763 matches
-
noua reședință. Portul local era confecționat în gospodărie de către femei și compus din: femeia purta opinci,ciorapi împletiți în casă, cămașă, ie, fotă lungă până la glezne, ilic sau vestă, (sfeter) flanelă împletită din lână, pe cap batic, bariș, șal (bertă), suman din șiac (postav din lână, țesut în casă și dat la piuă); bărbatul purta opinci, ițari din cânepă, de in, aba pe timp rece, pantaloni din șiac iarna, suman sau cojoc, pe cap pălărie și căciulă (cușmă). Cu timpul s-
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
sfeter) flanelă împletită din lână, pe cap batic, bariș, șal (bertă), suman din șiac (postav din lână, țesut în casă și dat la piuă); bărbatul purta opinci, ițari din cânepă, de in, aba pe timp rece, pantaloni din șiac iarna, suman sau cojoc, pe cap pălărie și căciulă (cușmă). Cu timpul s-au făcut modificări în port prin apariția stofelor, a modei care a prins și la Hlipiceni. La fel se respectă obiceiul și pentru înmormântare ducându-se mortul în cimitirul
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
noua reședință. Portul local era confecționat în gospodărie de către femei și compus din: femeia purta opinci,ciorapi împletiți în casă, cămașă, ie, fotă lungă până la glezne, ilic sau vestă, (sfeter) flanelă împletită din lână, pe cap batic, bariș, șal (bertă), suman din șiac (postav din lână, țesut în casă și dat la piuă); bărbatul purta opinci, ițari din cânepă, de in, aba pe timp rece, pantaloni din șiac iarna, suman sau cojoc, pe cap pălărie și căciulă (cușmă). Cu timpul s-
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
sfeter) flanelă împletită din lână, pe cap batic, bariș, șal (bertă), suman din șiac (postav din lână, țesut în casă și dat la piuă); bărbatul purta opinci, ițari din cânepă, de in, aba pe timp rece, pantaloni din șiac iarna, suman sau cojoc, pe cap pălărie și căciulă (cușmă). Cu timpul s-au făcut modificări în port prin apariția stofelor, a modei care a prins și la Hlipiceni. La fel se respectă obiceiul și pentru înmormântare ducându-se mortul în cimitirul
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
îndepărta orice impresie de imitație, alegând versul învechit al lui Alecsandri, căruia îi respectă chiar stângăciile. Totdeodată devine un cântăreț al roadelor pământului, pe care le expune cu voluptate. Priveliștea autohtonă este zugrăvită cu imagini locale, pridvor, livezi de pruni, suman alb de zăpadă, bunicul este evocat cu tabieturile lui valahe, prin putina în care făcea băi de nuc, casa bătrână prin mirosuri de șerbeturi: Prin ochelari de geamuri privea cu ochi de lampă Ca o bunică bună la nepoțelul mic
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Elena. Dintre meșterii populari din Berezeni menționăm pe: Focea Ion, croitor care continuă cele învățate de la părinți, executând orice comenzi; Strechie Gheorghe, sculptor în lemn, realizează trocuțe și trocane, fuse, căni, linguri și furculițe, pahare etc.; Panainte Sava, cojocar, confecționează sumane, cojoace mari și mici, bundițe, căciuli; Bogatu Vasile, dogar și tâmplar, face butoaie, căzi, găleți, porți, garduri, paturi, mese, scaune; Farcaș Marița, confecționează bidinele și pensule din iarbă uscată. La Miclești predomină realizarea de costume populare, activitate în care se
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
este unul dintre foarte puținele locuri din județul Vaslui în care s-a conservat costumul popular autentic. El se remarcă prin bogăția ornamentelor de pe ii și încărcătura de elemente geometrice de pe fote, prin frumusețea sobră a costumului bărbătesc confecționat din suman. Pogoneștii sunt, în general, o zonă care cunoaște o spectaculoasă vitalitate, în sensul conservării și cultivării țesăturilor de interior. într-o lucrare dedicată acestui domeniu, Melania Ostap (12) remarca, în primul rând, ștergarele, care pot fi învrăstate, cu alesături, modele
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
de zestre, și în familiile acestora se folosesc piese de interior sau de costum comune cu cele din sate. De timpuriu au existat și instalații pentru realizarea materiilor textile. în anul 1631, de exemplu, este menționată o piuă de bătut sumane pe apa Similei, la Pătrașcani, actualmente localitatea Alexandru Vlahuță. Călătorii străini erau, și ei, impresionați de produsele locale, comentându-le favorabil, cu mici excepții, dar și acestea erau undeva laudative. Unul dintre oaspeții străini ai Moldovei pe la 1700, Weissmantel, considera
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Moldovei prin catrință se înțelege fotă. Costumul bărbătesc reia multe din trăsăturile generale ale portului femeiesc. Cămășile se împart în: croită de-antregul; cu platcă; cu fustă croită separat. Ele erau lungi până sub genunchi și se purtau cu ițari și suman sărăduit. Și aici întâlnim ornamente, motive și folosirea pânzei de lână țigaie în situații deosebite. în zona Pogonești Ivești originalitatea apare și în domeniul costumului bărbătesc, compus din pantalon de dimie (suman), cămașă scurtă și leibărică. Țesăturile de interior prezintă
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
sub genunchi și se purtau cu ițari și suman sărăduit. Și aici întâlnim ornamente, motive și folosirea pânzei de lână țigaie în situații deosebite. în zona Pogonești Ivești originalitatea apare și în domeniul costumului bărbătesc, compus din pantalon de dimie (suman), cămașă scurtă și leibărică. Țesăturile de interior prezintă și ele o mare varietate tipologică și funcțională, în rândul lor înscriindu-se ștergarele, fețele de masă, fețele de pernă, prostirile, pichirile, velințele, lăicerele, țolurile, covoarele, etc. Ele înfrumusețează în primul rând
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
și cerșetorii: sînt din ce în ce mai mulți. Azi le-am dat mărunțiș numai celor doi bătrîni plasați la capătul dinspre centru al străzii Karl Marx, între Muzeul de științele Naturii și Biserica Sfinții împărați: cinci și, respectiv, trei lei. Primul purta un suman scurt și opinci în picioare. Dacă e să l judec după înfățișarea robustă, n-are alt beteșug decît bătrînețea. Spre rușinea lui, cred că-i țăran! Al doilea are albeață la ambii ochi. L-am întîlnit și în alte puncte
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
-ul, adică Sindicatul Liber al Oamenilor Muncii din România. Ministrul de Interne George Homoșteanu (căruia SLOMR ul interzis i-a cerut arestarea și judecarea lui Ceauseșcu) a rămas doar în Comitetul Central. Generalul Nicolae Pleșiță, în tinerețile lui infiltrat printre Sumanele negre, e pe o linie moartă la Comisia Centrală de Revizie un soi de cimitir al elefanților , dar în Comitetul Politic Executiv, ce e drept doar ca supleant. Din afara familiei domnitoare a intrat Tudor Postelnicu Schimbarea, domnilor, nu e doar
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
băgați la beci, așa o acțiune au avut oamenii! Toți cei care au participat la această acțiune au fost condamnați la 15, 20, 25 de ani și judecați în cadrul unei organizații creată de Securitate și cu denumirea dată de Securitate: "Sumanele Negre"4. Oameni simpli, dar gospodari cu influență și cu un simț patriotic deosebit pentru că pe atunci mai exista încă așa ceva. C. I.: Voiau să aplice aceeași schemă și în cazul dumneavoastră. S. Ț.: Așa voiau să mă condamne și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și-o cămașă și altceva nimic. Dar n-am suferit de frig, chiar iarna, pentru că erau foarte mulți în celulă și erau din ăia vechi, arestați mai demult, de la Nereju, Năruja, Paltin, Herăstrău și toți erau ciobani și toți aveau sumane din ăstea mari și te înveleai și tu pe margine. Era mai dureros când te băgau la un salon mare și n-aveai unde dormi și dormeai cu capul lângă tineta de murdărie. Că acolo dormeai, că n-aveai unde
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
care să-și dea viața pentru a distruge lanțul întunericului comunist"". 2 Lavinia Betea, Cristina Diac, Florin-Răzvan Mihai, Ilarion Țiu, Viața lui Ceaușescu, vol. II, Editura Adevărul Holding, București, 2013. 3 Conform Dosarului K32/60, fila 61 verso. 4 Organizația "Sumanele Negre" a activat în Transilvania. Este mai curând vorba despre acțiunea țăranilor din satul Suraia, județul Vrancea. 5 Cf http://5 .2.132.65/Fise%20matricole%20penale%20-%20detinuti%20politici/M/ M% 2002.%20Manochide%20-%20Marilescu/Mardare%20Dumitru/index.php
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pot da slugile, ce tremură când poruncesc stăpânii necopți"137. Ulise, deși mișcat, îl pune la încercare în continuare pe Eumeu pentru a vedea până unde va merge ospitalitatea acestuia. Îl încearcă pe Eumeu: "ca să vadă dacă o să-i dea sumanul lui" (14.459)138* p. 28 II și mai târziu îl încearcă, iar "ca să-l ispitească pe porcar de vrea să-l mai țină în gazdă, ori îl trimite la cetate" (15.34-305)139*, p. 38 II. Acest test este
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
din 19 mai 1945, intitulată „Mișcarea de Rezistență Națională”, descrie pe scurt, dar neclar, acțiunile unor asemenea grupuri parașutate (ASRI, fond „D”, dos. 9046, vol. 1, ff. 17-40; documentul a fost publicat și de Radu Ciuceanu, „Mișcarea Națională de Rezistență. Sumanele Negre. Dosarul operativ”, Arhivele Totalitarismului, nr. 1-2/1994, pp. 243-257). Oferite de un funcționar epurat `n urma schimbărilor politice din martie 1945, informațiile din această notă trebuie privite cu circumspecție, țin`nd cont că fostul angajat al statului avea tot
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
presă băgînd ,acțiune" (palme, pumni, picioare în direct) dincolo de orice limite. Dar, una peste alta, interviul rămîne ghiduș, la fel ca articolele care-i urmează, semnate de Adrian Mihalache, Padre Luv, Dana Chetrinescu, Daniela Rațiu, Alexandru Popp, Răzvan }upa, Eugen Suman, Claudiu Komartin, Constantin Vică, Paul Eugen Banciu și Pia Brînzeu. Fiecare brodează, în jurul unui e puțin coafat, cîte o poveste: ,Internetul e Queneau, așa cum ducele d'Auge e Cidrolin. Așa cum visul unuia e realitatea altuia, așa cum ei străbat istoria/ memoria
Actualitatea by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11356_a_12681]
-
Dinescu să facă și el ceva!... Dar Silviu Brucan, cu morga înțeleptului prezicându-ne un sejur de vreo două decenii în brambureala de-atunci... Mai ții minte cum m-am enervat? Cum adică? Noi? Români de viță veche, Purtând opinci, suman, ițari Și cușma pe-o ureche, să ne bălăcim douăzeci de ani în mocirla unei democrații-pastișă? - Șăzi, fain, unchiule!, i-am zis în fața televizoului - dacă îți mai amintești... Șăzi fain și socoate bine ce zâci, că la noi se frământă
Când își va vedea primarul Constanței ceafa? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11377_a_12702]
-
hribi prin păduri, drept consolare. Și cum stăteam noi astfel, amărâți și îngândurați, în jurul unei mese improvizate întinse de soțiile din grup, iaca trece pe acolo o bătrânică mânând câteva vaci la deal. Era îmbrobodită cu o basma, cu-n suman gros, de lână, pe ea, în miez de vară, cu o botă lungă în care se sprijinea. Făcu ochii mari când văzu atâta lume în pădure așezată pe iarbă, ca la praznic. După ce ne dădu binețe, bătrânica rămăsese cu ochii
TEAM BUILDING de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349708_a_351037]
-
14 martie 1969 în localitatea Strășeni, județul Chișinău, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Moldova, localitatea Strășeni, str. Grigore Ureche nr. 26, județul Chișinău. - Sîrbu Mihail - născut la 5 septembrie 1989 - Sîrbu Ion - născut la 8 aprilie 1994. 37. Suman Vasile, fiul lui Andrei (născut la 30 iulie 1936 în Strășeni) și Elena (născută la 30 ianuarie 1935 în Strășeni), născut la 25 decembrie 1967 în localitatea Strășeni, județul Chișinău, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Moldova, localitatea Strășeni
HOTĂRÂRE nr. 857 din 3 iunie 2004 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158529_a_159858]
-
prin reprezentanții lor autorizați, au convenit că acest acord să fie semnat în numele lor în Districtul Columbia, Statele Unite ale Americii, în ziua și anul specificate mai sus. ROMÂNIA de către Mircea Geoana, reprezentant autorizat BANCĂ INTERNAȚIONALĂ PENTRU RECONSTRUCȚIE ȘI DEZVOLTARE de către Suman Mehra, p. vicepreședintele regiunii Europa și Asia Centrală Anexă 1 Tragerile din împrumut 1. Tabelul de mai jos indică categoriile de articole care urmează a fi finanțate din împrumut, alocarea sumelor din împrumut pentru fiecare categorie, precum și procentul de cheltuieli pentru
ACORD DE IMPRUMUT din 23 ianuarie 1998 între România şi Banca Internationala pentru Reconstructie şi Dezvoltare privind Proiectul cadastrului general şi publicităţii imobiliare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156164_a_157493]
-
8394 PALANICI IOAN (n. 1935) Vaslui, str. Ștefan cel Mare, bl. 74, sc. D, et. 1, ap. 12 țel: 311598 8441 SPIRIDON TINCA (n. 1950) Vaslui, str. N. Iorga, bl. 71, sc. B, et. 3, ap .8 țel: 313568 8449 SUMAN EUGENIA (n. 1942) Huși, str. Ion Patras nr. 6 țel: 472958 22009 TIMOFTICIUC LILIANA (n. 1973) Vaslui, str. MareTal C.Prezan, bl. 108, sc. A, ap. 14, et. 1 21770 UNGUREANU AURELIAN (n. 1955) Huși, str. Eroilor nr. 6, bl.
TABLOU din 28 aprilie 2006 cuprinzand membrii activi ai Corpului Expertilor Contabili şi Contabililor Autorizati din România*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
Butnaru Ion (născut la 21.03.1925 în localitatea Boghiceni) și Maria, născută la data de 27 octombrie 1957 în localitatea Boghiceni, județul Lăpușna, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Ustia, raionul Dubăsari. (2.705/2003) 251. Suman Constantin, fiul lui Petru (fiul lui Constantin, născut la 2.06.1929 în localitatea Lăpușna) și Alevtina, născut la data de 31 august 1984 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str.
ORDIN nr. 2.607/C din 13 octombrie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203955_a_205284]
-
10. Berdos Marcel, fiul lui Chiril și Axenia, născut la data de 26 aprilie 1979 în localitatea Cișmea, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Orhei, str.-la Unirii nr. 25. (239/2004) 11. Bîtca Oxana, fiica lui Suman Ion și Ana, născută la data de 9 aprilie 1982 în localitatea Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, str. P. Zadnipru nr. 4, bl. 2, ap. 66. (15.945/2003) Copii minori: Bîtca Nina, născută
ORDIN nr. 3.062/C din 9 noiembrie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217044_a_218373]