - 150 de lei cu rezervare, include loc la masă, mâncare de la Shift și voucher de 50 de lei consumație la bar. Dacă nu vrei sa rezervi
Ce petreceri avem de Revelion în Bucureşti. Vezi unde te poţi distra gratis () [Corola-journal/Journalistic/67627_a_68952]
-
la fel de bine, și altceva. Cheia înghițită a unui tărîm pe care nu ne e dat să-l aflăm. Protocolul transportării acolo trece prin uitări: „Te leapădă de gînduri, de simțire/ Alungă liniștea din amintire/ Rămîi atît cît să mai poți sui/ În palida, dreptunghiulara zi/ Ce ne așteaptă peste gheața goală,/ Puternică, pe cumpăna finală.../ Cuvintele să fie doar silabe/ Tîrîte după noi în patru labe/ Sui-vom fiecare doar cu sine/ Nimic din ce trecut-am nu vom ține,/ Chiar dacă
Călătorie fără sfîrsit by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6769_a_8094]
-
de gînduri, de simțire/ Alungă liniștea din amintire/ Rămîi atît cît să mai poți sui/ În palida, dreptunghiulara zi/ Ce ne așteaptă peste gheața goală,/ Puternică, pe cumpăna finală.../ Cuvintele să fie doar silabe/ Tîrîte după noi în patru labe/ Sui-vom fiecare doar cu sine/ Nimic din ce trecut-am nu vom ține,/ Chiar dacă fund de mare-a fost aici/ Cu scoici, cu ambulare, cu arici/ Tu uită tot, mă uită și pe mine,/ Uita-te-voi. Te-am și
Călătorie fără sfîrsit by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6769_a_8094]
-
nu sunt scumpe. Câteva dintre principalele instituții de cultură ale orașului, ale Capitalei landului Hessa, găzduiesc în aceste săptămâni evenimente susținute cu participarea unor importante personalități, a unor formații importante ale vieții noastre artistice. De fapt, principala gazdă a acestei suite de manifestări este Banca Centrală Europeană ce își are sediul la Frankfurt, de asemenea, Banca Națională a României, cea care a susținut costurile firești ale acestor manifestări. Este aniversată, de asemenea, împlinirea unui deceniu care s-a scurs de la înființarea acestei mari instituții
Zilele culturii românești la Frankfurt by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6786_a_8111]